Pretenţii. Sentința nr. 2013/2013. Judecătoria IAŞI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 2013/2013 pronunțată de Judecătoria IAŞI la data de 23-09-2013 în dosarul nr. 13310/245/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA IAȘI
SECȚIA CIVILĂ
Sentința civilă Nr._/2013
Ședința publică de la 23 Septembrie 2013
Completul constituit din:
PREȘEDINTE L. M. Ș. D.
Grefier I. A. C.-C.
Pe rol se află soluționarea cauzei civile privind pe reclamant . REPREZENTANT LEGAL ING. I. A. - DIRECTOR GENERAL și pe pârât D. C., având ca obiect pretenții.
Dezbaterile asupra fondului cauzei au avut loc în ședința publică din data de 19.09.2013, susținerile părților fiind consemnate în încheierea de ședință din acea zi, când, din lipsă de timp pentru a delibera s-a amânat pronunțarea pentru data de astăzi, când:
INSTANȚA,
Deliberând asupra prezentei cauze civile, reține următoarele:
P. cererea înregistrată la data de 22.04.2013, pe rolul Judecătoriei Iași, sub numărul de înregistrare_, reclamanta .. a solicitat în contradictoriu cu pârâta D. C., obligarea acesteia la plata către reclamantă a sumei de 382,06 lei cu titlul de preț și 95,95 lei cu titlu de penalități de întârziere, cu cheltuieli de judecată și cheltuieli de mediere.
În motivarea în fapt a cererii de chemare în judecată, reclamanta a arătat că între părți a fost încheiat un contract de prestări servicii, însușit pe bază de semnătură de cealaltă parte. Față de neachitarea la termen a obligațiilor contractuale, reclamanta a înțeles să pretindă un debit principal de 382,06 lei cu titlul de preț și 95,95 lei reprezentând penalități de întârziere calculate potrivit art. 5.4 din contract.
În acord cu dispozițiile contractuale, reclamanta arată că pârâta este obligată să respecte prevederile contractuale, plătind în calitate de beneficiar contravaloarea serviciilor prestate în termen legal.
Reclamanta a arătat de asemenea că pârâtei i-a fost emisă adresa nr. 1963 din 22.01.2013, prin care a fost convocată la conciliere, însă aceasta nu a dat curs invitației adresate de reclamantă.
În drept, au fost invocate dispozițiile art. 1516 C.civ.
Reclamanta a solicitat judecarea cauzei în lipsă, în acord cu dispozițiile art. 242 alin. 2 C.pr.civ.
Cererea a fost legal timbrată cu 49 lei taxă de timbru și 1,5 lei timbru judiciar.
La cerere au fost anexate în copii certificate, următoarele înscrisuri: contractul de prestări servicii încheiat de părți (fila 6), adrese de convocare la conciliere (fila 5), calculul penalităților datorate de pârâtă (fila 7), facturi fiscale emise de S. pentru perioada solicitată.
Deși legal citată, pârâta nu s-a prezentat și nici nu a formulat întâmpinare.
În ședința publică de astăzi, instanța a încuviințat, în acord cu dispozițiile art. 255 C.pr.civ, proba cu înscrisuri pentru ambele părți iar, din oficiu, proba cu interogatoriul pârâtei.
Analizând coroborat materialul probator administrat în prezenta cauză, instanța reține următoarele:
În conformitate cu dispozițiile art. 6 alin. 5 din NCC, dispozițiile legii noi se aplică tuturor actelor și faptelor încheiate sau, după caz, produse ori săvârșite după ., precum și situațiilor juridice născute după .. Aceleași prevederi sunt cuprinse și în dispozițiile art. 5 alin. 1 din Legea 71/2011, care stabilesc că dispozițiile Codului civil se aplicã tuturor actelor și faptelor încheiate sau, dupã caz, produse ori sãvârșite dupã ., precum și situațiilor juridice nãscute dupã .. Întrucât, în cauză, contractul dintre părți s-a încheiat la data de 17.12.2005, când erau în vigoare dispozițiile Codului civil abrogat în prezent, instanța va face aplicarea acestora în cauza de față.
La data de 17.12.2005, părțile au încheiat contractul de prestări servicii nr._, .. figurând în calitate de prestator iar pârâta în calitate de beneficiar. Obiectul contractului a fost reprezentat de ridicarea și transportul reziduurilor menajere. Contractul a fost încheiat de părți pe o durată nedeterminată, în conformitate cu dispozițiile art. 2 din convenție.
Plata pentru prestațiile realizate trebuia efectuată, potrivit contractului, lunar, în termen de 30 de zile de la data emiterii facturii (art. 5 pct. 3 din contract), întârzierea în achitarea sumelor datorate atrăgând majorări de întârziere egale cu cele utilizate pentru nivelul dobânzii datorate pentru neplata la termen a obligațiilor bugetare, valoarea acestora neputând depăși cuantumul debitului, astfel cum se stipulează în cuprinsul dispozițiilor art. 5.4 din contract.
În temeiul raporturilor comerciale astfel stabilite, pentru serviciile de salubritate prestate de reclamantă, aceasta a emis un număr de 34 de facturi fiscale - cu scadența cuprinsă între 09.05.2010 și 15.01.2013, astfel cum rezultă din înscrisurile depuse în dosar.
Observând facturile depuse la dosar, instanța constată faptul că acestea au fost emise lunar, începând cu data de 09.04.2010 - până la data de 31.12.2012.
Debitele facturate în perioada astfel individualizată au fost înscrise în cuprinsul fiecărei facturi emise - fiind reprezentate de sume cuprinse între 8,4 lei și 12,50 lei. Pentru fiecare din sumele facturate și neachitate de către pârâtă, reclamanta a calculat penalități de întârziere.
P. cumularea sumelor înscrise în cuprinsul fiecăreia dintre facturile atașate în copie la dosarul cauzei, instanța constată că debitul principal se ridică la cuantumul de 348,46 lei. În ceea ce privește penalitățile de întârziere percepute pentru întârzierea la plata debitului principal, cuantumul total al acestora se ridică la suma de 63,61 lei.
În ceea ce privește raporturile dintre părți derulate începând cu data încheierii contractului și în urma cărora s-au emis facturile fiscale depuse la dosar, instanța reține că pârâta nu a dovedit stingerea acestor obligații contractuale prin faptul plății sau prin altă modalitate de stingere a obligației, această probă incumbându-i, astfel, instanța apreciază că aceasta nu a respectat clauzele asumate la încheierea contractului de prestări servicii, încălcând astfel principiile de drept enunțate de art. 969 (1) și art. 970 (1) din codul civil, respectiv, principiul obligativității contractului în raporturile dintre părți și principiul executării cu bună credință a convențiilor.
Astfel, instanța urmează a constata că pretențiile reclamantei își au temeiul într-o convenție legal încheiată între părți, în vigoare la data formulării prezentei cereri, respectând întocmai clauzele contractuale stipulate.
În ceea ce privește majorările de întârziere, instanța constată că raporturile comerciale dintre părți s-au derulat pe baza convenției părților, în care au prevăzut o clauză penală potrivit căreia, pentru neplata la termen a sumelor datorate de beneficiarii serviciilor prestate, se percepe o penalitate calculată la suma datorată.
Clauza penală este o convenție prin care părțile evaluează anticipat prejudiciul suferit de creditor ca urmare a neexecutării, executării necorespunzătoare sau cu întârziere a unei obligații contractuale și, implicit daunele ce i se cuvin pentru acoperirea acestuia. În cauza dedusă judecății, aceste daune, stabilite anticipat și convenționale, au natură moratorie, fiind datorate pentru întârzierea în executarea obligației.
Întrucât pârâta a acceptat contractul, însușindu-și conținutul acestuia prin semnătură, aceasta și-a însușit implicit și conținutul clauzei penale stipulate.
În prezența clauzei penale, instanței nu îi este permis să verifice întinderea prejudiciului suferit de către creditor și nici să ceară creditorului să dovedească întinderea prejudiciului efectiv suferit. Clauza penală fiind rezultatul unui acord de voință, este obligatorie pentru părți și pentru instanță. Pârâta a acceptat o astfel de evaluare a prejudiciului născut prin neexecutarea obligației.
Cu privire la cuantumul debitului facturat prin FF nr._, FF_, FF_ și FF_, instanța constată că acestea nu au fost depuse la dosarul cauzei, așa cum s-a procedat pentru toate celelalte facturi pretinse. Reținând obligația reclamantului de a urmări desfășurarea și finalizarea procesului deschis prin propria sa cerere de chemare în judecată precum și principiul înscris în art. 1169, potrivit căruia cel care formulează o pretenție în fața instanței trebuie să o probeze, instanța urmează a respinge suma astfel individualizată pentru facturile menționate anterior, și anume, suma de 33,6 lei ca neîntemeiată, precum și penalitățile de întârziere aferente acestei sume, în cuantum de 32,34 lei.
Mai mult, la termenul de astăzi, instanța a încuviințat din oficiu proba cu interogatoriul pârâtei și s-a dispus prin rezoluție citarea acesteia cu mențiunea personal la interogatoriu, însă, raportat la lipsa acestuia de la termenul de astăzi, instanța va face aplicarea dispozițiilor art. 358 C. pr. Civ., considerând aceasta împrejurare ca un început de dovadă în folosul părții potrivnice cu privire la existența și întinderea debitelor datorate.
Pentru aceste considerente, instanța urmează a admite în parte cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta S.C. S. S.A. în contradictoriu cu pârâta D. Cacilia și a obliga pârâta la plata către reclamantă a sumei de 348,46 lei cu titlul de preț și 63,61 lei cu titlul de penalități de întârziere, cu respingerea ca neîntemeiată a cererii de acordarea a sumei de 33,6 lei cu titlul de preț aferent FF nr._, FF_, FF_ și FF_ precum și a penalităților aferente acestora în cuantum de 32,34 lei.
Cu privire la solicitarea de acordare a cheltuielilor efectuate pentru mediere, instanța reține că parcurgerea acestei proceduri nu a fost una obligatorie la momentul efectuării acesteia și nu există reglementată vreo sancțiune în cazul neîndeplinirii procedurii. Instanța reține că aceste cheltuieli nu pot fi asimilate unor cheltuieli de judecată, întrucât nu au fost efectuate în vederea soluționării cauzei, ci înainte de sesizarea instanței de judecată în vederea rezolvării pe cale amiabilă a diferendului dintre părți. Pe cale de consecință va respinge ca neîntemeiată solicitarea de acordarea a contravalorii cheltuielilor efectuate cu medierea.
Față de rezolvarea dată capătului principal de cerere, în considerarea prevederilor art. 274 C.pr.civ., constatând culpa procesuală a pârâtei, care prin neîndeplinirea obligațiilor a determinat introducerea acțiunii de către reclamantă, instanța urmează a admite cererea de acordare a cheltuielilor de judecată, în cuantum de 50,5 lei, reprezentând taxa de timbru și timbru judiciar.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite în parte cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta S.C. S. S.A. cu sediul în ., Iași în contradictoriu cu pârâta D. Cacilia, cu domiciliul în mun. Iași, ., ., ., jud. IAși.
Obligă pârâta la plata către reclamantă a sumei de 348,46 lei cu titlul de preț și 63,61 lei cu titlul de penalități de întârziere.
Respinge ca neîntemeiată cererea de acordarea a sumei de 33,6 lei cu titlul de preț aferent FF nr._, FF_, FF_ și FF_ precum și a penalităților aferente acestora în cuantum de 32,34 lei.
Obligă pârâta la plata către reclamantă a sumei de 50,5 lei cu titlul de cheltuieli de judecată.
Respinge cererea reclamantei de obligare a pârâtei la plata cheltuielilor de mediere, ca neîntemeiată.
Cu apel în 30 de zile de la comunicare, cererea de apel depunându-se la Judecătoria Iași.
Pronunțată azi, 23.09.2013, în ședință publică.
Președinte, Grefier,
Red./Tehnored. D.L.M.Ș.
2 ex./08.10.2013
| ← Actiune in raspundere contractuala. Sentința nr. 2013/2013.... | Pretenţii. Sentința nr. 8/2013. Judecătoria IAŞI → |
|---|
