Cerere de valoare redusă. Hotărâre din 15-10-2014, Judecătoria IAŞI
| Comentarii |
|
Hotărâre pronunțată de Judecătoria IAŞI la data de 15-10-2014 în dosarul nr. 17089/245/2014
Cod operator: 3171
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA IAȘI
SECȚIA CIVILĂ
Camera de Consiliu din data de 15 octombrie 2014
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE – C. I.
GREFIER - P. A.-M.
SENTINȚA CIVILĂ Nr._
La ordine fiind judecarea cauzei civile privind pe reclamanta E.ON E. ROMANIA SA, în contradictoriu cu paratul E. G., având ca obiect cerere de valoare redusă.
La apelul nominal, în ordinea de pe listă (poziția 1), la prima strigare au lipsit părțile, situație în care potrivit prevederilor art. 104 alin. 13 din ROI, aprobat prin HCSM nr. 387/2005, instanța dispune lăsarea dosarului la sfârșitul ședinței când, după o nouă strigare, în ordinea listei, se constată, de asemenea, lipsa acestora.
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care:
Instanța, constatând că nu mai sunt alte cereri în completare, în temeiul dispozițiilor art. 394 din Codul de Procedură Civila adoptat prin Legea nr. 134/2010, declară dezbaterile închise și reține cauza spre competentă soluționare atat pe excepția prescripției dreptului la acțiune pentru recuperarea debitului aferent facturii nr._/26.04.2011, invocata din oficiu, cat si pe fondul cauzei, având în vedere împrejurarea că s-a solicitat judecarea în lipsa părților.
INSTANȚA:
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată la data de 16.05.2014, pe rolul Judecătoriei Iași, sub numărul de înregistrare_, reclamanta E.ON E. România SA a solicitat în cadrul procedurii speciale a cererilor cu valoare redusă ca, în contradictoriu cu pârâtul G. E., să se pronunțe obligarea acestuia la plata către reclamantă a sumei de 2172,91 lei reprezentând debit principal și suma de 737,66 lei penalități de întârziere calculate pentru acest debit, cu cheltuieli de judecată.
În motivarea cererii, reclamanta a arătat că, în fapt, între aceasta și pârât s-a încheiat contractul de furnizare a energiei electrice, în baza căruia au fost emise facturi fiscale, fiind înregistrat un debit în cuantum de 2172,91 lei, la care se adaugă penalitățile de întârziere datorate de către pârât, în cuantum de 737,66 lei.
În drept, au fost invocate prevederile Codului civil, art. 1025-1032 Cod proc. civilă.
În dovedirea cererii, reclamanta a solicitat încuviințarea probei cu înscrisuri.
La cererea introductivă au fost anexate următoarele înscrisuri: contract de furnizare servicii încheiat de părți, facturi fiscale emise în baza acestuia, centralizator situație facturi fiscale, mod de calcul al penalităților solicitate, notă de conciliere directă, însoțită de dovada de expediere a acesteia.
Acțiunea a fost legal timbrată cu suma de 200 lei reprezentând taxă de timbru.
Deși a fost citat cu mențiunea de a formula răspuns și întâmpinare, în termen de 30 de zile de la comunicare, pârâtul nu a formulat nici un fel de apărări.
Analizând materialul probator administrat în cauză, instanța reține următoarele:
În conformitate cu dispozițiile art. 6 alin. 5 din Codul civil adoptat prin Legea nr. 287/2009, dispozițiile legii noi se aplică tuturor actelor și faptelor încheiate sau, după caz, produse ori săvârșite după ., precum și situațiilor juridice născute după .. Aceleași prevederi sunt cuprinse și în dispozițiile art. 5 alin. 1 din Legea 71/2011, care stabilesc că dispozițiile Codului civil se aplicã tuturor actelor și faptelor încheiate sau, dupã caz, produse ori sãvârșite dupã ., precum și situațiilor juridice nãscute dupã .. Întrucât, în cauză, contractul a fost încheiat sub egida Codului civil decretat în 1864, instanța va face aplicarea acestora în cauza de față.
Între părți a fost semnat la data de 23.09.2002, contractul de furnizare a energiei electrice la consumatorii casnici nr. 24.1.9611._, în care . Furnizare SA figura în calitate de furnizor iar pârâtul G. E., în calitate de client. Obiectul contractului a fost reprezentat de furnizarea energiei electrice la locul de consum și implicita reglementare a raporturilor dintre părți în ceea ce privește furnizarea, condițiile de consum, facturarea și plata energiei electrice. Contractul a fost încheiat pe o perioadă nedeterminată în conformitate cu dispozițiile art. 5 din Contract.
Potrivit art. 238 Codul de procedura civila instanța se va pronunța mai întâi asupra excepțiilor de procedură și asupra celor de fond care fac de prisos, în totul sau în parte, cercetarea în fond a pricinii, excepțiile urmând a fi soluționate potrivit efectului acestora.
Analizând cu prioritate excepția prescripției dreptului la acțiune privind recuperarea debitului aferent facturii nr._/26.04.2011, instanța constată că potrivit art. 1 din Decretul nr. 167/1958, dreptul la acțiune, având un obiect patrimonial, se stinge prin prescripție, dacă nu a fost exercitat în termenul stabilit de lege, odată cu stingerea dreptului la acțiune privind un drept principal se stinge și dreptul la acțiune privind drepturile accesorii, art. 3 stabilind un termen general de prescripție de 3 ani.
Având în vedere că cererea de chemare în judecată a fost înregistrată la data de 16.05.2014, instanța urmează a admite excepția prescripției dreptului la acțiune privind recuperarea debitului aferent facturii fiscale nr._/26.04.2011, reclamanta nefăcând dovada suspendării ori întreruperii termenului de prescripție.
Pe fond, instanța reține că, în acord cu prevederile art. 1025 din Codul de Procedură Civila adoptat prin Legea nr. 134/201 solicitarea de acordare a contravalorii serviciilor se circumscrie domeniului de aplicare a procedurii cererilor cu valoare redusă, atât prin prisma naturii raportului juridic, cât și prin prisma valorii obiectului cererii (situat sub pragul de 10.000 lei).
Potrivit art. 11 alin. 1 din convenția părților, factura emisă pentru plata contravalorii energiei electrice va fi achitată în termenul de scadență de 15 zile de la data emiterii facturii, data emiterii facturii și termenul de scadență fiind înscrise pe factură. De asemenea, neachitarea facturii de către consumator în termenul de 30 de zile de la data scadenței atrage penalități de întârziere egale cu nivelul dobânzii datorate pentru neplata la termen a obligațiilor bugetare începând cu prima zi după data scadenței, valoarea totală a penalităților neputând depăși valoarea facturii. Contractul a fost asumat pe bază de semnătură și ștampilă de ambele părți contractante și nu a fost contestat până la momentul judecării de nici una dintre acestea.
În temeiul acestuia, reclamanta E.ON E. România S.A a emis o . facturi fiscale atașate la dosar. În fiecare dintre aceste facturi fiscale, reclamanta a înscris separat prețul serviciilor prestate, taxa pe valoare adăugată, data emiterii, data scadenței, și, de asemenea, situația facturilor anterioare rămase neachitate. Aceste operațiuni au fost evidențiate separat, fără a fi cumulate.
Din cercetarea facturilor fiscale depuse la dosar, instanța constată că prin contabilizarea sumelor serviciilor prestate de furnizor, se ajunge la o sumă de 1315,79 lei reprezentând debit principal calculat pentru facturile emise în perioada 30.06._12 și suma de 386,52 lei penalități de întârziere calculate pentru acest debit până la data de 28.02.2014.
În materia răspunderii contractuale, câtă vreme creditorul a făcut dovada existenței unei creanțe, revine debitorului sarcina de a proba efectuarea plății, prin aplicarea principiului general statuat prin dispozițiile art. 1169 din Codul civil decretat în 1864, conform căruia acela ce face o propunere înaintea judecății trebuie să o dovedească. Or, în prezenta cauză, pe baza probelor administrate rezultă că sumele au fost facturate corect, în termenele legale, fiind aduse la cunoștința beneficiarului, însă acesta nu și-a îndeplinit obligația corelativă.
Astfel, instanța urmează a constata că pretențiile reclamantei își au temeiul într-o convenție legal încheiată între părți, în vigoare la data formulării prezentei cereri, respectând întocmai clauzele contractuale stipulate iar pârâta nu a făcut dovada executării obligație, sarcina probei incumbând acesteia.
Observând înscrisurile depuse la dosarul cauzei, instanța constată că acestea susțin caracterul cert, lichid și exigibil al creanței de care se prevalează reclamanta. Astfel, potrivit art. 662 din Codul de Procedură Civila adoptat prin Legea nr. 134/2010, creanța este certă atunci când existența sa neîndoielnică rezultă din titlul executoriu, este lichidă atunci când obiectul ei este determinat sau când titlul executoriu conține elemente care permit stabilirea lui, precum și exigibilă dacă este ajunsă la scadență sau debitorul este decăzut din beneficiul termenului. După cum se poate observa creanța rezultă în mod direct din înscrisurile depuse, cuantumul sumei facturate este expres indicat și rezultă din totalizarea sumelor înscrise pe fiecare factură fiscală în parte iar termenul de scadență este împlinit la momentul promovării acțiunii, fiind înscris în facturile depuse.
Cu privire la capătul de cerere privind acordarea de penalități de întârziere aferente prețului, instanța reține că potrivit dispozițiilor art. 152 lit. e din HG 1007/2004 pentru aprobarea Regulamentului de furnizare a energiei electrice la consumatori, pentru întârzieri ale consumatorului la plata facturii aferente activității de furnizare a energiei electrice, furnizorul este îndreptățit să ia, succesiv, măsura aplicării de penalități.
Instanța constată că raporturile comerciale dintre părți s-au derulat pe baza convenției părților, în care au prevăzut o clauză penală potrivit căreia, pentru neplata la termen a sumelor datorate de beneficiarii serviciilor prestate, se percepe o penalitate calculată la suma datorată. Clauza penală este o convenție prin care părțile evaluează anticipat prejudiciul suferit de creditor ca urmare a neexecutării, executării necorespunzătoare sau cu întârziere a unei obligații contractuale și, implicit daunele ce i se cuvin pentru acoperirea acestuia. În cauza dedusă judecății, aceste daune, stabilite anticipat și convenționale, au natură moratorie, fiind datorate pentru întârzierea în executarea obligației.
Întrucât pârâtul a acceptat contractul, însușindu-și conținutul acestuia prin semnătură, acesta și-a însușit implicit și conținutul clauzei penale stipulate. În prezența clauzei penale, instanței nu îi este permis să verifice întinderea prejudiciului suferit de către creditor și nici să ceară creditorului să dovedească întinderea prejudiciului efectiv suferit. Clauza penală fiind rezultatul unui acord de voință, este obligatorie pentru părți și pentru instanță. Pârâtul a acceptat o astfel de evaluare a prejudiciului născut prin neexecutarea obligației. De asemenea, se reține că pârâtul nu a formulat niciun fel de apărări în prezenta cauză.
Constatând caracterul întemeiat în parte al cererii, în raport de dispozițiile exprese ale art. 451 din Codul de Procedură Civila adoptat prin Legea nr. 134/2010, precum și prevederile din procedura specială a cererilor de valoare redusă, art. 1031, reținând că partea care a câștigat procesul a solicitat expres cheltuieli reprezentate de contravaloare taxelor de timbru, instanța urmează a admite și acest capăt de cerere în parte și va obliga pârâtul la plata cheltuielilor de judecată aferente debitului admis, respectiv 200 lei contravaloare taxă de timbru.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Admite excepția prescripției dreptului la acțiune pentru recuperarea debitului aferent facturii nr._/26.04.2011.
Admite în parte cererea de chemare în judecată formulată în cadrul procedurii cu privire la cererile de valoare redusă de către reclamanta E. E. România SA, având CUI_, cu sediul procedural ales în Iași, ., jud. Iași împotriva pârâtului G. E., cu domiciliul în ., Iași.
Obligă pârâtul sa plătească reclamantei suma de 1315,79 lei reprezentând debit principal calculat pentru facturile emise în perioada 30.06._12 și suma de 386,52 lei penalități de întârziere calculate pentru acest debit până la data de 28.02.2014.
Obligă pârâtul să plătească reclamantei suma de 200 lei reprezentând cheltuieli de judecată.
Cu drept a formula apel în termen de 30 zile de la comunicare, ce se depune la Judecătoria Iași sub sancțiunea nulității.
Pronunțată în ședință publică, azi 15.10.2014.
Președinte, Grefier,
C. I. P. A.-M.
A.P. 20 Octombrie 2014
Red/teh. I.C. 4 ex/10.11.2014
| ← Cerere de valoare redusă. Hotărâre din 15-09-2014,... | Actiune in raspundere contractuala. Sentința nr. 15/2014.... → |
|---|
