Cerere de valoare redusă. Hotărâre din 31-10-2014, Judecătoria IAŞI
| Comentarii |
|
Hotărâre pronunțată de Judecătoria IAŞI la data de 31-10-2014 în dosarul nr. 19662/245/2014
Cod operator: 3171
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA IAȘI
SECȚIA CIVILĂ
Ședința din camera de consiliu de la 31 Octombrie 2014
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE E. C. B.
Grefier C. P.
SENTINȚA CIVILĂ NR._
Pe rol se află judecarea cauzei civile privind pe reclamanta . SRL și pe pârâții O. C. și O. E., având ca obiect cerere de valoare redusă.
La apelul nominal făcut în ședința publică, lipsesc părțile.
Procedura este completă, fără citarea părților.
Dezbaterile în fond au avut loc în ședința din camera de consiliu din data de 20 Octombrie 2014 cuvântul părților fiind consemnat în încheierea de ședință de la acea dată și care face parte integrantă din prezenta hotărâre, când instanța având nevoie de timp pentru deliberare a amânat pronunțarea cauzei pentru astăzi, când:
INSTANȚA,
Deliberând asupra cauzei de față constată următoarele:
Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Judecătoriei Iași la data de 05.06.2014, sub numărul_, reclamanta S.C. Q. G. Distribution S.R.L. a solicitat instanței ca prin hotărârea pe care o va pronunța să dispună obligarea pârâților O. E. și O. C. la plata sumei de 816,02 lei reprezentând valoarea facturii fiscale . nr. 2166/02.05.2013, a dobânzii legale calculate de la data scadenței facturii fiscale, respectiv de la data de 09.05.2013, până la plata integrală a debitului principal, a sumei de 40 de euro în echivalent în lei, cu titlu de daune – interese suplimentare minimale, potrivit prevederilor art. 10 din Legea nr. 72/2013, și a cheltuielilor de judecată.
În motivare, reclamanta a arătat că a emis către O. P. C. Întreprindere Familială factura fiscală . nr. 2166/02.05.2013, în valoare de 816,02 lei, reprezentând contravaloarea mărfurilor livrate, factură neachitată. Pârâții O. E. și O. C. sunt membrii actuali ai Întreprinderii Familiale O. P. C. și, în această calitate, răspund pentru datoriile contractate în exploatarea întreprinderii familiale, conform art. 31 din O.U.G. nr. 44/2008. A mai arătat reclamanta că, începând cu data de 03.03.2014, Întreprinderea Familială O. P. C. este radiată, motiv pentru care nu mai există un patrimoniu de afectațiune, astfel încât este antrenată răspunderea personală a membrilor Întreprinderii familiale cu întreg patrimoniul propriu, dar divizată în funcție de cotele de participare. Nici situația în care Întreprinderea Familială ar fi continuat să existe, aceasta nu ar fi avut capacitate procesuală de folosință, neavând personalitate juridică și patrimoniu propriu.
Reclamanta a mai susținut că pârâții datorează suma de 40 de euro, în echivalent în lei, conform art. 9 și art. 10 din Legea nr. 72/2013 aplicabilă raporturilor juridice născute după data intrării în vigoare, respectiv 05.04.2013, factura fiscală pe care își întemeiază reclamanta pretențiile fiind emisă la data de 02.05.2013.
În drept, cererea de chemare în judecată a fost întemeiată pe prevederile art. 1025 – art. 1032 Cod procedură civilă, ale art. 1270, art. 1535 Cod civil, ale O.G. nr. 13/2011 privind dobânda legală remuneratorie și penalizatoare pentru obligații bănești precum și pentru reglementarea unor măsuri financiar fiscale în domeniul bancar, art. 126, art. 280 alin.2 Cod procedură civilă, ale art. 10 din Legea nr. 72/2013 privind măsurile pentru combaterea întârzierii în executarea obligațiilor de plată a unor sume de bani rezultând din contracte încheiate între profesioniști și între aceștia și autorități contractante.
În susținerea cererii, reclamanta a depus, în copie certificată, factura fiscală . nr. 2166/02.05.2013, adresa nr._/29.11.2013 emisă de către Oficiul Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul N., practică judiciară.
Pârâții O. E. și O. C. au depus formularul de răspuns prin care au solicitat respingerea cererii reclamantei și obligarea acesteia la plata cheltuielilor de judecată.
În motivare, pârâții au susținut că nu au încheiat niciodată contract cu reclamanta în vederea livrării de mărfuri, astfel încât nu cunosc în ce condiții a fost emisă către IF O. factura fiscală . nr. 2166/02.05.2013. Au mai arătat că nu au discutat niciodată cu vreun reprezentant al reclamantei, o dovadă în acest sens este și faptul că factura invocată de către reclamantă nu este semnată de niciunul dintre reprezentanții I.F. O. C.. Pârâții au invocat excepția lipsei calității procesuale pasive, subliniind faptul că IF O. C. nu a avut raporturi comerciale cu reclamanta.
Reclamanta S.C. Q. G. Distribution S.R.L. a depus răspuns la întâmpinare prin care a solicitat admiterea acțiunii promovate, reiterând susținerile din cererea de chemare în judecată.
Reclamanta a susținut că excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de către pârâți este nefondată având în vedere faptul că membrii întreprinderii familiale sunt comercianți persoane fizice de la data înregistrării acesteia în registrul comerțului și răspund solidar și indivizibil pentru datoriile contractate de reprezentant în exploatarea întreprinderii cu patrimoniul de afectațiune, dacă acest a fost constituit și, în completare, cu întreg patrimoniul, corespunzător cotelor de participare prevăzute de art.29 alin.1, potrivit art. 31 din O.U.G. nr. 44/2008.
Pe fondul cauzei, reclamanta a susținut că, prin raportare la art. 277 Cod procedură civilă, înscrisul, chiar și nesemnat, dar utilizat în mod frecvent în desfășurarea activității unei societăți face dovada raportului juridic între profesioniști. Dovada livrării de bunuri se face cu factura fiscală emisă de către societatea creditoare. Deși pârâții au susținut că nu au încheiat niciun contract cu reclamanta și că nu au discutat cu niciun reprezentant al acesteia, reclamanta a învederat că, anterior, au fost stabilite raporturi juridice în cadrul cărora au fost emise facturi (facturile nr. 1771 din 13.03.2013 în valoare de 554,01 lei și nr. 1828 din 20.03.2013 în valoare de 395,06 lei), achitate integral. A mai arătat reclamanta că avizul de însoțire a mărfii se întocmește, în două sau mai multe exemplare, de către unitățile care nu au posibilitatea întocmirii facturii în momentul livrării produselor, mărfurilor sau altor valori materiale, precum și în alte situații stabilite prin procedurile proprii ale unității. Prin urmare, în raporturile dintre profesioniști, nu există obligativitatea încheierii unui contract, raportul juridic în sens de negotium putând fi dovedit și pe baza înscrisurilor uzuale folosite de profesioniști în desfășurarea activității, în speță, cu facturi fiscale.
În susținerea apărărilor formulate prin răspunsul la întâmpinare, reclamanta a depus, în copie certificată, factura . nr. 1828 din 20.03.2013, factura . nr. 1771 din 12.03.2013, chitanțe de plată . nr._ din 02.05.2013, . nr._ din 05.05.2013, . nr._ din 15.05.2013.
Analizând susținerile părților coroborate cu înscrisurile depuse la dosarul cauzei, instanța reține următoarele:
În fapt, reclamanta S.C. Q. G. Distribution S.R.L. a emis către O. P. C. Întreprindere Familială factura . nr. 2166/02.05.2013, în valoare de 816,02 lei neachitată.
Instanța, analizând cu prioritate, potrivit art. 248 alin.1 Cod procedură civilă, excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâților, o va respinge ca neîntemeiată pentru următoarele considerente:
Potrivit adresei nr._ din 29.11.2013 emisă de către Oficiul Național al Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul N., are ca asociați pe pârâții din prezenta cauză, O. E. și O. C..
Întreprinderea familială nu are patrimoniu propriu și nu dobândește personalitate juridică prin înregistrarea în registrul comerțului, iar membrii acesteia sunt comercianți persoane fizice de la data înregistrării acesteia în registrul comerțului și răspund solidar și indivizibil pentru datoriile contractate de reprezentant în exploatarea întreprinderii cu patrimoniul de afectațiune, dacă acesta a fost constituit, și, în completare, cu întreg patrimoniul, corespunzător cotelor de participare prevăzute la art. 29 alin. 1 din O.U.G. nr. 44/2008 privind desfășurarea activităților economice de către persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale și întreprinderile familiale (conform art. 30 alin.1 și art. 31 din O.U.G. nr. 44/2008, modificată).
Față de calitatea pârâților de asociați ai Întreprinderii Familiale O. C., având în vedere răspunderea solidară și indivizibilă a acestora instituită de art. 31 din O.U.G. nr. 44/2008, precum și împrejurarea că întreprinderea familială nu are personalitate juridică, instanța reține calitatea procesuală pasivă a pârâților în prezenta cauză, excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de către aceștia urmând a fi respinsă ca neîntemeiată.
Pe fondul cauzei, în drept, sunt incidente prevederile art. 1270 alin.1 Cod civil, potrivit cărora contractul valabil încheiat are au putere de lege între părțile contractante, precum și dispozițiile art. 1516 alin.1 din același act normativ conform cărora creditorul are dreptul de a dobândi îndeplinirea exactă a obligației.
De asemenea, în conformitate cu dispozițiile art. 1523 alin.2 lit. d Cod civil, debitorul se află de drept în întârziere atunci când nu a fost executată obligația de a plăti o sumă de bani, asumată în exercițiul activității unei întreprinderi.
Totodată, potrivit prevederilor art. 2 și art. 6 din O.G. nr. 13/2011 privind nivelul dobânzii legale pentru obligații bănești, în cazul în care, potrivit dispozițiilor legale sau prevederilor contractuale, obligația este purtãtoare de dobânzi remuneratorii și/sau penalizatoare, dupã caz, și în absența stipulației exprese a nivelului acestora de cãtre pãrți, se va plãti dobânda legalã aferentã fiecãreia dintre acestea. Dobânda trebuie sã fie stabilitã prin act scris. În lipsa acestuia se datoreazã numai dobânda legalã.
Potrivit prevederilor art. 662 alin. 1-4 Cod procedură civilă, instanța reține că reclamanta din prezenta cauză deține împotriva pârâților o creanță certă, lichidă și exigibilă în cuantum de 816,02 lei reprezentând valoarea facturii fiscale . nr. 1828 din 20.03.2013, la care se adaugă dobânda legală calculată de la data scadenței – 09.05.2013 până la data achitării efective a debitului.
De asemenea, pârâții datorează reclamantei și suma de 40 de euro în echivalentul în lei de la data plății, în concordanță cu dispozițiile art. 10 alin.1 din Legea nr. 72 din 2013 privind masurile pentru combaterea întârzierii in executarea obligațiilor de plata a unor sume de bani rezultând din contracte încheiate intre profesioniști si intre aceștia si autorități contractante, conform cărora fără a aduce atingere drepturilor prevăzute la art. 9 (dreptul creditorului de a pretinde daune-interese pentru toate cheltuielile făcute pentru recuperarea creanței, în condițiile neexecutării la timp a obligației de plată de către debitor), dacă sunt întrunite condițiile întârzierii la plată, creditorul poate pretinde debitorului plata contravalorii în lei la data plății a sumei de 40 euro, reprezentând daune-interese suplimentare minimale.
Instanța nu a avut în vedere susținerile pârâților întrucât aceștia au contestat stabilirea vreunui raport juridic cu reclamanta, atât în nume propriu, cât și în numele Întreprinderii Familiale O. C., aceste apărări fiind infirmate însă de facturile fiscale și chitanțele depuse de către reclamantă în dovedirea apărărilor formulate prin răspunsul la întâmpinare (facturile fiscale . nr. 1828 din 20.03.2013, . nr. 1771 din 12.03.2013, chitanțele de plată . nr._ din 02.05.2013, . nr._ din 05.05.2013, . nr._ din 15.05.2013 filele 54-57), ce atestă existența raporturilor juridice stabilite între Întreprinderea Familială O. C. și reclamanta S.C. Q. G. Distribution S.R.L., în temeiul cărora aceasta din urmă a livrat mărfuri.
De asemenea, față de prevederile art. 1025 alin.1 Cod procedură civilă (conform cărora prezentul titlu se aplică atunci când valoarea cererii, fără a se lua în considerare dobânzile, cheltuielile de judecată și alte venituri accesorii, nu depășește suma de 10.000 lei la data sesizării instanței), având în vedere valoare debitului solicitat de către reclamantă (816,02 lei), instanța a reținut, contrar susținerilor pârâților, aplicabilitatea procedurii privitoare la cererile de valoare redusă, nefiind incident niciunul dintre cazurile menționate în art. 1025 alin.2 și alin.3 Cod procedură civilă incompatibile cu procedura menționată.
Constatând așadar că, în concordanță cu prevederile art. 10 alin.1 Cod procedură civilă, reclamanta S.C. Q. G. Distribution S.R.L. a făcut dovada pretențiilor sale, instanța va admite cererea de chemare în judecată și, pe cale de consecință, va obliga pe pârâți, în solidar, să achite reclamantei suma de 816,02 lei reprezentând valoarea facturii fiscale . nr. 2166/02.05.2013, actualizată cu indicele de rată a inflației (cu respectarea prevederilor art. 1531 alin.1 și 2 Cod civil, reclamanta având dreptul, pentru repararea prejudiciului suferit, la daune interese constând atât în actualizarea sumei cu rata inflației - damnum emergens, cât și la dobânda legală - lucrum cessans), dobânda legală aferentă sumei de 816,02 lei, calculată de la data scadenței (09.05.2013) până la achitarea efectivă a debitului, și suma de 40 de euro în echivalentul în lei de la data plății, reprezentând daune-interese suplimentare minimale.
Totodată, în conformitate cu dispozițiile art. 453 alin.1 Cod procedură civilă, pârâții căzând în pretenții și aflându-se în culpă procesuală, instanța urmează a-i obliga la plata către reclamantă a cheltuielilor de judecată în cuantum de 250 lei din care suma de 50 lei reprezintă cuantumul taxei judiciare de timbru, iar suma de 200 lei reprezintă onorariul apărătorului ales.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge ca neîntemeiată excepția lipsei calității procesuale pasive, invocată de către pârâții O. E. și O. C..
Admite cererea de chemare în judecată formulată de către reclamanta S.C. Q. G. Distribution S.R.L., cu sediul în Iași, ., ., ., CUI RO_ în contradictoriu cu pârâții O. E. și O. C., ambii cu domiciliul în ., județul N..
Obligă pe pârâți să achite reclamantei suma de 816,02 lei reprezentând valoarea facturii fiscale . nr. 2166/02.05.2013, actualizată cu indicele de rată a inflației, dobânda legală aferentă sumei de 816,02 lei, calculată de la data scadenței (09.05.2013) până la achitarea efectivă a debitului, și suma de 40 de euro în echivalentul în lei de la data plății.
Obligă pe pârâți la plata către reclamantă a sumei de 250 lei cu titlu de cheltuieli de judecată din care suma de 50 lei reprezintă cuantumul taxei judiciare de timbru, iar suma de 200 lei reprezintă onorariul apărătorului ales.
Executorie.
Cu drept de apel în termen de 30 de zile de la comunicare, cererea de apel urmând a fi depusă la Judecătoria Iași.
Dată în camera de consiliu și pronunțată în ședință publică, azi 31.10.2014.
PREȘEDINTE, GREFIER,
B. E. C. P. C.
Red. B.E.C./ Tehnored. B.E.C./ P.C./24.11.2014, 5 ex.
| ← Plângere contravenţională. Hotărâre din 22-12-2014,... | Pretenţii. Hotărâre din 15-12-2014, Judecătoria IAŞI → |
|---|
