Actiune in raspundere delictuala. Sentința nr. 3438/2014. Judecătoria IAŞI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 3438/2014 pronunțată de Judecătoria IAŞI la data de 07-03-2014 în dosarul nr. 17997/245/2013
Cod operator: 3171
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA IAȘI
SECȚIA CIVILĂ
SENTINȚA CIVILĂ NR. 3438
Ședința publică din 07 Martie 2014
Completul constituit din:
PREȘEDINTE: D. C. E.
GREFIER: J. V. G.
Pe rol fiind judecarea cauzei civile privind pe reclamanta . VIENNA INSURANCE GROUP SA SUCURSALA IAȘI, în contradictoriu cu pârâți M. IAȘI - UNITATE ADMINISTRATIV TERITORIALĂ, C. L. AL M.. IAȘI, INSTITUȚIA PRIMARULUI M.. IAȘI și C. D. IAȘI, chemat în garanție S.C. C. S.A., având ca obiect acțiune în răspundere delictuală.
La apelul nominal făcut în ședință publică lipsesc reprezentanții legali ai părților.
Procedură legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează instanței faptul că, pentru acest termen de judecată, procedura de citare este legal îndeplinită.
Dezbaterile asupra excepțiilor și fondului cauzei au avut loc în ședința publică din 25.02.2014, susținerile părților fiind consemnate în încheierea de ședință din aceeași zi, care face parte integrantă din prezenta hotărâre, când din lipsă de timp pentru a delibera, s-a amânat pronunțarea pentru data de 04.03.2014, ulterior pentru data de 07.03.2014 când,
INSTANȚA
Deliberand asupra cauzei civile de față constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Iași la data de 05.06.2013, reclamanta S.C. A. ROMANEASCA - ASIROM VIENNA INSURANCE GROUP S.A. cu sediul In Bucuresti, .. 31-33 cu sediul ales pentru comunicarea actelor de procedura la Sucursala Iasi, cu sediul in Iasi, . si Sfânt, . contradictoriu cu pârâții M. Iasi cu sediul in Iasi, . si Sfânt, nr. 11, judetul Iasi, C. L. al Municipiului Iasi cu sediul in Iasi, . si Sfânt, nr. 11, judetul Iasi, Institutia Primarului Municipiului Iasi cu sediul in Iasi, . si Sfânt, nr. 11, judetul Iasi și Compania N. de Autostrazi si Drumuri Nationale din România - Directia Regionala de Drumuri si Poduri Iasi cu sediul in Iasi, .. 19,judetul Iasi, a solicitat instantei ca prin hotarârea ce o va pronunța, să fie obligati pârârții la plata sumei de 850 lei reprezentând despagubire precum si la plata cheltuielilor de judecata.
În fapt, in motivarea plângerii, reclamanta arata ca, asa cum rezulta din dosarul de dauna nr._, numitul H. T. la data de 03.01.2010, in timp ce conducea autoturismul proprietate personala, marca SKODA O., cu nr. de înmatriculare_ pe o . Botanica - Rond Copou, din municipiului Iasi, si-a avariat masina datorita unei gropi din carosabil, nesemnalizata corespunzator.Inspectorii din cadrul S.C. A. ROMANEASCA - ASIROM VIENNA INSURANCE GROUP S.A. au constatat, ca avarii, ruperea scutului si ovalizarea jantelor, iar în conditiile in care H. T. avea asigurare, respectiv politia de asigurare facultativa CASCO – AC_/12.06.2008, a fost deschis dosar de dauna si a fost achitata suma totala de 850 lei, reprezentând repararea avariilor.
S-a arătat că în conformitate cu prev. art.5 alin. 2 si 6 din OUG nr.195/2002 administratorul drumului public, sau dupa caz, antreprenorul sau executantul lucrarilor este obligat sa semnalizeze corespunzator, cât mai repede posibil, orice obstacol aflat pe partea carosabila, care stânjenește sau pune in pericol siguranta circulatiei si sa ia toate masurile de inlaturare a acestuia. In cazul producerii unui eveniment rutier ca urmare a starii tehnice necorespunzatoare a drumului public, a nesemnalizarii sau a semnalizarii necorespunzatoare a acestuia, precum si a obstacolelor ori lucrarilor ce se executa pe acesta, administratorul drumului public, antreprenorul sau executantul lucrarilor raspunde, dupa caz, administrativ, contraventional, civil sau penal, in conditiile legii.
Reclamanta mai arata ca, in conformitate cu prev. art 22 din OUG nr.43/1997 coroborat cu dispozitiile art 36 alin.6 lit.a pct 13 si art. 63 alin. 5 lit.c din Legea nr. 215 /2001, administrarea drumurilor de interes local se asigura de catre Consiliile locale care are initiativa si hotaraste, in conditiile legii in toate problemele de interes local cu exceptia celor care sunt date prin lege in competenta altor autoritati ale administratiei publice locale sau centrale.De asemenea, în conformitate cu dispozitiile art. 21 din Legea 215/2001, unitatile administrativ teritoriale sunt persoane juridice de drept public, cu capacitate juridica deplina si patrimoniu propriu, subiecte juridice de drept fiscal, titulare ale codului de inregistrare fiscala si ale conturilor deschise la unitatile teritoriale de trezorerie, precum si la unitatile bancare, sunt titulare ale drepturilor si obligatiilor ce decurg din contractele privind administrarea bunurilor care apartin domeniului public si privat in care acestea sunt parte, precum si din raporturile cu alte persoane fizice sau juridice, in conditiile legii.
In ceea ce priveste calitatea procesual activa a reclamantei, s-a arătat că in conditiile in care autoturismul avariat beneficia de asigurare facultativa CASCO la reclamantă aceasta este in drept a regresa impotriva entitatilor vinovate de producerea evenimentului asigurat.La data producerii evenimentului erau in vigoare dispozitiile art. 22 din Legea 136/1995 in conformitate cu care ,in limitele indemnizatiei plătite, asiguratorul este subrogat in toate drepturile asiguratului sau ale beneficiarului asigurarii contra celor raspunzatori de producerea pagubei, text prevazut si in art. 2210 din Codul Civil.
Reclamanta a mai precizat că, deși a invitat pârâții la o sedinta de mediere, acestea au refuzat anexând un proces verbal in acest sens, încheiat de mediator (fila 6 dosar).
Reclamanta a solicitat instantei sa constate îndeplinite – cu privire la persoana entităților pârâte - conditiile privind raspunderea civila delictuala reglementate de art.998 si urmatoarele din Codul Civil (in vigoare la data producerii evenimentului asigurat) si art. 1349 din Noul Cod Civil, respectiv existenta faptei prejudiciabile, a rezultatului pagubitor, precum si a legaturii de cauzalitate dintre acestea si sa admita actiunea asa cum a fost formulată.
În dovedire s-a solicitat proba cu înscrisuri, expertiza tehnica auto, audierea numitului H. T., din Iasi, .,.,judetul Iasi si interogatoriu pârâților.
În drept s-au invocat prevederile art.998 Cod Civil, art.22 din Legea nr.136/1995, art. 21, art. 36 si art.63 din Legea nr.215/2001,art.5 si art.6 din OUG nr. 195/2002, art. 22 din OG nr. 43/1997, art. 1349 si art.2210 din Noul Cod Civil.
Plângerea a fost legal timbrată cu taxa de timbru in valoare de 79 lei si timbru judiciar in valoare de 1,5 lei (filele 24-25 dosar).
Anexat cererii reclamanta a depus anexat cererii: proces verbal de inchiderea medierii in original, copie cerere de plata a despagubirii, copie polita de asigurare, copie document intrare reparative si nota de constatare a avariilor, copie factura de plata de S.C. Open Service S.A; copie confirmare de plata catre firma reparatoare, copie declaratie daune, fotografii ale autovehicului avariat, copie factura fiscala in valoare de 90 lei, interogatoriul pârâților C. L. Iasi si CNADNR – D. Iasi.
Fiindu-le comunicată cererea reclamantei, pârâții a depus întâmpinare .
Prin întâmpinarea formulată pârâta C.N.A.D.N.R. – Direcția Regionala Drumuri si Poduri Iasi a invocat excepția lipsei calității procesul pasive, motivate la lipsa calitatii de administrator al sectorului de drum pe care s-a petrecut incidentul, sectorul de drum nefiind un sector de drum national, ci unul de interes local. S-au invocat prevderile art. 8 din OG nr. 43/1997 privind regimul drumurilor potrivit cărora drumurile de interes local aparțin proprietatii publice a unitatii administrative pe teritoriul careia se afla, indiferent de denumirea acestora și disp.art. art.22 din OG nr. 43/1997 conform cărora administrarea drumurilor judetene se asigura de catre Consiliile Judetene, iar a drumurilor de interes local, de catre Consiliile locale pe raza administrativ-teritoriala a acestora.
S-a arătat că reclamanta nu justifica in vreun fel calitatea procesuală pasiva a C.N.A.D.N.R. în cauză, limitându-se doar la a invoca o . prevederi legale cu caracter general.
Pe fondul cauzei pârâta a arătat că nu sunt îndeplinite condițiile răspunderii civile delictuale.Existența unei fapte ilicite si a unui prejudiciu atrage răspunderea civilă delictuală doar în măsura în care între acestea există o legatura de cauzalitate.Constatarea existentei si întinderii prejudiciului s-a făcut in mod unilateral de către reclamantă, nefiind convocat pârâtul, fapt pentru care aceasta constatare nu îi opozabila. In conf. cu prev. art. 8 din Legea nr. 136/1995, ,,constatarea producerii riscurilor asigurate, evaluarea pagubelor, stabilirea si plata despagubirilor si a sumelor asigurate se efectueaza in condițiile legii si ale normelor adoptate in baza legii de Comisia de Supraveghere a Asigurărilor, pentru asigurarile obligatorii sau ale contractului de asigurare, in cazul asigurarilor facultative.Omițând invitarea pârâtului in vederea participării la constatarea avariilor reale produse au fost incălcate dispozițiile art.27 din Legea nr. 136/1995, care prevăd că despăgubirile ce se plătesc de asigurator se stabilesc in functie de starea bunului in momentul producerii riscului asigurat, ori starea bunului in momentul producerii riscului asigurat a fost cunoscută si constatată unilateral numai de către reclamantă.Existența unei fapte ilicite si a unui prejudiciu atrage răspunderea civilă delictuală doar in masura in care intre acestea există o legătură de cauzalitate, însa nu este suficient să se stabilească un raport de cauzalitate general, ci raportul de cauzalitate specific dintre fapta cu caracter ilicit si prejudiciul produs. In speță, nu este suficient ca reclamanta să facă dovada că in abstract existența unei gropi in asfalt ar putea produce avarierea unui autovehicul,ci că groapa respectivă de pe bulevardul C. a cauzat avarierea autovehiculului asigurat, mai ales că simpla existență a unei gropi în asfalt nu conduce în mod necesar la avarierea unui autovehicul. În cauză, legătura de cauzalitate este stabilită de reclamantă doar prin acte ce au la bază exclusiv declarațiile conducătorului auto ce nu se coroborează cu alte probe din moment ce toate actele ce sunt propuse in dovedirea acestei condiții a răspunderii civile delictuale au fost întocmite in baza acestei declarații.Planșele foto realizate la locul producerii evenimentului rutier nu sunt datate, prin urmare există dubii cu privire la data producerii incidentului rutier.Nerestrângând prin actele anexate cercul gropilor susceptibile de a fi produs avarierea autovehiculului la o groapă de pe bulevardul C., pârâta a apreciat că acest incident putea avea loc ca urmare a coliziunii cu oricare altă groapă de pe orice drum.Nu poate fi acordată declarației condurătoului auto o forță probantă supradimensionată in contextul în care conducatorul auto, in mod firesc, urmărește să înlăture reținerea unei eventuale culpe in sarcina sa.
In probatiune s-a solicitat încuviințarea probei cu înscrisuri iar în temeiul art.223 alin.3 Cod proc.civilă, solicit judecarea cauzei si în lipsă.
Pârâtii M. Iași, P. Municipiului Iași și C. L. al Muncipiului Iași prin întâmpinarea formulată a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive intrucât reclamanta nu face dovada că acidentul s-a produs pe o stradă aflată in administrarea Consiliului L. Iasi sau proprietatea Municipiului Iași iar pe fondul cauzei a solicitat respingerea cațiunii ca neîntemeiată (f.41 ds).
S-a arătat că nu sunt pârâții aceia care au sarcina de a dovedi că . reclamanta că s-a produs accidentul nu este în administrarea lor, ci trebuie reclamanta să dovedească faptul ca evenimentul rutier s-a produs pe acel sector de drum. Faptul că accidentul s-a produs în locul indicat prin cererea de chemare în judecată nu este probat. Pentru a avea calitatea procesuală pasivă trebuie să existe identitate între persoana chemată in judecată si titularul obligației din raportul juridic dedus judecății.Reclamanta trebuie să justifice calitatea procesuală pasivă, ori în speță nu a făcut dovada dreptului de administrare al Consiliului L. Iași asupra sectorului de drum indicat.Simplu fapt că . situate pe raza unității administrative teritoriale nu este suficient pentru a demonstra dreptul de administrare al pârâtei.
S-a mai arătat că rolul activ al instanței, ca principiu fundamental al procesului civil, nu trebuie confundat cu obligația acesteia de a administra ea însăși toate probele cauzei deduse judecății, în lipsa unor diligențe depuse de reclamant.
O astfel de interpretare ar intra in contradicție cu un alt principiu al procesului civil, cel al disponibilității, potrivit căruia reclamantul este cel care fixează cadrul procesual, învestește instanța cu soluționarea unei anumite cauze, iar conform art.129 alin. 1 C.proc.civ. și art. 1169 Cod Civil, are obligația procesuală de a-și proba pretențiile.
Solicită ca instanța să rețină că reclamanta a chemat in judecată toate persoanele juridice care ar putea avea o răspundere față de paguba suferită de asiguratul său, fără a discerne între ele în ceea ce privește temeiurile de fapt si de drept.
Mai mult nici instanța nu poate face vreo distincție, din moment ce locul producerii pagubei este atât de vag indicat încât nu se poate discerne unde anume a avut loc.
Culpa pentru aceste lipsuri aparține exclusiv reclamantei,care nu trebuie să lase pe seama instanței sarcina de a stabili cine trebuie să răspundă dintre toți cei care pot fi trași la răspundere, ci trebuie să aleagă cu cine si în ce temei se judecă, pentru a putea contura cadrul procesual pasiv si pentru a da substanță principiului disponibilității de care instanța este legată.
S-a susținut că nici pe fond acțiunea reclamantei nu este întemeiată.
Pentru a opera răspunderea civilă delictuală pentru fapta proprie, potrivit dispozițiilor Codului Civil, trebuie să fie îndeplinite cumulativ următoarele condiții: să existe un prejudiciu,să existe o acțiune/inacțiune care să fi provocat prejudicial, să existe o legătură de cauzalitate intre fapta ilicită si prejudiciu, iar persoana care a produs prejudiciu să fi fost în culpa.Reclamanta nu a argumentat existența unei legături de cauzalitate.Raportul de cauzalitate între fapta ilicită si prejudiciu nu rezulta din nici o probă atașată cererii de chemar în judecată. Pentru a fi angajată răspunderea civilă delictuala nu este suficient să existe pur si simplu o faptă ilicită si un prejudiciu, ci este necesar ca între acestea să existe un raport de cauzalitate în sensul ca acea faptă să fi provocat acel prejudiciu.Pentru aceasta reclamanta trebuie să dovedească un raport de cauzalitate specific dintre acțiunea cu caracter ilicit si prejudiciu, respectiv că avarierea autoturismului s-a produs exclusiv, din impactul masinii cu groapa si nu un raport de cauzalitate general - existența unei gropi și traseul autoturismului pe tronsonul de drum Grădina Botanică – Rond Copou (Agronomie), aspect care rezultă doar din declarația de dauna a conducătorului auto.Raportul de cauzalitate nu este dovedit cu nici un inscris depus la dosar și că locul accidentului este arbritrar ales, iar proba fotografică poate fi făcută oricând și oriunde, neînlăturând in mod singular echivocul, nefiind însoțită de alte dovezi concludente.Există posibilitatea ca însuși conducătorul autoturismului să fi avut o atitudine culpabila în utilizarea autoturismului, care nu incumbă Primariei Muncipiului Iasi .
Cu privire la obligarea pârâților la plata dobânzii legale este neîntemeiată, neexistând temei legal, reclamanta putea solicita cel mult actualizarea cu rata inflației.
În dovedire s-a solicitat proba cu înscrisuri și s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă.
Pârâții M. Iași, P. Municipiului Iași și C. L. al Muncipiului Iași au formulat și cerere de chemare în garanție a S.C. C. S.A. cu sediul in municipiul Iași, .. 32 C, județul Iași, motivând, în fapt că chemate în garanție are obligația, în temeiul unor protocoale/contracte de a efectua reparații pe străzile Municipiului Iași aflate în administrarea Consiliului L. Iași.
Conform art. 5 alin. 3 din OUG nr. 195/2002, în caz de producere a unui eveniment rutier ca urmare a stării tehnice a drumului public sau a semnalizării necorespunzătoare a obstacolelor ori lucrărilor care se execută pe acestea, administratorul drumului public, respectiv executantul lucrărilor, răspunde contravențional, civil sau penal, după caz.
Întrucât chemata în garanție are calitatea de executant de lucrări precum și obligația de a efectua lucrările de reparații în temeiul protocoalelor/contractelor încheiate, s-a solicitat ca în eventualitatea în care se va dovedi că accidentul s-a produs din cauza stării drumurilor, S.C. C. S.A. este în culpa.
In probatiunes s–a solicitat încuviințarea probei cu înscrisuri și în temeiul art 411 judecarea cauzei și în lipsă.
În drept s-au invocat prev. art.72-73, art 411 alin. 1 din Cod proc.civilă, OUG nr. 195/2002 si Legea nr. 215/2001.
Reclamanta a formulat răspuns în termenul legal la întâmpinarea depusă de M. Iasi, P. Municipiului Iași si C. L. al Muncipiului Iasi prin care în ceea ce privește excepția lipsei calității procesuale pasive a acestora, a solicitat unirea cu fondul(f.58 ds).
Pe fondul cauzei s-a arătat ca deși pârâtele invocă faptul că reclamanta nu a produs suficiente probatorii simpla împrejurare că pârâtele formuleaza o cerere de chemare în garanție a S.C. C. S.A., dovedește că acestea au acceptat situația de fapt descrisă de reclamantă prin cererea introductivă, chemarea în garanție fiind mijlocul procesual prin intermediul căruia, la rândul lor, pârâtele își pot recupera suma ce urmează a fi plătită cu titlu de despăgubire în cauză.
Prin încheierea de ședință din 08.10.2013 instanța a încuviințat în principiu cererea de chemare în garanție. . citată în cauză cu duplicatul cererii chemate în garanție nu a depus întâmpinare (f.88 ds).
În cursul cercetării judecătorești instanța a încuviințat proba cu înscrisuri, proba cu interogatorii, proba testimonială cu martorul indicat în acțiune ca fiind utile, pertinente și concludente pentru justa soluționare a cauzei. Asupra probei cu expertiză instanța a dispus prorogarea acesteia după administrarea probelo cu înscrisuri, martor și interogatorii.În cadrul probei cu înscrisuri, pârâții M. Iasi, P. Municipiului Iași și C. L. al Muncipiului Iași, au depus la dosarul cauzei, copie contract de prestări service nr._/31.03.2005 încheiat între C. L. al Muncipiului Iași si S.C. C. S.A;, copie act aditional la contractul_/31.03.2005 valabil pentru anul 2010; copie proces verbal de recepție finală a lucrărilor nr._/04.02.2010; copie garanții de bună execuție pentru lucrările efectuate in luna iulie 2009,copie adresa prin care precizează că sectorul de drum Rond Copou - Agronomie, face parte din . si se află în administrarea Consiliului L. Iași ( filele 74-81,96 -104 dosar).Pârâta, C.N.A.D.N.R.– Direcția Regională Drumuri si Poduri Iași prin compartimentul Registratură a depus la 23.01.2014 precizări scrise și răspuns la interogatoriul formulat de reclamantă în dublu exemplar, înscrisuri ce au fost comunicate reclamantei.
In ceea ce priveste proba testimonială solicitată de reclamantă, martorul H. T., legal citat inclusiv cu mandat de aducere nu s-a prezentat în instanță (filele 116 -118 dosar).
Proba cu expertiză a fost respinsă ca neutilă cauzei în raport de probele cu înscrisuri administrate.
Analizând actele și lucrările cauzei instanța reține următoarele:
În fapt, conform declarației de daune datată 05.01.2010 (fila 14,15 dosar) dată de numitul H. T., la data de 03.01.2010, în jurul orelor 18:00, acesta în timp ce conducea autoturismul proprietate personală, marca Skoda O. cu nr. de înmatriculare_ pe direcția Grădina Botanică Rond Copou către Agronomie a intrat . asfalt, conducătorul auto menționând în declarația sa că îl are în vedere pe cel mai mare. A menționat conducătorul auto faptul că avariile produse au fost: scut de sub mașină rupt și jante ovalizate (f.15 ds).
Conform documentului de intrare în reparații datat de asemenea 05.01.2010 (f.10 dosar), semnat de conducătorul auto și de inspectorul de daune al reclamantei, autoturismul avariat era de fapt proprietatea numitului H. V. iar părțile avariate conform rubricilor actului de constatare au fost: jantă spate dreapta ovalizată, jante față stg și dr ușor deformate iar cu privire la scutul central s-a menționat “reconstatare” (f.10 dosar). În acest document nu s-a făcut nicio mențiune privitoare la starea de utilizare a autovehiculului sau a reperelor avariate.
Conform înscrisului de la fila 8-9 ds autoturismul condus de conducătorul auto avea poliță de asigurare casco la societatea reclamantă valabilă în intervalul iunie 2008- iunie 2013.
Conform cererii de plată a despăgubirii datată 30.12.2010 numitul H. T. solicita reclamantei plata unei despăgubiri de 760 lei reprezentând c/val facturii fiscale _/22.02.2011, emisă de . (cerere fila 11 dosar și factură fila 12 dosar). Potrivit acestei facturi fiscale suma de 760 lei solicitată reprezenta c/val serviciilor service de înlocuire jantă tablă, inlocuire scut podea stg si dr.
Potrivit confirmării de plată datată 21.02.2011 nesemnată și neparafată, asigurătorul accepta plata sumei de 760 lei referitoare la o factură și deviz nespecificate (fila 13 dosar).
Conform unei alte cereri de despăgubire datată 14.03.2011 formulată de același conducător auto, H. T., se solicita reclamantei plata despăgubirii de 90 lei conform unor facturi și chitanțe neindividualizate cu număr și ..7 dosar).
Analizând celelelate înscrisuri depuse de reclamantă instanța prezumă plecând de la identitatea sumei (90 lei) că suma vizată prin această cerere de despăgubire din 14.03.2011 este cea din factura_/24.12.2010 și din bonul fiscal_/24.12.2010 depuse în copie la fila 19 dosar. Conform mențiunilor din acestea înscrisuri suma de 90 lei reprezenta c/val lucrărilor de vulcanizare – îndreptat și echilibrat roți, servicii prestate de ..
De asemenea din analiza copiei dosarului de daună depus de reclamantă instanța reține că s-au depus unele planșe fotografice, nedatate, unele dintre acestea cu imagini detaliate ale roților și scutului unui autoturism, altele cu imaginea autoturismului_ iar altele cu imaginea artere stradale D. Roșie.
Întrucât din dosarul de daună depus de reclamantă alăturat cererii introductive nu rezulta plata despăgubirii către asigurat/păgubit, la solicitarea instanței reclamanta a depus prin serviciul regsitratură la 26.02.2014 “dovada plății electronice” a despăgubrii totale de 850 lei către ..
În drept, în temeiul dispozițiilor art.137 Cod pr. civ., instanța se va pronunța cu prioritate asupra excepțiilor lipsei calității procesual pasive invocate de pârâții chemați în judecată excepții asupra cărora deliberând reține următoarele:
Conform art.5 alineat 6 din O.U.G. nr.195/2002 în cazul producerii unui eveniment rutier ca urmare a starii tehnice necorespunzatoare a drumului public, a nesemnalizarii sau a semnalizarii necorespunzatoare a acestuia, precum si a obstacolelor ori lucrarilor care se executa pe acesta, administratorul drumului public, antreprenorul sau executantul lucrarilor raspunde, dupa caz, administrativ, contraventional, civil sau penal, in conditiile legii.
Potrivit art.21 și art.22 din O.G. nr.43/1997 administratorul drumurilor de interes național este Ministerul Transporturilor și Infrastructurii care își îndeplinește această atribuțiune direct sau prin Compania Naționalã de Autostrãzi și Drumuri Naționale din România - S.A. în baza unui contract de concesiune încheiat cu aceasta din urmă.
Administrarea drumurilor județene se asigura de cãtre consiliile județene, iar a celor de interes local, de cãtre consiliile locale pe raza administrativ-teritorialã a acestora.
De asemenea potrivit dispozițiilor art.21 din Legea nr.215/2002 unitățile administrativ-teritoriale sunt persoane juridice de drept public, cu capacitate juridică și patrimoniu propriu, titulare ale drepturilor și obligațiilor ce decurg din contractele privind administrarea bunurilor care aparțin domeniului public și privat, precum și din raporturile cu alte persoane fizice sau juridice. În justiție, unitățile administrativ-teritoriale sunt reprezentate, după caz, de primar sau de președintele consiliului județean iar pentru apărarea intereselor unităților administrativ-teritoriale, primarul, respectiv președintele consiliului județean, stă în judecată ca reprezentant legal și nu în nume personal. Despăgubirile pe care trebuie să le plătească unitatea administrativ-teritorială în urma hotărârilor pronunțate de instanța de judecată și rămase definitive sunt asigurate de la bugetul local.
În raport de dispozițiile legale anterior menționate instanța, constatând faptul că în cauză reclamanta pretinde prin acțiunea formulată că avarierea autoturismului s-a produs pe o arteră stradală din mun Iași afectată de gropi nesemnalizate, nu a justificat în condițiile art.249 cod civil calitatea procesual pasivă a pârâtei Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri din România va admite excepția lipsei calității procesual pasive invocată de aceasta din urmă și va respinge acțiunea formulată de reclamantă în contradictoriu cu această pârâtă ca fiind introdusă împotriva unei persoane fără calitate procesual pasivă.
Totodată față de dispozițiile art.21 din Legea nr.215/2002 și reținând calitatea de reprezentant al Primarului M. Iași pentru unitatea administrativ pârâtă în cauză va admite excepția lipsei calității procesuale pasive a Primarului, și va respinge acțiunea formulată de reclamantă în contradictoriu cu acest pârât ca fiind introdusă împotriva unei persoane fără calitate procesual pasivă.
Conform răspunsului dat de pârâții M. Iași și C. L. Iași, prin adresa_/20.01.2014 (fila 97 dosar) sectorul de drum, astfel cum a fost menționat de conducătorul auto în declarația sa dată în fața asiguratorului la 05.01.2010, face parte din . și este în administrarea Consiliului L. Iași .
Instanța reține că raportul juridic litigios dedus judecății este unul de tip delictual iar reclamanta urmărește valorificarea unui drept de creanță, astfel încât stabilirea calității procesual pasive are în vedere probele cu înscrisuri prezentate de reclamantă iar temeinicia pretențiilor sale urmează a fi analizată în raport de pârâții M. Iași prin Primar și C. L. Iași care au în administrare sectorul de drum menționat în dosarul de daună astfel incât se va respinge excepția lipsei calității procesual pasive invocată de acești pârâți.
În ceea ce privește fondul cererii instanța reține caracterul nefondat al pretențiilor reclamantei.
Conform art.5 alineat 6 din O.U.G. nr.195/2002 în cazul producerii unui eveniment rutier ca urmare a starii tehnice necorespunzatoare a drumului public, a nesemnalizarii sau a semnalizarii necorespunzatoare a acestuia, precum si a obstacolelor ori lucrarilor care se executa pe acesta, administratorul drumului public, antreprenorul sau executantul lucrarilor raspunde, dupa caz, administrativ, contraventional, civil sau penal.
Potrivit dispozițiilor art.22 din Legea nr.136/1995 „în limitele indemnizației plătite, asigurătorul este subrogat în toate drepturile asiguratului sau ale beneficiarului asigurării contra celor răspunzători de producerea pagubei, cu excepția asigurărilor de persoane, iar în cazul în care în vigoare era o asigurare obligatorie de răspundere civilă pentru pagube produse prin accidente de vehicule, și împotriva asigurătorului de răspundere civilă, în limitele obligației acestuia, conform art.54”.
De asemenea, conform dispozițiilor art.998 C.civil „orice faptă a omului care cauzează altuia un prejudiciu obligă pe acela din a cărui greșeală s-a ocazionat, a-l repara”.
Instanța reține că, în temeiul art.22 din Legea nr.136/1995 asigurătorul de bunuri, după plata indemnizației cuvenite asiguratului său, este îndreptățit să ia locul asiguratului în raportul juridic delictual în care acesta a intrat cu cel răspunzător de producere pagubei.
Textul art.22 din Legea nr.136/1995 conferă asigurătorului legitimare procesuală activă în acțiunea în regres și vocația de a obține recuperarea sumelor plătite asiguratului său condiționat de dovedirea, în conformitate cu dispozițiile art.1169 Cod civil, a tuturor elementelor răspunderii civile delictuale înglobate în dispozițiile art.998-999 Cod civil coroborat cu art.5 alin.6 din O.U.G. nr.195/2002 în persoana pârâtului, respectiv: 1. fapta ilicită generatoare de prejudiciu, 2.prejudicial cert și nereparat, 3.legătura de cauzalitate între faptă și prejudiciu, 4.vinovăția pârâtului în producerea cauzei generatoare de prejudiciu.
Analizând probele dosarului instanța constată că nu s-a făcut de către reclamantă, în condițiile art.1169 Cod civil, dovada întrunirii cumulative a elementelor răspunderii civile delictuale a pârâtilor chemați în judecată.
Analiza probelor cu înscrisuri anterior expusă în reținerea situației de fapt relevă elemente ireconciliabile, inapte să contureze elementele răspunderii civile delictuale în sarcina pârâților.
Reclamanta solicită antrenarea răspunderii civile delictuale a pârârților pe baza unei prezumții de culpă, fără a face dovada prejudiciului și cauzei acestuia.
Declarația conducătorului auto, dată la două zile după producere incidentului, este sumară, echivocă, nu identifică exact artera stradală pe care s-ar fi produs incidentul, nu oferă detalii cu privire la „craterul” în care intrând și-ar fi avariat autoturismul, iar pe alocuri este inexactă ( de pildă în privința legitimării salre drept proprietar al autoturismului).
Această declarație nu se coroborează cu alte înscrisuri depuse la dosar.
Astfel, nota de constatare a avariilor de la aceeași dată confirmă ovalizarea jantelor însă cu privire la scut se face mențiune despre necesitatea unei reconstatări cu privire la starea acestuia însă nu rezultă că o astfel de reconstatare a mai avut loc.
Planșele fotografice nu sunt datate, nu există nicio certitudine cu privire la data și locul la care au fost efectuale.
Facturile fiscale cu privire la care s-a solicitat decontarea sunt emise la distanță de aproximativ un an (24.12 2010 pentru suma de 90 lei și 22.02.2011 pentru suma de 760 lei).
Factura emisă pentru suma de 760 lei de către . c/val înlocuirii scutului, piesă cu privire la care anterior, în Nota de constatare emisă de inspectorul intimatei la data de 05.01.2010, s-a menționat necesitatea unei reconstatări.
Faptul că în luna decembrie 2010 conducătorul auto solicita asigurătorului plata unei sume indicând drept act justificativ o factură emisă în luna februarie 2011 pune sub semnul întrebării minuția datelor din dosarul de daună al intimatei (f.11.12 ds).
Propus ca martor în cauză conducătorul auto citat inclusiv cu mandat de aducere, nu a putut fi de altfel audiat nemijlocit de instanță pentru stabilirea cronologiei evenimentelor .
Factura fiscală emisă pentru suma de 90 lei prevede servicii de echilibrare roți prestate de către . și nu de către . însă cu toate acestea reclamanta a depus la dosar dovada plăți electronice a întregii sume de 850 lei (760 + 90 lei) către Open Service SRL.
În acest context probator în care cronologia și traseul logic al evenimentelor pretinse nu rezultă a fi fost stabilit de reclamantă în instrumentarea propriului dosar de daună, instanța a respins cererea reclamantei de administrarea a probei cu expertiză- mijloc de probă menit să clarifice aspectele tehnice ale litigiului dedus judecății și nu să reconstituire situația de fapt.
Pentru totalitatea motivelor expuse, instanța va reține caracterul lipsit de fundament al pretențiilor de despăgubire ale reclamantei în contra pârâtilor și va respinge cererea în consecință.
Mai reține instanța și faptul că prin formularea unei cereri de chemare în garanție nu se naște o prezumție de culpă în sarcina celui care formulează cererea, astfel cum a opinat reclamanta în răspunsul la întâmpinare, principiile de probă prevăzute art 129 de lege nefiind răsturnate prin această cerere incidentală.
În ceea ce privește cererea de chemare în garanție instanța reține că potrivit contractului de prestări servicii pârâtii au solicitat ca, în ipoteza în care instanța va respinge apărările legate de lipsa răspunderii civile delictuale, să admită cererea de obligare a chematei în garanție la plata către pârâti a despăgubirilor solicitate de reclamantă.
Având în vedere soluțiile de respingere date cererii principale, faptul că pârâții nu au căzut în pretenții instanța va respinge cererea incidentală ca rămasă fără obiect.
Văzând și disp.art.274 Cod pr.civ., va lua act că pârâții nu au solicitat cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
HOTĂRĂȘTE
Admite excepția lipsei calității procesual pasive invocată de pârâta Compania Naționala de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România – Direcția Regională Drumuri și Poduri Iași.
Respinge acțiunea civilă formulată de reclamanta . VIENNA INSURANCE GROUP SA în contradictoriu cu pârâta Compania Naționala de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România – Direcția Regională Drumuri și Poduri Iași ca fiind introdusă împotriva unei persoane fără calitate procesual activă .
Admite excepția lipsei calității procesual pasive invocată de pârâtul P. Municipiului Iași .
Respinge acțiunea civilă formulată de reclamanta . VIENNA INSURANCE GROUP SA în contradictoriu cu pârâtul P. M.. Iași ca fiind introdusă împotriva unei persoane fără calitate procesual activă.
Respinge excepția lipsei calității procesual pasive invocată de pârâții Unitatea Administrativ Teritorială a M. Iași prin Primar și C. L. al Municipiului Iași.
Respinge acțiunea civilă formulată de reclamanta . VIENNA INSURANCE GROUP SA cu sediul în București bulevardul C. I și cu sediul ales pentru comunicarea actelor de procedură la sucursala Iași în municipiul Iași bvd. Ș. cel M. și Sfânt . contradictoriu cu pârâții Unitatea Administrativ Teritorială a M. Iași prin Primar și C. L. al Municipiului Iași, ca neîntemeiată.
Respinge cererea de chemare în garanție formulată de pârâții Unitatea Administrativ Teritorială a M. Iași prin Primar și C. L. al Municipiului Iași, P. M.. Iași în contradictoriu cu chemata în garanție S.C. C. S.A. cu sediul municipiul Iași în bvd. T. V. nr.32C.
Respinge cererea pârâților de obligare a chematei în garanție la plata cheltuielilor de judecată.
Ia act că pârâții nu au solicitat obligarea reclamantei la plata cheltuielilor de judecată.
Cu drept de apel în termen de 30 zile de la data comunicării prezentei hotărâri, ce se va depune la Judecătoria Iași.
Pronunțată în ședință publică, 07.03.2014.
Pentru Președinte DCE,
aflat în CO,
Pentru Grefier JVG,
aflat în CO,
Red/teh/ced
12.08.2014,.ex
| ← Cerere de valoare redusă. Sentința nr. 2014/2014. Judecătoria... | Contestaţie la executare. Sentința nr. 9999/2014. Judecătoria... → |
|---|
