Pretenţii. Hotărâre din 11-10-2013, Judecătoria IAŞI

Hotărâre pronunțată de Judecătoria IAŞI la data de 11-10-2013 în dosarul nr. 14682/245/2013

ROMÂNIA

JUDECĂTORIA IAȘI

SECȚIA CIVILĂ

DOSAR NR._

SENȚINȚA CIVILĂ NR._

Ședința publică din data de 11 octombrie 2013

Instanța constituită din:

PREȘEDINTE: I. I.

GREFIER: P. D.

Pe rol soluționarea cauzei civile privind pe reclamanta . pe pârâtul C. F., pârât C. F. C. SPECIAL- AVOCAT I., având ca obiect pretenții.

La apelul nominal făcut în ședință publică, a răspuns reclamanta, prin reprezentant convențional, avocat substituent, avocat I., în temeiul delegației de reprezentare aflată la dosarul cauzei, lipsă fiind reclamanta.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință după care,

Instanța, constatând că este primul termen de judecată fixat în prezenta cauză civilă, procedează la verificarea din oficiu a competenței de soluționare a prezentei cereri, iar în temeiul dispozițiilor art. 94 pct. 1 lit. j. constată că este competentă material, să judece pricina de față, iar în temeiul dispozițiilor art. 107 N.c.p.c. își constată competența teritorială de soluționare a prezentei cauze.

Nefiind cereri de formulat sau excepții de invocat, instanța acordă cuvântul pentru propunerea de probe.

Reprezentantul convențional al pârâtului solicită încuviințarea probei cu înscrisurile depuse la dosar. Mai arată că urmează a depune la dosarul cauzei înscrisuri în vederea dovedirii situației financiare precare a pârâtului.

La interpelarea instanței, reprezentantul convențional al pârâtului arată că este în imposibilitatea de a depune la acest termen înscrisurile despre care a făcut vorbire, întrucât nu a reușit să ia legătura cu partea pe care o reprezintă.

Instanța interpelează avocatul din oficiu cu privire la modalitatea concretă în care va lua legătură până la termenul ulterior cu pârâtul.

Acesta subliniază că nu are alte date decât cele comunicate de instanță.

Față de desemnarea curatorului în cadrul procedurii de regularizare și emiterea citațiilor pentru primul termen de judecată la data de 17.09.2013, cererea de studiu dosar datată de curatorul special 2.10.2013, instanța apreciază că acesta a beneficiat de un termen suficient pentru pregătirea apărării și, în absența unor elemente concrete sau cereri speciale va respinge cererea de acordare a unui nou termen pentru depunerea actelor care demonstrează situația materială precară a pârâtului.

Constatând că este concludentă, pertinentă și utilă soluționării cauzei, în temeiul dispozițiilor art. 258 N.c.p.c. încuviințează proba cu înscrisurile depuse la dosarul cauzei.

Respinge ca neîntemeiată cererea reprezentantului convențional al pârâtului de acordare a unui nou termen de judecată în vederea depunerii de înscrisuri.

Apreciind administrarea completă a materialului probatoriu încuviințat în prezenta cauză, instanța acordă cuvântul asupra fondului cauzei.

Reprezentantul convențional al pârâtului solicită admiterea în parte a cererii de chemare în judecată, învederând că pârâtul nu înțelege să conteste cuantumul debitului și penalităților datorate. Solicită instanței a dispune plata eșalonată a sumelor datorate de pârât, având în vedere situația financiară precară a acestei părți, precum și situația economică generalizată din țară. Tot în acest sens mai precizează și faptul că pârâtul și ceilalți 3 membri de familie locuiesc într-o cameră de cămin, neexistând o rea voință a pârâtului în acoperirea datoriilor. În ceea ce privește solicitarea reclamantei de obligare a pârâtului și la plata cheltuielilor de judecată, solicită respingerea acestei cereri, dată fiind împrejurarea expusă referitoare la inexistența unei rele voințe a pârâtului în achitarea debitului. Apreciază că demersurile reclamantei în vederea obținerii sumei datorate de pârât trebuiau să se oprească la procedura medierii. În subsidiar, solicită obligarea reclamantei la plata cheltuielilor de judecată, reprezentând contravaloarea onorariului de avocat desemnat din oficiu.

Instanța ia act de concluziile reprezentantului convențional al pârâtului și în temeiul dispozițiilor 394 N.c.p.c. instanța declară dezbaterile închise și rămâne în pronunțare asupra fondului prezentei cauze.

INSTANȚA,

Deliberând asupra prezentei cauze civile, reține următoarele:

Prin cererea înregistrată la data de 8.05.2013, reclamanta S.C. S. S.A., în contradictoriu cu pârâtul C. F., a solicitat instanței obligarea acestuia din urmă la plata sumei de 371,2 lei cu titlul de preț calculat pentru perioada iulie 2011- septembrie 2012 și 47,40 lei penalități aferente aceluiași segment temporal, cu acordarea corespunzătoare a cheltuielilor de judecată efectuate.

În motivarea în fapt a cererii de chemare în judecată, reclamanta a arătat că între părți a fost încheiat un contract de prestări servicii, însușit pe bază de semnătură de cealaltă parte.

Față de neachitarea la termen a obligațiilor contractuale, reclamanta a înțeles să pretindă debit principal și penalități în cuantumul indicat.

Reclamanta a arătat de asemenea că pârâtul a fost invitat la conciliere, însă acesta nu a răspuns afirmativ invitației adresate.

n drept au fost invocate dispozițiile art. 1516 cod civil.

Reclamanta a solicitat judecarea cauzei în lipsă, în acord cu dispozițiile art. 242 alin.2 C.pr.civ.

Cererea a fost legal timbrată cu 43 lei taxă de timbru și 1,5 lei timbru judiciar.

Pârâtul a fost citat la domiciliul activ ce figurează în baza de date SEIP, precum și prin curator special ( avocat desemnat de Baroul Iași) și prin publicitate, în acord cu dispozițiile Noului Cod de procedură civilă, față de restituirea comunicărilor cu mențiunea destinatar necunoscut.

La termenul de judecată din data de 11 octombrie 2013, primul fixat în prezenta cauză, avocatul desemnat al pârâtului a învederat instanței că solicită un nou termen de judecată pentru depunerea unor înscrisuri în circumstanțiere, referitoare la situația financiară a pârâtului, nereușind să ia legătura cu acesta până la termenul fixat. Solicitarea de acordare a unui nou termen a fost respinsă, fiind pus în discuție materialul probatoriu. Instanța a procedat la încuviințarea probei cu înscrisuri, a acordat cuvântul pe fond și a reținut cauza spre competentă soluționare.

Analizând coroborat materialul probator administrat în prezenta cauză, instanța reține următoarele:

Cu privire la fundamentarea în drept a pretențiilor formulate de către reclamantă, instanța notează faptul că aceasta a invocat prevederile noului cod civil. Urmărind însă dispozițiile de aplicare a legii în timp inserate în art. 6 Noul Cod Civil, instanța notează că unul dintre principiile fundamentale este reprezentat de neretroactivitatea legii civile. În acord cu art. 5 din Legea 71/2011, legea de punere în aplicare a noului cod civil, dispozițiile Codului civil se aplica tuturor actelor si faptelor încheiate sau, după caz, produse ori savarsite după ., precum si situațiilor juridice născute după .. Dispozițiile Codului civil sunt aplicabile si efectelor viitoare ale situațiilor juridice născute anterior intrării în vigoare a acestuia, derivate din starea si capacitatea persoanelor, din căsătorie, filiație, adopție si obligația legala de întreținere, din raporturile de proprietate, inclusiv regimul general al bunurilor si din raporturile de vecinătate, daca aceste situații juridice subzista după . Codului civil. Analizând dispozițiile legale prin prisma principiului enunțat, precum și a intenției legiuitorului, se poate observa că efectele deja produse, ale situațiilor juridice trecute, cad în continuare sub incidența vechii reglementări a Codului Civil, anterioară momentului octombrie 2011. pe cale de consecință, deși a fost pornit sub incidența noului cod civil, prezentul proces este analizat prin prisma vechii reglementări în materie civilă, fiind vorba în esență de efecte deja produse ale unui contract încheiat sub legea veche.

La data de 27.01.2010, între părți a fost negociat și semnat un contract de prestări servicii, S.C. S. S.A. figurând în calitate de prestator, iar pârâtul în calitate de beneficiar. Potrivit art. 6 beneficiarul are obligația de a primi și confirma facturile emise, lunar, neprimirea acestora neputând însă să-l exonereze de la plata contravalorii serviciilor puse la dispoziție. De asemenea, facturile pot fi contestate în scris, în termen de 10 zile de la primirea acestora. Potrivit art. 8 din convenție, întârziere în achitarea facturilor peste termenul de 30 de zile de la data scadenței atrage majorări de întârziere egale cu cele utilizate pentru neplata obligațiilor aferente bugetului de stat.

Contractul a fost asumat ambele părți pe bază de semnătură și nu a fost denunțat până la momentul formulării acțiunii de niciuna dintre acestea.

În temeiul raporturilor comerciale astfel stabilite, pentru serviciile de salubritate prestate de reclamantă, aceasta a emis un număr de 15 facturi fiscale, cu scadența cuprinsă între 15.08.2011 și 15.10.2012. debitele facturate pentru aceste facturi au fost reprezentate de sume cuprinse între 21,2 lei și 25 lei.

Instanța reține depunerea la dosar a facturilor fiscale înscrise în tabelul centralizator. Din studierea acestor facturi rezultă că ele îndeplinesc cerințele formale prevăzute de contract și cerute de lege, identificând în mod corespunzător părțile, contractul în baza cărora sunt emise, perioada de facturare, data emiterii, data scadenței, cantitatea serviciilor prestate, tariful aplicat și suma totală facturată. Se poate observa, de asemenea, că prețul este înscris distinct față de penalitățile solicitate, că procentul de penalitate este înscris în mod expres atât în contract cât și în subsolul facturilor fiscale, fiind reiterată consecința neachitării facturii în termenul convenit de părți.

Pentru fiecare din sumele facturate și neachitate de către pârât, reclamanta a calculat penalități de întârziere, aplicând penalități de întârziere egale cu 0,04% din suma datorată pentru fiecare zi de întârziere la plată.

Astfel, în urma contabilizării sumelor cuprinse în facturile înscrise în cuprinsul tabelului centralizator, instanța constată că rezultă un debit principal de371,2 lei cu titlul de preț calculat pentru perioada iulie 2011- septembrie 2012.

În baza materialului probatoriu administrat în prezenta cauză, instanța constată că sunt îndeplinite condițiile răspunderii civile contractuale, că reclamanta a făcut dovada existenței creanței pretinse, pe baza contractului de prestări servicii, dublat de facturi fiscale și de asemenea, că pârâtul nu a realizat dovada stingerii prin plată sau orice altă modalitate legală a debitelor scadente. Pe cale de consecință, instanța urmează a admite acest capăt de cerere și a dispune obligarea pârâtului la plata sumei de 371,2 lei cu titlul de preț calculat pentru perioada iulie 2011- septembrie 2012. referitor la comunicarea facturilor fiscale, deși pârâtul a susținut că nu a recepționat aceste înscrisuri nu a realizat dovada unui atare fapt, facturile fiind emise pentru adresa ce figurează în contract.

Cu privire la penalitățile de întârziere calculate pentru facturile rămase neachitate, instanța reține că pârâtul este de drept în întârziere prin prisma naturii obligației asumate și că, de asemenea, cuantumul acestora nu este unul disproporționat.

Sub aspectul cuantumului penalităților de întârziere datorate, instanța reține că acesta rezultă din aplicarea procentului prevăzut la sumele individualizate în cuprinsul fiecărei facturi.

Reținând îndeplinirea condițiilor răspunderii contractuale și constatând aplicabilitatea unei clauze penale, inserate în contractul încheiat și asumat de către părți, instanța urmează a admite acest capăt de cerere și a dispune obligarea pârâtului la plata sumei de 47,40 lei penalități aferente aceluiași segment temporal, în total la plata sumei de 418,6 lei.

Nici în contul sumelor pretinse cu titlul de penalități, pârâtul nu a relaizat dovada îndeplinirii obligațiilor asumate prin plată sau stingerea acestora în orice altă modalitate legală.

Cu privire la situația financiară a pârâtului, instanța reține că aceasta nu a fost probată de către partea interesată, solicitarea acordării unui nou termen nefiind motivată de aspecte obiective și concrete.

Astfel, instanța va admite în tot aceste capete de cerere și va obliga pârâtul la plata sumei de 371,2 lei cu titlul de preț calculat pentru perioada iulie 2011- septembrie 2012 și 47,40 lei penalități aferente aceluiași segment temporal, în total la plata sumei de 418,6 lei.

Cu privire la onorariul definitiv al avocatului desemnat în calitate de curator special, instanța îl va fixa la suma de 100 lei, constatând că I. I. s-a prezentat la termenul fixat, a susținut apărările pârâtului, a depus concluzii de fond, exercitând activități specifice de protecție a intereselor părții. Față de acest aspect, instanța va pune în sarcina pârâtului suma de 100 lei, fixată cu titlul de onorariu curator special, apreciind că acesta a beneficiat de asistența persoanei astfel desemnate și că lui îi revine sarcina suportării acestor costuri.

De asemenea, față de soluția promovată capetelor principale și accesorii de cerere, reținând dispozițiile art. 451 NCPC și următoarele, precum și culpa procesuală a pârâtului, care prin neachitarea la timp a debitelor a determinat promovarea prezentei acțiuni, instanța va admite în parte și cererea de acordare a cheltuielilor d ejudecată și va obliga de asemenea, pârâtul și la plata contravalorii taxei de timbru și a timbrului judiciar, adică la plata sumei de 44,5 lei către reclamantă, respingând ca neîntemeiată cererea de acordare a contravalorii cheltuielilor de mediere, formulată de reclamantă, față de dispozițiile exprese ale art. 2 alin. 14 din legea medierii 192/2006, potrivit cărora ședințele de informare sun gratuite, neputându-se percepe onorarii, taxe sau orice alte sume, indiferent de titlul cu care s-ar putea solicita. Or, în acest context, încercarea de invitare a părților la ședința de mediere nu constituie o sumă ce poate fi solicitată cu titlul de cheltuieli de judecată efectuate.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE

Admite în parte cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta S.C. S. S.A., cu sediul în . Iași, în contradictoriu cu pârâtul C. F., cu ultimul domiciliu cunoscut SEIP . Iași, citat prin publicitate la sediul instanței și prin curator special avocat I. I., cabinet avocat cu sediul în Iași, ..46.

Obligă pârâtul la plata sumei de 371,2 lei cu titlul de preț calculat pentru perioada iulie 2011- septembrie 2012 și 47,40 lei penalități aferente aceluiași segment temporal, în total la plata sumei de 418,6 lei.

Obligă pârâtul la plata cu titlul de cheltuieli de judecată a contravalorii taxei de timbru și a timbrului judiciar, adică la plata sumei totale de 44,5 lei.

Respinge ca neîntemeiată cererea de acordare a cheltuielilor de mediere cu titlul de cheltuieli de judecată.

Fixează onorariu curator special în cuantum de 100 lei pentru avocat din oficiu ( curator special I. I.) și pune în sarcina pârâtului și această sumă, pe care urmează să o plătească Baroului Iași.

Cu drept de apel, în termen de 30 zile de la comunicare.

Pronunțată astăzi, 11 octombrie 2013, în ședință publică.

Președinte, Grefier,

Red/tehn. jud. II

4 ex, 29.10.2013

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Pretenţii. Hotărâre din 11-10-2013, Judecătoria IAŞI