Actiune in raspundere contractuala. Sentința nr. 907/2014. Judecătoria IAŞI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 907/2014 pronunțată de Judecătoria IAŞI la data de 24-01-2014 în dosarul nr. 34888/245/2011
Cod operator: 3171
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA IAȘI
SECȚIA CIVILĂ
SENTINȚA CIVILĂ NR. 907
Ședința publică din 24 Ianuarie 2014
Completul constituit din:
PREȘEDINTE: D. C. E.
GREFIER: J. V. G.
Pe rol fiind judecarea cauzei civile privind pe reclamanta S.C. CONSTRUCȚII F. M. S.A. - prin administrator judiciar S.C. "Eurobusiness" LRJ SPRL, în contradictoriu cu pârâta S.C. L. G. S.R.L., având ca obiect acțiune în răspundere contractuală.
La apelul nominal făcut în ședință publică lipsesc reprezentanții legali ai părților.
Procedură legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează instanței faptul că, pentru acest termen de judecată, procedura de citare este legal îndeplinită.
Dezbaterile asupra fondului cauzei au avut loc în ședința publică din 14.01.2014, susținerile părților fiind consemnate în încheierea de ședință din aceeași zi, care face parte integrantă din prezenta hotărâre, când din lipsă de timp pentru a delibera, s-a amânat pronunțarea pentru data de 21.01.2014, ulterior pentru data de 24.01.2014 când,
INSTANȚA
Analizând actele și lucrările cauzei civile de față instanța constată următoarele:
Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Judecătoriei Iași la data de 27.10.2011 reclamanta S.C. CONSTRUCȚII F. M. S.A. a chemat în judecată pe pârâta S.C. L. G. S.R.L. solicitând instanței ca prin hotărârea ce o va pronunța să dispună obligarea pârâtei la plata următoarelor sume:
I - 13.476,61 lei chirie si utilități aferente folosinței imobilului în suprafață de 80 mp situat în mun Iași, ..22 conform facturilor fiscale 783/2009, 834/2009, 863/2009, 1028/2009, 1058/2009, 1067/2009, 1088/2009, 1166/2009;
II - 22.695,51 lei penalități aferente facturilor arătate calculate până la data de 27.10.2011 și în continuare până la data plății efective, penalități de 0,2% pe zi de întârziere conform clauzelor contractuale;
III - 15.835,09 lei prejudiciu, lipsă de folosință a imobilului în perioadele mai - iunie2009, noiembrie 2009 - mai2010, actualizată cu rata inflației ;
IV - 2.236,09 lei dobândă legală aferentă sumei de 15.835,09 lei calculată până la data introducerii acțiunii și în continuare până la data plății efective și cheltuieli de judecată.
În motivarea acțiunii s-a arătat faptul că între reclamantă și pârâtă s-a încheiat la data de 14 mai 2007 contractul de închiriere nr.2/40 având ca obiect folosința spațiului situat în mun. Iași, ..22. Durata închirierii a fost stabilită inițial pentru o lună (15.05._07) iar ulterior contractul a fost prelungit prin acte adiționale. Prin actul adițional nr.3 părțile au stabilit chiria lunară la suma de 360 euro și prelungirea contractului până la data de 31.05.2008. Pe lângă plata chiriei locatarul s-a obligat și la plata utilităților aferente spațiului închiriat. Facturile enumerate în petitul cererii au fost emise în baza contractului în perioada februarie 2009-aprilie 2009 și iulie 2009-octombrie 2009 fiind semnate și ștampilate de reprezentanții pârâtei, ceea ce echivalează cu încheierea de contracte de închiriere succesive în formă simplificată cu menținerea prevederilor contractuale din contractul nr.2/40/14.05.2007.
În conformitate cu art.4 din capitolul V al contractului pentru sumele datorate și neachitate la termen locatorul avea dreptul de a percepe penalități de întârziere de 0,2% .
În ceea ce privește lipsa de folosință s-a arătat faptul că pârâta a beneficiat de folosința spațiului începând cu data încheierii contractului și până în luna iulie a anului 2010 deși a refuzat semnarea de acte adiționale pentru anumite perioade de timp.
În perioadele mai-iunie 2009, noiembrie 2009- mai 2010 pârâta a folosit spațiul fără un titlu și a părăsit spațiul în luna iunie a anului 2010.
În acest timp reclamanta a fost lipsită de folosința bunului și de fructele civile la care avea dreptul în calitate de proprietari.
În drept s-au invocat dispozițiile art.969, art. 998-999 Cod civil, OG nr.9/2000, OG nr.13/2001, art.242 Cod pr.civ.
În dovedire s-a solicita proba cu înscrisuri, interogatoriu și un martor.
S-au anexat acțiunii tabel de calcul penalități și dobândă legală, extras din M Of, 6036/27.10.2008, convocare la conciliere directă, dovezi de comunicare cu conformare de primire, copia contract de închiriere nr.2/40 din.14.05.2007, Act adițional nr.3 la contract semnat de părți, Act adițional nr.4 la contract, Act adițional nr.34 la contract, facturi fiscale (f.8-38 dosar).
Cererea a fost legal timbrată cu taxă de timbru în cuantum de 2717 lei și timbru judiciar de 5 lei (f.44 dosar).
La primul termen de judecată reclamanta și completat cererea de chemare în judecată solicitând instanței, ca în măsura în măsura în care instanța nu va primi susținerile reclamantei cu privire la faptul că pentru perioada februarie-aprilie 2009 și iulie-octombrie 2009, pretențiile bănești ale acesteia nu ar putea fi acordate cu titlul de chirie și penalități contractuale, în subsidiar în capetele I și II ale cererii instanța să dispună obligarea pârâtei la plata sumei de 13.476,61 lei cu titlu de lipsă folosință și dobânda legală aferentă.
Legal citată, pârâta nu a formulat întâmpinare în cauză însă s-a prezentat în instanță prin reprezentant legal, formulând cerere de probe (f.50 ds).
În cursul cercetării judecătorești instanța a încuviințat la cererea părților probe cu înscrisuri, martori, interogatoriu pârâtei, expertiză contabilă.
Martorul propus de reclamantă a fost audiat la termenul din 27 martie 2012 (f.52,53 dosar), termen pentru care pârâta nu a depus lista cu numele și adresa martorului încuviințat de instanță și nici nu a asigurat prezența acestuia la termen pentru audiere.
Pârâta a depus înscrisuri și răspunsul scris la interogatoriul propus de reclamantă la termenul din 08.05.2012 (fila 57-78 dosar).
La termenul din 15.01.2013 instanța a încuviințat la cererea părții reclamantei proba cu expertiză contabilă, lucrarea de specialitate fiind depusă la 10.06.2013 (f.132-151 dosar).
La termenul din 17.09.2013 instanța a respins excepția nulității raportului de expertiză invocată de pârâtă și obiecțiunile acesteia față de lucrarea efectuată obiecțiuni vizând formularea de către expert de concluzii care exced specializării acestuia, a admis în parte obiecțiunile reclamantei și a dispus suplimentarea raportului cu un obiectiv suplimentar, în sensul de efectua expertul și un calcul al accesoriilor solicitate de reclamantă cu titlu de penalitate pentru neachitarea debitului principal.
Suplimentul de raport a fost depus de expert la 18.11.2014 (f.170 dosar), părțile neformulând obiecțiuni la acesta.
Analizând actele și lucrările cauzei civile de față instanța reține următoarele:
În fapt, la data de 14 mai 2007 între părți se încheie contractul de închiriere nr.2/40 având ca obiect spațiul din mun. Iași, ..22 (atelier confecții metalice).
Durata contractului potrivit art. 1 din Cap IV al convenției a fost convenită la 1 lună, începând cu 15.05.2007 și până la 15.06.2007, cu drept de prelungire.
Potrivit art.2 al Cap IV din contract acesta își înceta valabilitatea la data expirării duratei contractuale convenite. Conform art.1 din Cap V al contractului prețul închirierii a fost stabilit la suma de 320 euro/luna plus TVA sumă la care se vor adăuga cheltuielile aferente utilităților.
Conform art.1 litera d) din Cap.VII al contractului, pârâta și-a asumat obligația de a achita la timp chiria iar pentru orice sumă datorată reclamantei să achite penalități de întârziere de 0,2% aplicată la suma datorată. Conform art.3 din cap V al contractului plata chiriei urma să fie făcută „în avans”, fără a se detalia în concret modalitatea și termenul de plată.
La data de 10.04.2008 părțile încheie actul adițional nr.3 la contract, convenind de comun acord la prelungirea raporturilor juridice de închiriere începând cu 01.03.2008 până la 31.05.2008, renunțarea locatarei la suprafața neconstruită de 24 mp, majorarea chiriei pentru baracă metalică construită de 80 mp la 4,5 euro/mp/lună plus TVA, în aceleași condiții ca în contractul 2/40, restul clauzelor rămânând nemodificate (f.21 dosar).
Din acest act adițional instanța reține că deși contractul inițial încheiat de părți a avut durată limitată până la 15.06.2007, părțile au rămas în raporturile juridice configurate de contractul inițial până la data de 10.04.2008, când au încheiat actul adițional nr.3 depus la dosar prin care conveneau prelungirea contractului 2/49 începând cu 01.03._08.
La 01.06.2008 și 01.09.2008 reclamanta mai elaborează două acte adiționale, nesemnate însă de părțile contractului inițial (f.12,13 ds).
Susține reclamanta faptul că pârâta a rămas în folosința spațiului până în luna mai a anului 2010, când l-a eliberat iar în tot intervalul - februarie 2009 - mai 2010 - nu a achitat c/val folosinței acestuia.
Pârâta prin răspunsul dat la interogatoriu (fils 68 dosar) admite faptul că a rămas în folosința bunului închiriat până în luna octombrie a anului 2009, dată de la care însă susține că a eliberat spațiul.
Probele administrate în cauză, respectiv proba cu înscrisuri și expertiză contabilă- infirmă însă aceste susțineri ale pârâtei.
Astfel, instanța reține că în perioada februarie 2009- mai 2010 reclamanta a emis pe seama pârâtei următoarele facturi fiscale (cronologic):
- factura 783/.27.02.2009 emisă pentru chirie și utilități aferente lunii februarie în cuantum de 2025,13 lei, ștampilată și semnată de pârâtă, fila 24 dosar ;
- factura 834/31.03.2009 pentru luna martie 2009 cu mențiunea pe factură că reprezintă chirie și utilități în cuantum de 2065, 98 lei, semnată și ștampilată de pârâtă, fila 25 dosar;
- factura 863/30.04.2009 pentru aprilie 2009, cu mențiunea că reprezintă chirie și utilități, în cuantum de 1951,93 lei, semnată și ștampilată de pârâtă, fila 26 dosar;
- factura 898/29.05.2009 pentru chirie și utilități mai 2009 în cuantum de 1893,77 lei, semnată de P. A., fără parafă, fila 31 dosar;
- factura 942/30.06.2009 reprezentând chirie și utilități aferente lunii iunie 2009, în cuantum de 1903,81 lei, semnată de T. A., fila 32 dosar ;
- factura 1028/30.07.2009 pentru chirie și utilități aferente lunii iulie 2009, în cuantum de 1880,38 lei, semnată și ștampilată de pârâtă, fila 29 dosar;
- factura 1058/21.08.2009 pentru chirie aferente lunii august 2009, în cuantum de 1812,56 lei, semnată și ștampilată de pârâtă, fila 28 dosar;
- factura 1067/31.08.2009 pentru utilități aferente lunii august 2009, în cuantum de 103,71 lei, semnată și ștampilată de pârâtă, fila 29 dosar ;
- factura 1088/30.09.2009 emisă pentru chirie si utilități aferente lunii septembrie 2009, în cuantum de 1915,85 lei, semnată și ștampilată de pârâtă, fila 30 dosar;
- factura 1166/30.10.2009 emisă pentru chirie și utilități aferente lunii octombrie 2009 în cuantum de 1969,10 lei, semnată și ștampilată de pârâtă, fila 30 dosar;
- 1200/30.11.2009 emisă pentru chirie și utilități aferente lunii noiembrie 2009, în sumă de 1965,24 lei, semnată indescifrabil, fila 33 dosar ;
- 1241/30.12.2009, emisă numai pentru chirie aferentă lunii dec.2009, în sumă de 1811,95 lei, semnată P. A., fila 34 dosar ;
- 1262/29.01.2010, emisă numai pentru chirie aferentă lunii ianuarie 2010, în sumă de 1770,05 lei, semnată indescifrabil, fila 35 dosar;
- 1289/26.02.2010, emisă pentru chirie aferentă lunii februarie 2010, în cuantum de 1767,36 lei, nesemnată, fila 36 dosar;
- 1342/30.04.2010, emisă pentru chirie spațiu aferentă lunii aprilie 2010, în sumă de 1571,80 lei, semnată indescifrabil, fila 37 dosar;
- 1394/31.05.2010 emisă pentru chirie aferentă lunii mai 2010, în cuantum de 1591,43 lei, semnată P. I., fila 38 dosar;
Cu excepția facturii cu numărul 1262/29.01.2010 neregăsită de expert înregistrată în evidența contabilă a pârâtei, restul facturile anterior enumerate, au fost înregistrate în contabilitatea pârâtei astfel cum rezultă din răspunsul formulat de expert la obiectivul nr.1 al lucrării contabile efectuată în cauză (f.198 ds).
De asemenea în intervalul aprilie 2009 - mai 2010 pârâta a efectuat către reclamantă plăți, cu titlu de „c/val facturi chirie/chirie restantă”, astfel cum rezultă din chitanțele liberatorii depuse la dosarul cauzei chiar de către aceasta (f.58 și urm ds). Conform răspunsului la interogatoriu pârâta a menționat că a achitat facturi de chirie restante față de pârâtă iar aceste precizări se coroborează cu răspunsul expertului la obiectivul nr.2 al expertizei, din care rezultă că prin plățile efectuate în acest interval pârâta a stins debite anterioare datei de 01.02.2009 și parțial (suma de 257,03 lei) factura 783/27.02.2009 aferentă lunii februarie 2009 (f.141 dosar).
În contextul acestor probatorii instanța reține drept corectă și corespunzător dovedită susținerea reclamantei conform căreia în tot intervalul supus analizei respectiv februarie 2009 - mai 2010 pârâta a rămas în folosința bunului ce a făcut obiectul contractului de închirierea nr.2/40/14.05.2007.
De altfel, pentru intervalul februarie 2009 - octombrie 2009, astfel cum s-a arătat anterior, pârâta a recunoscut la interogatoriu faptul că a folosit bunul ce a făcut obiectul convenției iar în ceea ce privește restul intervalului instanța are în vedere faptul că toate facturile emise de reclamantă în acest interval au fost însușite la plată prin semnătură ( mai puțin factura 1289/26.02.2010, f.36 dosar) și au fost contabilizate de pârâtă (mai puțin factura nr.1262/29.01.2010, f.35 dosar), contabilizarea facturilor fiind de natură să înlăture orice dubiu privitor la faptul că pârâta a acceptat facturile la plată. Cu privire la facturile 1289/26.02.2010 și 1262/29.01.2010 instanța reține că prima deși nu a fost semnată a fost contabilizată iar cea de-a doua deși necontabilizată a fost acceptată la plată prin semnătură.
Întrucât pârâta a rămas în folosința bunului reclamantei în intervalul menționat, niciuna dintre părți nu a anunțat concediul iar tacita relocațiune nu a fost exclusă expres prin clauzele contractuale, instanța va reține că, deși acestea nu au mai semnat ulterior datei de 10.04.2008 vreun act adițional la contractul de închirere inițial, totuși a operat tacita relocațiune cu privire la bunul închiriat conform dispozițiilor art.1452 cod civil coroborat cu art.1436 și 1437 din același cod.
Tacita relocațiune a operat în aceleași condiții ca cele ale contractului inițial, mai puțin termenul și garanțiile contractului inițial, reclamanta în calitate de locator fiind îndreptățită să solicite pârâtei în calitate de locatar c/val chiriei și utilităților facturate astfel cum s-a detaliat anterior.
Cum prin cererea de chemare în judecată, în capătul I al petitului acțiunii, reclamanta a solicitat obligarea pârâtei la plata sumei de 13.476,61 lei cu titlu de chirie și utilități aferente intervalului februarie 2009 - aprilie 2009 și intervalului iulie 2009-octombrie 2009 instanța văzând și calculul expertizei contabile efectuată în cauză, va admite această cerere ca fiind întemeiată și va obliga pârâta la plata sumei solicitată, sumă compusă din c/val parțială a facturii 783/27.02.2009 și integrală a facturilor 834/31.03.2009, 863/30.04.2009 (în total 5786,01 lei pentru lunile feb-apr.2009) și facturilor 1028/30.07.2009, 1058/21.08.2009, 1067/31.08.2009, 1088/30.09.2009, 1166/30.10.2009 (în total 7681,6 lei pentru intervalul iulie 2009-oct.2009).
Pentru intervalul mai 2009 - iunie 2009 și noiembrie 2009 - mai 2010, deși facturile emise și continuarea raporturilor juridice dintre părți sub auspiciile contractului de închiriere inițial îndreptățeau reclamanta să solicite cu titlu de chirie sumele facturate, având în vedere principiul disponibilității și cererea expresă a reclamantei instanța va obliga pârâta la plata sumelor facturate în aceste intervale cu titlu de c/val a lipsei de folosință, astfel cum s-a solicitat. Potrivit calculelor expertizei efectuată în cauză (f.144 ds) sumele datorate de pârâtă în intervalele menționate se ridică la un total de 14.275,41 lei, din care 3797,58 lei în pentru lunile mai-iunie 2009 (898/29.05.2009 și 942/30.06.2009) și_,85 lei pentru intervalul noiembrie 2009-mai 2010 (1200/30.11.2009, 1241/30.12.2009, 1262/29.01.2010, 1289/26.02.2010,1342/30.04.2010, 1394/31.05.2010).
În ceea ce privește accesoriile solicitate cu titlu de penalități pentru debitele datorate de reclamantă cu titlu de chirie în intervalul februarie 2009- aprilie 2009 și intervalul iulie 2009-octombrie 2009, instanța reține că în privința cererea reclamantei nu este întemeiată.
Astfel, conform art. conform art.1 din Cap V al contractului prețul închirierii a fost stabilit la suma de 320 euro/luna plus TVA și cheltuieli aferente utilităților. Conform art.1 litera d) din Cap.VII al contractului, pârâta și-a asumat obligația de a achita la timp chiria iar pentru orice sumă datorată reclamantei să achite penalități de întârziere de 0,2% aplicată la suma datorată. Conform art.3 din cap V al contractului plata chiriei urma să fie făcută „în avans”, fără a se detalia în concret modalitatea și termenul de plată. Instanța remarcă și faptul că deși s-a prevăzut modalitatea de plată a chiriei în avans totuși reclamanta a facturat la finele lunii chiria (pentru luna în curs). Prin actul adițional nr.3/10.04.2008 părțile au convenit prelungirea raporturilor juridice de închiriere începând cu 01.03.2008 până la 31.05.2008, majorarea chiriei și au menționat expres faptul că restul clauzelor rămân nemodificate (f.21 dosar). După această dată părțile nu au mai încheiat vreun act adițional scris.
Întrucât în perioada dedusă judecății raporturile juridice dintre părți s-au desfășurat în condițiile unei locațiuni reînnoite tacit, care operează fără termen și fără garanțiile contractului inițial, instanța va reține că solicitarea reclamantei de obligare a pârâtei la plata penalităților prevăzute în contractul inițial nu apare justificată, clauza penală din contractul inițial al părților având fizionomia unei garanții de executare a obligațiilor contractuale, care trebuia stipulată și acceptată expres de părțile raportului juridic, ceea ce nu este cazul facturilor acceptate la plată expres, care obliga numai creanța prevăzută expres în cuprinsul acestora.
Faptul că nu a fost intenția părților (nici a reclamantei) de a prelungi raporturile juridice specifice locațiunii inclusiv sub aspectul clauzei penale din contractul inițial, rezultă și din aceea că în tot cursul anului 2009 și până în luna mai a anului 2010 pârâta a achitat reclamantei sume restante cu titlu de chirie ce au fost imputate asupra debitului restant existent la nivelul lunii februarie 2009 (fapt ce rezultă din chitanțele de plată depuse la filele 55 și urm. dosar). Deși aceste plăți au fost efectuate cu întârziere reclamanta nu a pretins pârâtei penalități. Aceeași concluzie se desprinde și din adresa de confirmare sold trimisă de reclamantă pârâtei la 07.03.2011 (pusă la dispoziția expertului, anexată la fila 151 dosar).
Pentru motivele expuse, instanța va respinge cererea reclamantei de obligare a pârâtei la plata penalităților de întârziere pentru debitele restante în perioada februarie 2009- aprilie 2009 și intervalul iulie 2009-octombrie 2009.
Principiul reparației integrale a prejudiciului presupune însă în toate cazurile, atât acoperirea prejudiciului efectiv creat cât și a folosului nerealizat.
Instanța va recunoaște așadar reclamantei dreptul de a obține, pentru întârzierea la plată a sumelor datorate, cu titlu de daune moratorii, dobânda aferentă, astfel cum s-a solicitat în subsidiarul capătului II al cererii precum și dobânda aferentă debitelor datorate în intervalul mai 2009 - iunie 2009 și noiembrie 2009 - mai 2010 conform capătului IV al cererii.
Astfel potrivit art.1088 Cod civil la obligațiile care au ca obiect o sumă oarecare daunele interese pentru neexecutare sub forma dobânzii legale se cuvin creditorului chiar fără a fi ținut să justifice o pagubă.
Fiind vorba de obligații de plată între profesioniști debitoarea era drept în întârziere de la data emiterii facturii astfel încât instanța va recunoaște dreptul creditoarei de a obține atât suma de 4194,47 lei reprezentând dobândă legală aferentă sumelor restante de 13.467,61 lei și 14.275,41 lei calculată de la data scadenței și până la data introducerii acțiunii, respectiv 27.10.2011 (conform raportului de expertiză) cât și dobânda legală aferentă sumelor menționate de la data introducerii acțiunii la plata plății efective.
În ceea ce privește solicitarea reclamantei de actualizare a debitelor solicitate pentru intervalul mai 2009 - iunie 2009 și noiembrie 2009 - mai 2010 (de 14.275,41 lei), reținând că această cerere nu duce la o dublă reparație a prejudiciului ci are drept scop păstrarea valorii reale a creanței bănești împotriva devalorizării monetare instanța o va admite ca fiind de asemenea întemeiată.
În ceea ce privește cheltuielile de judecată, față de dispozițiile art.274, 276 Cod pr. civilă având în vedere soluția de admitere în parte a acțiunii va fi admisă în parte și cererea reclamantei de obligare a pârâtei la plata cheltuielilor de judecată - proporțional cu pretențiile admise în ceea ce privește taxa de timbru, și integral pentru onorariul provizoriu achitat pentru efectuarea expertizei.
Constatând că reclamanta nu a asigurat plata diferenței de onorariu cuvenită expertului P. V. în cuantum de 1750 lei, reclamanta va fi obligată la plata acestuia.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
HOTĂRĂȘTE
Admite în parte acțiunea civilă formulată de reclamanta S.C. CONSTRUCȚII F. M. S.A. cu sediul în mun.Iași, ., prin Administrator Judiciar „Euro Bussiness LRJ” SPRL, cu sediul social în ., județ Iași și cu sediul ales pentru comunicarea actelor de procedură în mun. Iași, al. Mușatini, nr.2-4, județ Iași în contradictoriu cu pârâta . cu sediul social în mun. Iași, ..22, ., județ Iași.
Obligă pârâta la plata către reclamantă a sumei de 13.467,61 lei cu titlu de chirie datorată pentru intervalul februarie 2009-aprilie 2009 și intervalul iulie 2009-octombrie 2009 și la plata dobânzii legale aferentă acestei sume, calculată începând cu data introducerii acțiunii și până la data plății efective.
Obligă pârâta la plata către reclamantă a sumei de 14.275,41 lei cu titlu de lipsă folosință pentru lunile mai 2009- iunie 2009 și intervalul noiembrie 2009 – mai 2010, sumă ce va fi actualizată în funcție de rata inflației și la plata dobânzii legală aferente sumei de 14.275,41 lei, calculată începând cu data introducerii acțiunii și până la data plății efective.
Obligă pârâta la plata către reclamantă a sumei de 4194,47 lei dobândă legală aferentă sumelor restante de 13.467,61 lei și 14.275,41 lei calculată de la data scadenței și până la data introducerii acțiunii, respectiv 27.10.2011.
Admite în parte cererea reclamantei de obligare a pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.
Obligă pârâta la plata către reclamantă a sumei de 2393,5 lei din care 1893,5 lei taxă timbru și timbru judiciar și 500 lei onorariu provizoriu expert .
Obligă reclamanta la plata diferenței de onorariu cuvenită expertului P. V. în cuantum de 1750 lei.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicarea prezentei hotărâri.
Pronunțată în ședință publică, 24.01.2014.
PREȘEDINTE,
D. C. E.
GREFIER,
J. V. G.
Red/teh/ced
03.07.2014,4ex
| ← Plângere contravenţională. Sentința nr. 7828/2014.... | Uzucapiune. Sentința nr. 1773/2014. Judecătoria IAŞI → |
|---|
