Cerere de valoare redusă. Sentința nr. 2710/2014. Judecătoria IAŞI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 2710/2014 pronunțată de Judecătoria IAŞI la data de 21-02-2014 în dosarul nr. 39137/245/2013
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA IAȘI
SECȚIA CIVILĂ
DOSAR NR._
SENTINȚA CIVILĂ NR. 2710
Ședința din camera de consiliu din data de 21 februarie 2014
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: I. I.
GREFIER: P. D.
Pe rol soluționarea cauzei civile privind pe reclamanta . pe pârâtul F. C. C., având ca obiect cerere de valoare redusă.
La apelul nominal făcut în cameră de consiliu, nu au răspuns părțile litigante.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință după care,
Instanța, constatând că este primul termen de judecată fixat în prezenta cauză civilă, procedează la verificarea din oficiu a competenței de soluționare a prezentei cereri, iar în temeiul dispozițiilor art. 1027 N.c.p.c constată că este competentă material să judece pricina de față, iar în temeiul dispozițiilor art. 107 N.c.p.c. își constată competența teritorială de soluționare a prezentei cauze.
Nefiind cereri de formulat sau excepții de invocat, constatând că este concludentă, pertinentă și utilă soluționării cauzei, în temeiul dispozițiilor art. 258 N.c.p.c. încuviințează proba cu înscrisurile depuse la dosarul cauzei.
Apreciind administrarea completă a materialului probatoriu încuviințat în prezenta cauză, în temeiul dispozițiilor 394 N.c.p.c. instanța declară dezbaterile închise și rămâne în pronunțare asupra fondului prezentei cauze.
INSTANȚA,
Deliberând asupra prezentei acțiuni civile, reține următoarele:
Prin cererea de chemare în judecată formulată la data de 4.12.2013, reclamantul . contradictoriu cu pârâtul F. C. C. a solicitat instanței de judecată obligarea acestuia din urmă la plata sumei de 194,24 lei debit principal contravaloare facturi emise în temeiul contractului și 8,44 lei penalități convenționale,cu acordarea cheltuielilor de judecată efectuate.
În motivare, s-a arătat că în baza contractului_/25.01.2011, încheiat de părți,în perioada 11._ au fost furnizate servicii de alimentare cu apă și canalizare, fiind emise două facturi fiscale_/ noiembrie 2012 și_ /ianuarie 2013 care trebuiau achitate în termenul de scadență; neachitarea acestora a atras aplicarea de penalități convenționale de 8,44 lei. în drept, au fost invocate prevederile legii 51/2006 și 241/2006.
Au fost anexate cererii: taxă de timbru în valoare de 50 lei, copie contract prestări servicii, anexe, convocare debitor, ordin de închidere, fișă partener, mod detaliat calcul penalități, copie facturi fiscale.
Deși legal citat, debitorul nu s-a prezentat și nici nu a formulat întâmpinare în termen legal.
În cadrul ședinței publice din data de 21 februarie 2014, moment ce a reprezentat și primul termen de judecată, instanța a procedat la încuviințarea probei cu înscrisuri și a reținut cererea spre competentă soluționare.
Analizând materialul probatoriu administrat în prezenta cauză, instanța reține următoarele:
Instanța reține că, în acord cu prevederile art. 1025 C.pr.civ solicitarea de acordare a contravalorii facturilor fiscale se circumscrie domeniului de aplicare a procedurii cererilor cu valoare redusă, atât prin prisma naturii raportului juridic, cât și prin prisma valorii obiectului cererii ( situat sub pragul de 10.000 lei).
Cu privire la fundamentarea în drept a pretențiilor formulate de către reclamant, instanța notează faptul că acesta a invocat prevederile noului cod civil. Urmărind însă dispozițiile de aplicare a legii în timp inserate în art. 6 Noul Cod Civil, instanța notează că unul dintre principiile fundamentale este reprezentat de neretroactivitatea legii civile. În acord cu art. 5 din Legea 71/2011, legea de punere în aplicare a noului cod civil, dispozițiile Codului civil se aplica tuturor actelor si faptelor încheiate sau, după caz, produse ori savarsite după ., precum si situațiilor juridice născute după .. Dispozițiile Codului civil sunt aplicabile si efectelor viitoare ale situațiilor juridice născute anterior intrării în vigoare a acestuia, derivate din starea si capacitatea persoanelor, din căsătorie, filiație, adopție si obligația legala de întreținere, din raporturile de proprietate, inclusiv regimul general al bunurilor si din raporturile de vecinătate, daca aceste situații juridice subzista după . Codului civil. Analizând dispozițiile legale prin prisma principiului enunțat, precum și a intenției legiuitorului, se poate observa că efectele deja produse, ale situațiilor juridice trecute, cad în continuare sub incidența vechii reglementări a Codului Civil, anterioară momentului octombrie 2011. pe cale de consecință, deși a fost pornit sub incidența noului cod civil, prezentul proces este analizat prin prisma vechii reglementări în materie civilă, fiind vorba în esență de efecte deja produse ale unui contract încheiat sub legea veche.
Prin contractul de prestări servicii _/25.01.2011, părțile s-au înțeles în sensul furnizării de apă potabilă contra cost, reclamantul figurând în calitate de prestator servicii ( operator), iar pârâtul în calitate de beneficiar.
Obiectul contractului a fost reprezentat de furnizarea serviciilor de alimentare cu apă potabilă și canalizare la locul precizat de beneficiar. Utilizatorul și-a asumat obligația de contestare a facturilor fiscale în 10 zile de la emitere, să achite contravaloarea apei utilizate și măsurate conform contorului operatorului. Operatorul de servicii publice de alimentare cu apă și-a asumat obligația de a practica prețurile și tarifele stabilite de legislația în vigoare, facturarea urmând a se realiza lunar, urmând ca înscrisul să fie emis până la data de 15 a lunii următoare celei în care prestația a fost efectuată. Potrivit art. 5 contractul a fost încheiat de părți pentru o perioadă nedeterminată.
Contractul a fost asumat ambele părți pe bază de semnătură și nu a fost denunțat până la momentul formulării acțiunii de niciuna dintre acestea.
În temeiul raporturilor juridice astfel stabilite, pentru serviciile de alimentare cu apă potabilă, reclamantul a emis două facturi fiscale rămase neachitate, respectiv_/ noiembrie 2012 și_ /ianuarie 2013, acestea cumulând suma de 194,24 lei debit principal. Din studierea facturilor depuse rezultă că ele îndeplinesc cerințele formale prevăzute de contract și cerute de lege, identificând în mod corespunzător părțile, contractul în baza cărora sunt emise, perioada de facturare, data emiterii, data scadenței, cantitatea serviciilor prestate, tariful aplicat și suma totală facturată. Se poate observa, de asemenea, că prețul este înscris distinct față de penalitățile solicitate, că procentul de penalitate este înscris în mod expres atât în contract cât și în subsolul facturilor fiscale, fiind reiterată consecința neachitării facturii în termenul convenit de părți.
Pentru fiecare din sumele facturate și neachitate de către pârât, reclamanta a calculat penalități de întârziere, aplicând penalități de întârziere egale cu 0,04% din suma datorată pentru fiecare zi de întârziere la plată.
În baza materialului probatoriu administrat în prezenta cauză, instanța constată că sunt îndeplinite condițiile răspunderii civile contractuale, că reclamanta a făcut dovada existenței creanței pretinse, pe baza contractului de prestări servicii, dublat de facturi fiscale și de asemenea, că pârâtul nu a realizat dovada stingerii prin plată sau orice altă modalitate legală a debitelor scadente. Pe cale de consecință, instanța urmează a admite acest capăt de cerere și a dispune obligarea pârâtului la plata sumei de 194,24 lei debit principal contravaloare facturi emise în temeiul contractului.
Cu privire la penalitățile de întârziere calculate pentru facturile rămase neachitate, instanța reține că pârâta este de drept în întârziere prin prisma naturii obligației asumate și că, de asemenea, cuantumul acestora nu este unul disproporționat.
Sub aspectul cuantumului penalităților de întârziere datorate, instanța reține că acesta rezultă din aplicarea procentului prevăzut la sumele individualizate în cuprinsul fiecărei facturi.
Reținând îndeplinirea condițiilor răspunderii contractuale și constatând aplicabilitatea unei clauze penale, inserate în contractul încheiat și asumat de către părți, instanța urmează a admite acest capăt de cerere și a dispune obligarea pâr4âtului și la plata sumei de 8,44 lei penalități convenționale. Nici în contul sumelor pretinse cu titlul de penalități, pârâtul nu a realizat dovada îndeplinirii obligațiilor asumate prin plată sau stingerea acestora în orice altă modalitate legală.
Observând înscrisurile depuse la dosarul cauzei, instanța constată că acestea susțin caracterul cert, lichid și exigibil al creanței de care se prevalează reclamanta.
Astfel, potrivit art. 662 NCPC, creanța este certă atunci când existența sa neîndoielnică rezultă din titlul executoriu, este lichidă atunci când obiectul ei este determinat sau când titlul executoriu conține elemente care permit stabilirea lui, precum și exigibilă dacă este ajunsă la scadență sau debitorul este decăzut din beneficiul termenului. După cum se poate observa creanța rezultă în mod direct din înscrisurile depuse, cuantumul sumei facturate este expres indicat și rezultă din totalizarea sumelor pentru fiecare dintre serviciile prestate, iar termenul de scadență este împlinit la momentul promovării acțiunii, fiind înscris în facturile depuse.
De asemenea, față de soluția promovată capetelor principale și accesorii de cerere, reținând dispozițiile art. 451 NCPC și următoarele, precum și culpa procesuală a pârâtului, care prin neachitarea la timp a debitelor a determinat promovarea prezentei acțiuni, instanța va admite și cererea de acordare a cheltuielilor de judecată și va obliga de asemenea, pârâtul, la plata sumei de 50 lei contravaloare taxă de timbru.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Admite cererea de valoare redusă, formulată de reclamantul . sediul în M. C. nr. 6 Iași, în contradictoriu cu pârâtul F. C. C., cu domiciliul în Iași, localitatea Grăndinari,.> Obligă pârâtul la plata sumei de 194,24 lei debit principal contravaloare facturi emise în temeiul contractului și 8,44 lei penalități convenționale.
Obligă pârâtul de asemenea la plata sumei de 50 lei cu titlul de cheltuieli de judecată, contravaloare taxă de timbru.
Cu drept de apel, în termen de 30 zile de la comunicare.
Pronunțată astăzi, 21 februarie 2014, în ședință publică.
Președinte, Grefier,
Red/tehn.jud.II
4 ex,10 martie 2014
| ← Succesiune. Sentința nr. 2507/2014. Judecătoria IAŞI | Pretenţii. Sentința nr. 2014/2014. Judecătoria IAŞI → |
|---|
