Plângere contravenţională. Sentința nr. 2013/2013. Judecătoria IAŞI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 2013/2013 pronunțată de Judecătoria IAŞI la data de 29-10-2013 în dosarul nr. 8157/245/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA IAȘI
SECȚIA CIVILĂ
Ședința publică de la 29.10.2013
Instanța constituită din:
Președinte: Z. L. F. M.
Grefier: R. M. G.
SENTINȚA CIVILĂ NR._/2013
Pe rol se află judecarea cauzei civile privind pe petent . și pe intimat M. IAȘI- DIRECȚIA DE CONTROL INTERN ȘI MANAGEMENTUL CALITĂȚII, SERVICIUL CONTROL INTERN, având ca obiect plângere contraventionala.
La apelul nominal făcut în ședință publică lipsă părți.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier.
Dezbaterile pe fondul cauzei au avut loc în ședința publică din data de 22.10.2013, susținerile părților fiind consemnate în încheierea de ședință din acea dată, care face parte integrantă din prezenta când, din lipsă de timp pentru deliberare, instanța a amânat pronunțarea pentru astăzi, când,
INSTANȚA,
Deliberând asupra plângerii contravenționale de față, constată următoarele:
Prin plângerea înregistrată pe rolul acestei instanțe în data de 08.03.2013, cu nr. mai sus menționat (în antet), petenta S.C. A. T. S.R.L. a contestat procesul-verbal de constatare a contravenției nr._ din 21.02.2013, întocmit de un agent constatator din cadrul intimatului M. Iași – Direcția de Control Intern și Managementul Calității, Serviciul Control, solicitând anularea acestuia sau, în subsidiar, înlocuirea amenzii aplicate cu amendă minimă sau cu avertisment.
În motivare, a arătat următoarele:
În data respectivă, la punctul de lucru al petentei situat în . nr.60, . 1, s-au prezentat funcționari ai intimatului, care au solicitat documentele care permit desfășurarea activității în spațiul respectiv, vizând în mod special autorizația de funcționare pentru punctul de lucru. Cum reprezentantul petentei nu era prezent în spațiu, i-au lăsat acestuia o convocare, iar acesta s-a prezentat la sediul intimatei, dar nu a putut prezenta autorizația în discuție, din cauză că dosarul său deja constituit la Primăria trebuia completat cu o autorizație de construire.
Cu toate acestea, societatea a fost amendată cu 1000 lei, procesul-verbal fiind comunicat la 22.02.2013.
Petenta nu a încălcat niciun text din OUG 99/2000, deoarece nu-și desfășoară activitatea pe spațiul public al Primăriei, ci într-un spațiu închiriat de la o asociație de proprietari.
A invocat ca temei de drept OG 2/2001.
În dovedirea celor precizate, a propus probele cu înscrisuri și proba testimonială cu un martor.
A anexat adresa însoțitoare comunicării (f.5), actul atacat (f.6), contractul de închiriere nr.1/01.03.2012 (f.7-9) și cel din 01.03.2013 (f.10).
La 26.03.2013, a depus o precizare (f.17), prin care a arătat că înțelege să-și dovedească pretențiile și cu dovada înregistrării cererii petentei, cu copia xerox a autorizației de construcție și a indicat martorul, anexând înscrisurile la care a făcut referire: autorizația de funcționare nr.206/14.06.2013 (f.18), autorizația de construire.
Intimatul a formulat întâmpinare, înregistrată la 18.04.2013 (f.23), prin care a reiterat cele reținute în procesul-verbal și a solicitat respingerea plângerii, indicând temeiul sancționării și susținând justețea sancțiunii aplicate.
A anexat somația adresată petentei (f.27).
Petenta a depus răspuns la întâmpinare (f.32), prin care a arătat că intimatul nu a dovedit în niciun fel prejudiciul produs și a cărei existență ar fi de neînlăturat.
Intimatul a depus precizări la 19.07.2013 (f.34), prin care a arătat că petenta nu este exonerată de răspundere prin faptul că a obținut ulterior autorizația de funcționare, ceea ce contează fiind că nu o avea la data controlului, și că demersurile făcute ulterior trebuiau să fie finalizate înainte de începerea activității.
Plângerea contravențională este scutită de taxă de timbru în temeiul art. 15, lit. i din legea 146/1997 și art. 36 din O.G. 2/2001.
Prin încheierea de la ultimul termen, instanța a încuviințat proba cu înscrisuri și a respins ca neutilă proba cu un martor.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarea situație de fapt:
Prin procesul-verbal nr._ din 21.02.2013 (f.6), agentul intimatei a sancționat petenta cu amendă în cuantum de 1000 lei, pentru săvârșirea faptei prevăzute de art.5 și sancționate de art.73 pct.1 lit.a și art.74 din OUG 99/2000.
La secțiunea privind descrierea faptei, s-a reținut că în ziua anterioară, orele 1443, la controlul efectuat de agentul intimatului la punctul de lucru al petentei din . nr.60, . 1, s-a constatat faptul că societatea desfășura activități comerciale fără a deține autorizație de funcționare eliberată de Primăria Municipiului Iași.
Reprezentantul petentei nu a semnat procesul-verbal, nefiind de față.
Petenta a dovedit că a obținut până la urmă autorizația de funcționare nr.206/14.06.2013 (f.18).
Conform contractelor de închiriere nr.1/01.03.2012 (f.7-9) și nr.1/01.03.2013 (f.10), dimensiunea spațiului închiriat este de 23 mp.
În raport de aceste aspecte, instanța constată următoarele:
Verificând, potrivit art.34 al. 1 din O.G. nr.2/2001, legalitatea procesului verbal de constatare și sancționare a contravenției contestat, instanța reține că acesta a fost încheiat cu respectarea dispozițiilor legale imperative incidente, neexistând cazuri de nulitate absolută enumerate de art.17 din O.G. 2/2001.
Potrivit art.5 din OUG 99/2000, orice exercițiu comercial se desfășoară numai de către comercianți autorizați în condițiile legii. Art.6 alin.2 prevede că exercitarea activității de comercializare în zone publice este supusă acordului autorităților administrațiilor publice locale sau ale sectoarelor municipiului București, după caz, cu respectarea regulamentelor proprii ale acestora și a planurilor de urbanism.
Conform art.73 pct.1 lit.a, constituie contravenții, dacă nu au fost săvârșite în astfel de condiții încât, potrivit legii penale, să constituie infracțiuni, și se sancționează după cum urmează: desfășurarea oricărui exercițiu comercial cu încălcarea prevederilor art.5 alin.1, cu suspendarea activității comerciale până la data autorizării și cu amendă de la 200 lei la 500 lei pentru structurile de vânzare cu suprafață mică.
În fine, art.74 prevede că sancțiunile prevăzute la art.73 se pot aplica și persoanelor juridice, caz în care limitele minime și maxime ale amenzilor se dublează.
Sub aspectul temeiniciei, nu sunt dubii cu privire la săvârșirea de către petentă a faptei descrise, de vreme ce aceasta a recunoscut și demonstrat că a obținut autorizația de funcționare valabilă ulterior sancționării. După cum a arătat și intimatul, petenta nu este exonerată de răspundere prin faptul că a obținut ulterior autorizația de funcționare, ceea ce contează fiind că nu o avea la data controlului, și că demersurile făcute ulterior trebuiau să fie finalizate înainte de începerea activității.
Petenta a mai susținut că nu a încălcat niciun text din OUG 99/2000, deoarece nu-și desfășoară activitatea pe spațiul public al Primăriei, ci într-un spațiu închiriat de la o asociație de proprietari, dar instanța reține că ceea ce contează în speță este că spațiul respectiv este deschis publicului, nefiind necesar ca spațiul comercial să fie efectiv plasat pe domeniul public pentru incidența obligației de obținere a autorizației.
Administrarea probei cu un martor nu ar fi fost aptă să schimbe percepția instanței asupra situației de fapt, deoarece nu au fost puse la îndoială demersurile făcute de petentă cu scopul obținerii autorizației.
De asemenea, nu se poate reține că textul de lege sancționează doar săvârșirea faptei cu rea-credință. Mai mult, ținând cont de faptul că această este în parte o contravenție omisivă (neobținerea autorizației de funcționare, în condițiile desfășurării deja a activității), ar trebui să existe o astfel de precizare expresă pentru a sancționa doar faptele săvârșite cu intenție.
În egală măsură, reținerea contravenției nu este condiționată de producerea vreunui prejudiciu, aceasta fiind una de pericol.
Prin urmare, aplicând aceste dispoziții legale la situația de fapt reținută de intimată și de instanță, se constată că s-a făcut o corectă încadrare juridică și că sancțiunea aplicată este legală (fiind aplicat maximul prevăzut de actul normativ), precum și faptul că sancționarea este temeinică.
În ceea ce privește individualizarea sancțiunii, aplicând criteriile prevăzute de art.21 alin.3 OG 2/2001, instanța nu a observat niciun motiv cuprins în procesul-verbal pentru care agentul a considerat necesar să aplice amenda maximă petentei, acest lucru fiind cu atât mai mult jusitificat în retrospectivă, ținând cont de obținerea ulterioară a autorizației. Analizând împrejurările concrete ale faptei, așa cum au fost ele reținute în cuprinsul actului, rămâne greu de identificat motivul pentru care s-a optat pentru această formă de sancționare.
Având deci în vedere necesitatea reducerii acestei sancțiuni, instanța mai reține și că petenta nu și-a asumat răspunderea pentru săvârșirea faptei și nici nu a dovedit că a înțeles faptul că la începerea unei activități comerciale este obligată să fi parcurs deja toate etapele și să fi obținut toate autorizațiile necesare.
Pentru aceste considerente, instanța va admite în parte plângerea contravențională și va dispune înlocuirea sancțiunii contravenționale a amenzii în cuantum de 1000 lei, aplicată prin procesul-verbal nr._ din 21.02.2013, întocmit de intimat, cu sancțiunea contravențională a amenzii în cuantum de 400 lei.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite în parte plângerea contravențională formulată de petenta S.C. A. T. S.R.L. (cu sediul în Iași, ..97, ., etaj 1, ., J_ ), formulată în contradictoriu cu intimatul M. Iași – Direcția de Control Intern și Managementul Calității, Serviciul Control.
Dispune înlocuirea sancțiunii contravenționale a amenzii în cuantum de 1000 lei, aplicată prin procesul-verbal nr._ din 21.02.2013, întocmit de intimat, cu sancțiunea contravențională a amenzii în cuantum de 400 lei.
Menține celelalte dispoziții ale procesului-verbal.
Cu apel, în 30 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, azi, 29.10.2013.
Președinte Grefier
Z.L.F.M. M.G.R.
Red/ Tehnored Z.L.F.M.
4 ex./22.11.2013
| ← Contestaţie la executare. Sentința nr. 2013/2013. Judecătoria... | Fond funciar. Sentința nr. 16/2013. Judecătoria IAŞI → |
|---|
