Cerere de valoare redusă. Sentința nr. 2014/2014. Judecătoria IAŞI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 2014/2014 pronunțată de Judecătoria IAŞI la data de 12-11-2014 în dosarul nr. 17216/245/2014
Cod operator: 3171
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA IAȘI
SECȚIA CIVILĂ
Ședința din camera de consiliu de la 12 Noiembrie 2014
Completul constituit din:
PREȘEDINTE: M. N.
Grefier: P. T.
Sentința civilă nr._/2014
Pe rol se află judecarea cauzei civile privind pe reclamanta F. R. SA și pe pârâta A. IS P. SRL, având ca obiect cerere de valoare redusă .
La apelul nominal, se constată lipsa reprezentanților părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Instanța ia act că este primul termen de judecată, procedura de citare a părților fiind legal îndeplinită.
Față de exigențele art. 131 din Codul de procedură civilă, verificându-se competența de soluționare a cauzei, constată că este competentă material, raportat la dispozițiile art. 1027 alin. 1 din codul de procedură civilă și teritorial, față de prevederile art. 107 din Codul de procedură civilă, în soluționarea prezentei cauze.
În conformitate cu dispozițiile art. 238 din Codul de procedură civilă, instanța estimează durata cercetării procesului la un termen de 2 luni.
Instanța reține că reclamanta a solicitat încuviințarea probei cu înscrisuri, iar pârâta nu a formulat întâmpinare și nu a propus probe.
Apreciind că proba cu înscrisuri este admisibilă și utilă soluționării cauzei, fiind întrunite condițiile prevăzute de art. 255 din Codul de procedură civilă, în temeiul dispozițiilor art. 258 din Codul de procedură civilă, instanța o încuviințează. Constată administrată proba.
Instanța constată cauza în stare de judecată și o reține spre soluționare, având în vedere și împrejurarea că s-a solicitat judecata cauzei în lipsă.
INSTANȚA,
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Iași la data de 16 mai 2014 sub nr._, pe calea procedurii speciale prevăzută de dispozițiile art. 1025-1032 Cod procedură civilă, reclamanta F. R. SA, a chemat în judecată pe pârâta A. IS P. SRL, solicitând instanței obligarea acesteia la plata sumei de 5.269,29 lei, reprezentând debit principal și penalități de întârziere în cuantum de 0,2%, calculate de la cadența fiecărei facturi în parte și până la data plății. S-a solicitat și restituirea cheltuielilor de judecată.
Instanța a fost legal investită prin completarea de către reclamantă a formularului de cerere prevăzut de dispozițiile art. 1028 Cod de procedură civilă (filele 3-8 dosar).
În motivarea cererii, societatea reclamantă a arătat că între părți s-a încheiat contractul de vânzare cumpărare nr. 6671/30.04.2013, prin care s-a obligat să livreze produse farmaceutice și parafarmaceutice, iar societatea pârâtă să plătească prețul acestora. Termenul de plată era de maxim 120 de zile de la emiterea facturii. Debitoarea nu și-a îndeplinit integral obligațiile asumate, acumulând un debit total de 5.296,29 lei, facturi emise în perioada 29.01._13. Conform contractului - art. 5.3 debitoarea datorează și penalități de întârziere în valoare de 0,2% pentru fiecare zi de întârziere..
În drept, cererea a fost întemeiată pe dispozițiile art. 1270 și art. 1350 Cod civil, art. 1025 și urm. Cod procedură civilă.
În dovedirea celor susținute, reclamanta a depus în copie: extras de informare ORC nr._/14.05.2014, contractul de vânzare cumpărare nr. 6671/30.04.2013, tabel cu facturile neachitate, facturile emise și neachitate în perioada 29.01._13.
Formularul a fost depus în două exemplare însoțit de duplicatul înscrisurile depuse în dovedire. Prin formularul de investire a instanței reclamanta nu a solicitat ca în cauză să aibă loc dezbateri orale. Formularul a fot redactat de mandatar avocat D. A. M., conform împuternicirii anexate la fila 66 dosar.
Cererea a fost legal timbrată cu taxă de timbru în cuantum de 200 lei, conform dispozițiilor art. 6 alin. 1 OUG 80/2013.
Fiindu-i comunicat formularul de cerere, înscrisurile anexate acestuia precum și formularul de răspuns, conform dispozițiilor art. 1029 alin. 3 din codul de procedură civilă, pârâta nu a depus la dosar, în termenul prevăzut de dispozițiile art. 1029 alin. 3 Cod procedură civilă, un răspuns la pretențiile afirmate de reclamantă, formularul fiindu-i comunicat legal, înștiințarea fiind depusă la cutia poștală la sediul cu care debitoarea este înregistrat la Oficiul Registrului Comerțului.
Potrivit art. 1025 Cod de procedură civilă, procedura cu privire la cererile de valoare redusă se aplică atunci când valoarea cererii, fără a se lua în calcul dobânzile, cheltuielile de judecată și alte venituri accesorii, nu depășește suma de 10.000 lei la data sesizării instanței. Această condiție este îndeplinită în speță, iar cererea formulată nu se încadrează între cele pentru care Codul de procedură civilă a interzis aplicarea procedurii speciale a cererii cu valoare redusă, potrivit art. 1025 alin. 2 și a alin. 3, motiv pentru care instanța a stabilit termen pentru soluționarea prezentei cereri în cameră de consiliu, fără citarea părților.
Față de atitudinea procesuală a pârâtei instanța se va pronunța cu privire la cererea cu care a fost investită, în raport de actele aflate la dosar, pe care analizându-le reține următoarele:
În fapt, între părți au fost stabilite raporturi juridice în baza contractului de vânzare cumpărare nr. 6671/30.04.2013, prin care la solicitarea pârâtei, reclamanta livra acesteia diferite produse farmaceutice și parafarmaceutice, fiind emise facturile fiscale aferente. Conform tabelului anexat la fila 12 dosar, în perioada ianuarie –iulie 2013 au fost emise mai multe facturi fiscale, la data promovării prezentei acțiuni, pârâta înregistrând un debit restant în valoare de 5.296,29 lei, aferent facturilor fiscale atașate în copie certificată la dosar.
Având în vedere dispozițiile art. 5 din Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civil, potrivit cărora „Dispozițiile Codului civil se aplică tuturor actelor și faptelor încheiate sau, după caz, produse ori săvârșite după ., precum și situațiilor juridice născute după .”, față de data încheierii contractului dintre părți și data intrării în vigoare a Noului cod civil (30.04.2013), instanța reține că în prezenta cauză sunt aplicabile dispozițiile Noului cod civil.
Așadar, în drept, instanța reține că sunt incidente în cauză dispozițiile art. 1169 în temeiul cărora „părțile sunt libere să încheie orice contracte și să determine conținutul acestora, în limitele impuse de lege, ordinea publică și bunele moravuri” și dispozițiile art. 1270 Noul Cod civil, conform căruia „Contractul valabil încheiat are putere de lege între părțile contractante”.
În baza înțelegerii dintre părți, reclamanta a procedat la emiterea facturilor fiscale anexate în copie la dosar, în valoare de 5.296,29 lei, reprezentând contravaloarea produselor livrate pârâtei, în perioada ianuarie 2013 - iulie 2013. Facturile fiscală emise au fost asumate pe bază de semnătură și îndeplinesc condițiile legale sub aspectul elementelor pe care trebuie să le conțină.
Instanța reține că pentru angajarea răspunderii civile contractuale este necesară dovedirea temeiului juridic al prestațiilor și caracterului legal al obligațiilor asumate. Or, această obligație a fost legal îndeplinită de reclamantă, care a făcut dovada unei înțelegeri, în baza căreia a emis facturile fiscale.
Se va reține că pârâta nu a realizat dovada stingerii prin plată a obligațiilor asumate, sau prin altă modalitate, nu a invocat excepția de neexecutare sau vreo cauză exoneratoare de răspundere.
Observând înscrisurile depuse la dosarul cauzei, instanța constată că acestea susțin caracterul cert, lichid și exigibil al creanței de care se prevalează reclamanta, facturile fiscale fiind emise în baza unei înțelegeri a părților.
Întrucât pârâta nu a probat că a stins, prin plată sau prin vreo altă modalitate de stingere a obligațiilor, debitul constatat prin facturile depuse de reclamantă, în baza art. 1270 Noul Cod civil va fi obligat să plătească reclamantei suma de 5.296,29 lei, cu titlu de contravaloare a facturii fiscale neachitate.
În ceea ce privește majorările de întârziere, instanța constată că raporturile comerciale dintre părți s-au derulat pe baza convenției părților, în care au prevăzut o clauză penală potrivit căreia, pentru neplata la termen a sumelor datorate, se percepe o penalitate de 0,2% pe zi de întârziere (art. 5.3 Contractul nr. 6671/30.04.2013), calculată la suma datorată.
Clauza penală este o convenție prin care părțile evaluează anticipat prejudiciul suferit de creditor ca urmare a neexecutării, executării necorespunzătoare sau cu întârziere a unei obligații contractuale și, implicit daunele ce i se cuvin pentru acoperirea acestuia. În cauza dedusă judecății, aceste daune, stabilite anticipat și convenționale, au natură moratorie, fiind datorate pentru întârzierea în executarea obligației.
Întrucât pârâta a acceptat contractul, însușindu-și conținutul acestuia prin semnătură, aceasta și-a însușit implicit și conținutul clauzei penale stipulate.
În prezența clauzei penale, instanței nu îi este permis să verifice întinderea prejudiciului suferit de către creditor și nici să ceară creditorului să dovedească întinderea prejudiciului efectiv suferit. Clauza penală fiind rezultatul unui acord de voință, este obligatorie pentru părți și pentru instanță. Pârâta a acceptat o astfel de evaluare a prejudiciului născut prin neexecutarea obligației.
Pentru aceste considerente, instanța urmează a admite cererea de chemare în judecată și a obliga pârâta la plata sumei de 5.296,29 lei, reprezentând contravaloarea facturilor fiscale emise în perioada 29.01._13, precum și penalitățile de întârziere în cuantum de 0,2 % pe zi de întârziere, calculate de la data scadenței fiecărei facturi fiscale până la data plății.
Văzând și dispozițiile art. 1031 Cod de procedură civilă, pârâta căzând în pretenții și fiind în culpă procesuală, instanța va obliga pârâta și la plata sumei de 700 lei cu titlul de cheltuieli de judecată, reprezentând taxă judiciară de timbru, achitată conform ordinului de plată nr. 967/06.05.2014 și onorariu de avocat, achitat conform facturii fiscale nr. 10/10.04.2014 și extrasului de cont - anexate în copie la filele 76-77 dosar.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Admite cererea de chemare în judecată de valoarea redusă formulată de reclamanta F. R. SA, CUI RO2115198, J_, IBAN RO31VBBU2511BU_, deschis la Volksbank Sucursala Apolodor, cu sediul în București, ., sector 4, în contradictoriu cu pârâta A. IS P. SRL, CUI_, J_, cu sediul în Iași, ., cam. 3 ., ..
Obligă pârâta să plătească reclamantei suma de 5.296,29 lei, reprezentând contravaloarea facturilor fiscale emise în perioada 29.01._13, precum și penalitățile de întârziere în cuantum de 0,2 % pe zi de întârziere, calculate de la data scadenței fiecărei facturi fiscale până la data plății.
Obligă pârâta să plătească reclamantei suma de 700 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată.
Executorie de drept.
Cu drept de apel în termen de 30 zile de la comunicare. În situația în care se formulează cerere de apel aceasta se va depune la Judecătoria Iași.
Dată în camera de consiliu și pronunțată în ședința publică din 12 noiembrie 2014.
PREȘEDINTE, GREFIER,
4Ex./04.12.2014
Red./Tehnored. M.N.
| ← Pretenţii. Sentința nr. 2572/2014. Judecătoria IAŞI | Contestaţie la procesul verbal de distribuire a preţului. Art.... → |
|---|
