Revendicare imobiliară. Hotărâre din 16-07-2013, Judecătoria IAŞI
| Comentarii |
|
Hotărâre pronunțată de Judecătoria IAŞI la data de 16-07-2013 în dosarul nr. 10123/245/2012
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA IAȘI
SECȚIA CIVILĂ
Ședința publică de la 16 Iulie 2013
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE L. M. Ș. D.
Grefier D. B.
SENTINȚA CIVILĂ NR._
Pe rol se află judecarea cauzei civile privind pe reclamant C. V. P. și pe pârât ., pârât ., având ca obiect revendicare imobiliară.
Dezbaterile cauzei au avut loc în ședința publică de la 04.07.2013, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, încheiere ce face parte integrantă din prezenta sentință civilă, când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea cauzei pentru data de 11.07.2013 și apoi pentru astăzi, când, în aceeași compunere, a hotărât:
INSTANȚA,
Asupra cauzei civile de față constată:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei IAși la data de 29.03.2012 sub nr._, reclamantul C. V. P. a solicitat obligarea pârâților . și ., să îi predea în deplină proprietate și liniștită posesie suprafața de 3630 mp, teren situat în ., jud. IAși, ./4, cu următoarele vecinătăți: la nord, proprietate particulară, la est, . sud, D. I. și la vest drum exploatare 924/1 și suprafața de 3360 mp, situat în . următoarele vecinătăți: la nord, C. P., la est, A. H., la sud, C. M. și la vest, drum exploatare 924/1, cu cheltuieli de judecată.
În motivarea acțiunii, reclamantul a arătat că este proprietarul terenului revendicat, această calitate fiind atestată, în mod incontestabil, de titlul de proprietate nr._ din 24.06.2009, respectiv,_ din 14.06.2000 emise de către Comisia județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor IAși.
A mai susținut reclamantul că terenul este deținut încă din anul 2003, respectiv, 2011, fără nici un drept de către pârâții din cauză cu rea-credință, deși aceștia nu posedă nici un titlu valabil care să le ateste dreptul de proprietate.
În drept, reclamantul și-a întemeiat cererea pe disp. art. 563 cod civil iar în dovedire, reclamantul a solicitat administrarea probei cu înscrisuri, martori, interogatoriu, expertiză tehnică și proba cu cercetarea la fața locului.
În susținere, au fost anexate, în copie, acte.
Acțiunea a fost legal timbrată cu taxă judiciară de timbru de 537 lei și timbru judiciar de 3 lei.
Legal citată, pârâta . a formulat întâmpinare pe care a depus-o prin intermediul serviciului Registratură la data de 30.05.2012 prin care a înțeles să invoce excepția lipsei calității procesual pasive a acesteia arătând că bunurile imobil revendicare nu se află în posesia pârâtei din cauză, susținând că terenul deținut de către . se află în ./1 (956), 4/1, 2/3 (956), 2/3 și 6 (956)6 și nu se află în vecinătatea terenului reclamantului din cauză.
Întâmpinarea nu a fost motivată în drept iar în apărare, pârâtul nu a solicitat administrarea de probe, depunând la dosar o adeverință emisă de către Primăria Comunei H. cu nr. 5627 din_ .
Prin intermediul serviciului Registratură, la data de 27.06.2012, pârâta . a depus întâmpinare prin care a invocat excepția inadmisibilității acțiunii în revendicare imobiliară pentru capătul de cerere, arătând că aceasta este proprietar de plin drept a suprafeței de 3360 mp, situat în ., . Certificatului de atestare a dreptului de proprietate asupra terenurilor . nr. 1701 din 17.12.1996 emis de către Ministerul Agriculturii și Administrației în temeiul dispozițiilor HG 735/1992 iar potrivit Încheierii nr. 2090 din 11.02.2005 de întabulare a dreptului de proprietate reiese că acest teren se aflăî situat în intravilan iar nu extravilan, fiind situat în . Cristești, astfel cum este menționat în titlul de proprietate invocat de către reclamant.
De asemenea, pârâta a invocat și excepția lipsei calității procesual pasive a acesteia pentru suprafața de teren de 3630 mp, situată în ., . învederat pârâta că la data de 11.04.2003, aceasta a încheiat cu ., contractul de vânzare-cumpărare nr. 410 și 663 din 10.07.2003 fiind transmis dreptul de proprietate asupra acestui imobil către pârâta această solicitate iar pe fondul cauzei, a solicitat respingerea cererii, ca neîntemeiată.
În drept, întâmpinarea a fost întemeiată pe dispozițiile art. 115 C. pr. civ. iar în apărare, pârâta a solicitat încuviințarea probei cu înscrisuri, martori și interogatoriu.
La termenul de judecată din data de 13.09.2012, instanța a calificat excepția inadmisibilității cererii ca o apărare de fond și a unit excepția lipsei calității procesual pasive a pârâtei . cu fondul cauzei, încuviințând pentru ambele părți proba cu înscrisuri, proba cu interogatoriul reclamantului și proba cu expertiză tehnică judiciară topografică, părțile renunțând la celelalte probe solicitate în ședința publică de la termenul din 25.10.2012 iar pârâtul, deși legal citat cu mențiunea personal la interogatoriu, acesta nu a înțeles să se prezinte, instanța punând în discuție din oficiu, și efectuarea unei expertize evaluatorii în cauză.
În cadrul probei cu expertiză evaluatorie a fost depus la dosarul cauzei, raportul de expertiză efectuat de către expert C. O. atașat la filele 147-153 din dosar și răspuns la obiecțiuni la fila 212 dosar iar în cadrul probei cu expertiză topocadastrală a fost depus la dosarul cauzei, raportul de expertiză avizat OCPI, efectuat de către expert I. M., atașat la filele 156-167 din dosar.
În ceea ce privește obiecțiunile la raportul de expertiză topocadastrală, formulate de către pârâta ., instanța urmează a le respinge, ca neîntemeiate, expertul identificând imobilele ce fac obiectul litigiului, nereieșind că acestea ar fi fost plasate incorect, pârâta având posibilitatea solicitării unei contraexpertize în cauză.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
Prin Titlul de proprietate nr._ emis la data de 14.06.2000 de Comisia județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor IAși, s-a reconstituit în favoarea moștenitorilor C. P., C. I. și C. E., dreptul de proprietate pentru suprafața de 3360 m.p. teren situat în extravilanul comunei H., situat în ./2 (fila 8) iar prin Titlul de proprietate nr._ emis la data de 24.06.2009 de Comisia județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor IAși, s-a reconstituit în favoarea moștenitorului C. V. P., după defunctul căruntu V., dreptul de proprietate pentru suprafața de 3630 m.p., teren situat în extravilanul comunei H., situat în ./4 (fila 9).
În conformitate cu dispozițiile art. 6 alin. 6 din NCC, dispozițiile legii noi se aplică și efectelor viitoare ale situațiilor juridice născute anterior intrării în vigoare a acesteia, derivate din starea și capacitatea persoanelor, din căsătorie, filiație, adopție și obligația legală de întreținere, din raporturile de proprietate, inclusiv regimul general al bunurilor, și din raporturile de vecinătate, dacă aceste situații juridice subzistă după . legii noi.
Instanța reține că prin această acțiune, întemeiată pe dispozițiile art. 563 și urm. C.Civ, reclamantul solicită obligarea pârâților să îi lase în deplină proprietate și liniștită posesie o suprafață de teren de 3630 mp, respectiv, 3360 mp. Având în vedere obiectul și temeiul cererii, instanța apreciază că acțiunea de față este o acțiune în revendicare prin care reclamanții solicită, pe calea dreptului comun, restituirea unui teren, invocând deținerea acestuia de către pârâți fără un titlu valabil.
Instanța reține că acțiunea în revendicare este acea acțiune în justiție prin care reclamantul, care pretinde că este proprietarul unui bun individual determinat cu privire la care a pierdut posesia, solicită obligarea pârâtului, care stăpânește bunul respectiv, să îi recunoască dreptul de proprietate și să îi restituie bunul. În cadrul unei asemenea actiuni, reclamantul are obligatia sa dovedeasca împrejurarea ca este titularul dreptului real de proprietate, dovadă care constituie temeiul juridic al actiunii în revendicare.
Potrivit dispozițiilor art. 557 din Codul civil, dreptul de proprietate se poate dobândi, în condițiile legii, prin convenție, moștenire legală sau testamentară, accesiune, uzucapiune, ca efect al posesiei de bună-credință în cazul bunurilor mobile și al fructelor, prin ocupațiune, tradițiune, precum și prin hotărâre judecătorească, atunci când ea este translativă de proprietate prin ea însăși. În cazurile prevăzute de lege, proprietatea se poate dobândi prin efectul unui act administrativ. Prin lege se pot reglementa și alte moduri de dobândire a dreptului de proprietate. Cu excepția cazurilor anume prevăzute de lege, în cazul bunurilor imobile dreptul de proprietate se dobândește prin înscriere în cartea funciară, cu respectarea dispozițiilor prevăzute la art. 888, însă, dispozițiile menționate în cuprinsul ultimului alineat se vor aplica numai după finalizarea lucrărilor de cadastru pentru fiecare unitate administrativ-teritorială și deschiderea cărților funciare pentru imobilele respective (art. 56 din Legea de aplicare) iar până la data prevăzută anterior, înscrierea în cartea funciară a dreptului de proprietate și a altor drepturi reale, pe baza actelor prin care s-au transmis, constituit ori modificat în mod valabil, se face numai în scop de opozabilitate față de terți.
Potrivit dispozițiilor art. 565 C. civil, în cazul imobilelor înscrise în cartea funciară, dovada dreptului de proprietate se face cu extrasul de carte funciară, însă, aceste dispoziții nu sunt aplicabile în cauză, stabilindu-se în legea de punere în aplicare același termen menționat anterior.
Din cuprinsul raportului de expertiză întocmit în cauză de expert I. M., rezultă că suprafața de teren (. de către reclamant și înscrisă în Titlul de proprietate nr._ din 24.06.2009 se suprapune peste parcelele ¼ (956/1/4 – parțial pe o suprafață de 751 mp, 1/5 (956/1/5) pe 917 mp, 1/6 (956/1/6) pe 908 mp și 1/7 (956/1/7) pe 899 mp, total 3475 mp iar . titlul de proprietate nr._ din 14.06.2000 cu nr. 956/2, în suprafață de 3768 mp se suprapune peste parcelele ½ (956/1/2) parțial pe o suprafață de 1010 mp, 1/1 (956/1/1) pe o suprafață de 2123 mp și 4/1 (956/4/2) – parțial pe 635 mp, suprafețe deținute de către pârâta . iar imobilul revendicat este ocupat și exploatat efectiv de către reclamantul C. P., acest fapt reieșind și din mărturisirea judiciară a reclamantuluicfăcută la termenul de judecată din 04.07.2013, când a arătat că pârâtele au terenul doar în acte, acestea nu l-au ocupat efectiv, niciodată iar în anul 2003, acesta a fost dat în judecată de către pârâte care au pierdut, însă suprafața de teren nu a fost scoasă din certificatul de proprietate al pârâtelor.
Concluziile raportului de expertiză au evidențiat așadar faptul că reclamantul deține imobilul în posesie, aspecte ce se coroborează și cu mărturisirea judiciară a reclamantului.
Analizând excepțiile lipsei calității procesual pasive ale pârâțelor, instanța reține următoarele:
Calitatea procesuală presupune justificarea dreptului, respectiv obligației, unei persoane de a participa ca parte în proces. Instanța reține că prin calitate procesuală pasivă se înțelege identitatea între persoana chemată în judecată (pârâtul) și cel care este subiect pasiv în raportul juridic dedus judecății. Excepția lipsei calității procesual-pasive este o excepție de fond, peremptorie si absoluta. De asemenea, reclamantul, fiind cel care declanșează acțiunea civilă, trebuie să justifice atât calitatea procesuală activă, cât și calitatea procesuală pasivă a persoanei pe care a chemat-o în judecată
Potrivit art. 112 C.pr,civ, reclamantul are obligația justificării atât cu privire la calitatea procesuală activă, cât și cu privire la cea pasivă. Analizând excepția lipsei calității procesual pasive a pârâtului în baza probelor administrate în prezenta cauză, instanța reține că aceasta este neîntemeiată. Având în vedere că din probatoriul administrat în cauză reiese că reclamantul C. P. stăpânește și lucrează efectiv suprafața de teren revendicată și ținând cont de definiția acțiunii în revendicare care stabilește că proprietarul unui bun are dreptul de a-l revendica de la posesor sau de la o altă persoană care îl deține fără drept, instanța va constata că pârâtele nu au calitate procesual pasivă în cauză.
Pentru aceste considerente, instanța urmează a admite excepțiile lipsei calității procesual pasive a pârâtelor . și . și a respinge acțiunea în revendicare imobiliară, formulată de către reclamantul C. V. P. în contradictoriu cu pârâtele . și pârâta ., ca fiind introdusă împotriva unor persoane fără calitate procesual pasivă.
În baza art. 274 Cod procedură civilă instanța va respinge cererea de obligare a pârâtelor la plata cheltuielilor de judecată, ca neîntemeiată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge obiecțiunile la expertiza topocadastrală formulate de către pârâta ., ca neîntemeiate.
Admite excepțiile lipsei calității procesual pasive a pârâtelor . și ..
Respinge acțiunea în revendicare imobiliară, formulată de către reclamantul C. V. P., cu domiciliul în ., jud. IAși în contradictoriu cu pârâtele ., cu sediul în mun. Bacău, .-5, jud. Bacău și pârâta ., cu sediul în ., jud. IAși, ca fiind introdusă împotriva unor persoane fără calitate procesual pasivă.
Cu recurs, în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, azi, 16.07.2013.
Președinte, Grefier,
Red/tehnored.C.L.M.Ș.
4ex/09.11.2013
| ← Pretenţii. Sentința nr. 20/2013. Judecătoria IAŞI | Pretenţii. Sentința nr. 9790/2013. Judecătoria IAŞI → |
|---|
