Succesiune. Sentința nr. 2507/2014. Judecătoria IAŞI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 2507/2014 pronunțată de Judecătoria IAŞI la data de 19-02-2014 în dosarul nr. 17237/245/2012
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA IAȘI
SECȚIA CIVILĂ
Ședința publică de la 19 Februarie 2014
Completul constituit din:
PREȘEDINTE: M. N.
Grefier: P. T.
Sentința civilă nr. 2507/2014
Pe rol se află judecarea cauzei civile privind pe reclamanta L. R. și pe pârâții L. C., C. A., L. L., D. E., având ca obiect succesiune partaj; ieșire din indiviziune.
Dezbaterile asupra fondului cauzei au avut loc în ședința publică din data de 29 ianuarie 2014, susținerile părților fiind consemnate în încheierea de ședință din acea zi, care face parte integrantă din prezenta sentință civilă, când, pentru a acorda părților posibilitatea de a formula concluzii scrise, s-a amânat pronunțarea pentru data de 05 februarie, când, din lipsă de timp pentru deliberare, s-a amânat pronunțarea pentru data de 12.02.2014, când, din lipsă de timp pentru deliberare, s-a amânat pronunțarea pentru astăzi, când:
INSTANȚA,
Deliberând asupra prezentei acțiuni civile, notează următoarele:
Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Judecătoriei Iași la data de 05 iunie 2012 sub numărul de dosar_, reclamanta L. R. a chemat în judecată pe pârâții L. C., C. A., L. L. și D. E., pentru ca, pe baza probelor administrate, să se dispună ieșirea din indiviziune asupra suprafeței de 5000 mp, teren înscris în titlul de proprietate_ eliberat pe numele defunctului L. I. și a suprafeței de 9900 mp, teren înscris în titlul de proprietate_ din 10.11.1997, precum și partajarea mai multor bunuri mobile care se aflau în proprietatea defunctului L. I., la momentul decesului. Totodată, reclamanta a solicitat ca pârâții să plătească cota lor din pasivul succesoral, respectiv cheltuielile de înmormântare în valoare de 12.000 lei.
În motivarea cererii de chemare în judecată, s-a arătat că, părțile sunt moștenitorii defuncților L. E., decedată la 12.08.2007 și L. I., decedat la 22.01.2012, în calitate de descendenți de gradul I. După L. E., a rămas de partajat suprafața de 9900 mp, teren situat pe raza comunei Țibana, conform titlului de proprietate_, iar după defunctul L. I., suprafața de 5000 mp, teren situat în extravilanul și intravilanul comunei Țibana, valoare bunurilor imobile fiind estimată de reclamantă la 1.000 lei. A solicitat ca bunurile imobile (70 litri țuică, 32 găini, 2 curci, 1000 kg porumb, 10 m² plasă de sârmă, lemne de foc, prelată, vițel și 13 căruțe mari de fân), în valoare de 8300 lei, să fie atribuite pârâtului L. C., cel care și-a însușit bunurile. De asemenea, s-a susținut existența unui pasiv succesoral de 12.000 lei, reprezentat de cheltuielile de înmormântare, achitate în totalitate de reclamantă.
În drept, au fost invocate prevederile art. 669-686 Cod civil, art. 274 din Codul de procedură civilă. În baza art. 242 pct. 2 cod procedură civilă, a solicitat judecarea cauzei în lipsă. În susținerea cererii de chemare în judecată au fost depuse înscrisuri: titlu de proprietate_/10.11.1997, titlu de proprietate nr._, acte de stare civilă, certificat fiscal, adeverința de rol agricol nr. 3197/08.05.2012, încheierea nr. 3/22.05.2012, certificat de evidență a opțiunilor succesorale nr._/24.05.2012, încheierea nr. 4/22.05.2012, certificat de evidență a opțiunilor succesorale nr._/24.05.2012, adeverința nr. 1821/24.01.2013 (fila 128).
În baza dispozițiilor legii 146/1997, reclamanta a făcut dovada achitării unei taxe de timbru în valoarea de 849 lei, pentru capătul de cerere privind partajul, 831 lei pentru capătul de cerere privind pasivul succesoral și 200 lei pentru stabilirea calității de moștenitor, aplicând totodată timbru judiciar în valoare totală de 8 lei.
În ședința publică din 31.10.2012, la primul termen de judecată reclamanta și-a completat acțiunea, solicitând și constatarea calității de moștenitori a părților.
Cererea a fost formulată și semnată de mandatar avocat G. C. Lorelei, conform împuternicirii ./_/2012.
Pârâtul L. C. s-a prezentat în instanța, arătând că nu este de acord cu acțiunea formulată de reclamantă. La ultimele două termen de judecată, pârâtul a beneficiat de asistență juridică calificată, fiind asistat de avocat R. Lira (împuternicire nr. 50/2013). A atașat la dosar în copie, adeverințele nr. 7086/11.12.2013 și nr. 7014/05.12.2013, registrul agricol al defunctului, precum și acte medicale.
Pârâta C. A. s-a prezentat în fața instanței arătând că este de acord cu acțiunea promovată de reclamantă. Pârâtele L. L. și D. E. au avut aceeași poziție procesuală, exprimându-și acordul cu acțiunea promovată de reclamantă prin declarațiile autentificate sub nr. C17202/_ și nr. C17201/_
La data de 16 octombrie 2013, reclamanta a precizat că, din eroare, la redactarea acțiunii introductive, a indicat 1000 kg porumb, în loc de 10.000 kg.
În cadrul cercetării judecătorești, instanța a încuviințat administrarea probei cu înscrisuri, a probei cu interogatoriul pârâților (interogatoriul pârâtului L. C. – fila 192 și interogatoriul pârâtei C. A. – fila 243) și a probei testimoniale (au fost audiați martorul U. E. propus de reclamantă și M. A. propus de pârâtul L. C.). A fost totodată întocmit raportul de expertiză în specialitatea topografie (filele 162-177). Din oficiu, instanța a emis o adresă către Comisia Județeană de Fond Funciar Iași, solicitând documentația aferentă titlului de proprietate nr._/10.11.1997 (filele 202-208). Reclamanta a atașat, de asemenea mai multe fotografii.
În temeiul dispozițiilor art. 146 Cod procedură civilă, prin mandatari avocați reclamanta și pârâtul L. C. au formulat concluzii scrise, avute în vedere de instanță la pronunțarea cauzei.
Analizând probele administrate prin raportare la dispozițiile legale incidente, instanța reține următoarele:
La data de 12.08.2007 a decedat defuncta L. E., cu ultim domiciliu în localitatea Țibana, județul Iași, așa cum rezultă din certificatul de deces de la fila 43. La data de 22.01.2012 a decedat defunctul L. I., cu ultim domiciliu în localitatea Țibana, județul Iași, așa cum rezultă din certificatul de deces de la fila 44. Cei doi defuncți au fost soți. Raportat la dispozițiile art. 91 din legea de punere în aplicare a noului cod civil, potrivit căruia “Moștenirile deschise înainte de . Codului civil sunt supuse legii în vigoare la data deschiderii moștenirii”, instanța va face aplicarea dispozițiilor vechiului cod, în privința moștenirii defunctei L. E. și a noului cod civil pentru defunctul L. I..
Din actele de stare civilă, actele de identitate și anexa 24 eliberată de Primăria Țibana, depuse la dosar reiese că succesorii soților defuncți L. E. și L. I., sunt părțile din prezenta cauză, în calitate de fii/fiice-descendenți de gradul I. Moștenitorii defunctei L. E. sunt soțul supraviețuitor al acesteia, L. I. (cu o cotă de ¼) și părțile din prezenta cauză, cu o cota de 3/20, potrivit art. 669 Cod civil. Moștenitorii defunctului L. C. sunt părțile din prezenta cauză, în calitate de fii/fiice-descendenți de gradul I (calitate în care are, fiecare, dreptul la o cincime din masa succesorală), potrivit art. 975 Noul Cod civil.
În ceea ce privește determinarea masei succesorale, art. 849 din Codul civil prevede efectuarea a trei operațiuni succesive: stabilirea activului brut al moștenirii, scăderea pasivului succesoral, reunirea fictivă a valorii donațiilor consimțite de cel care a lăsat moștenirea – situație ce nu se regăsește în prezenta speță.
În ceea ce privește activul brut al succesiunii, instanța notează că această operațiune presupune identificarea tuturor bunurilor cu valoare patrimonială ce aparțin defunctului la data deschiderii moștenirii, urmată de evaluarea acestor bunuri, în funcție de valoarea bunurilor la data deschiderii succesiunii.
De asemenea, instanța reține că masa de calcul se calculează în raport de bunurile existente (efective) în patrimoniul defuncților la data deschiderii succesiunii.
Sub acest aspect, instanța reține că bunurile imobile indicate de reclamantă nu au aparținut defuncților. Astfel, suprafața de 9900 mp, teren înscris în titlul de proprietate_ din 10.11.1997 aparține unei persoane care poată același nume cu defuncta L. E., însă terenul înscris în acest titlu nu a aparținut defunctei din prezentat cauză. Raportul de expertiză în specialitatea topografică a concluzionat în același sens, din documentația aferentă titlului de proprietate nr._/10.11.1997, rezultând în mod evident că titulara nu este defuncta L. E.. Cu privire la suprafața de 5000 mp, potrivit adeverinței nr. 1821/24.01.2013 (fila 128), emisă de Primăria Comunei Țibana, titlul de proprietate nu a fost semnat, urmând să fie definitivată procedura de emitere a titlului de proprietate după întocmirea documentației cadastrale.
În ceea ce privește bunurile mobile, instanța reține că, din probele administrate în cauză, nu rezultă că la momentul decesului defunctului L. I., în patrimoniul acestuia se găseau bunurile indicate de reclamantă, respectiv 70 litri țuică, 32 găini, 2 curci,_ kg porumb, 10 m² plasă de sârmă, lemne de foc, prelată, vițel și 13 căruțe mari de fân. Declarațiile martorilor audiați în instanță vor fi respinse, fiind evident părtinitoare și subiective. Fotografiile atașate la dosar de către reclamantă nu dovedesc că bunurile imobile indicate în acțiune au aparținut defunctului. Înscrisurile atașate la dosar nu au creat convingerea instanței că la data de 22 ianuarie 2012 în patrimoniul defunctului se găseau bunurile mobile enumerate. Astfel, din registrul agricol aferent anului 2010-2014 (în care defunctul L. I. este înscris la familia L. R.), instanța reține că în primul trimestru al anului 2010, L. I. figurează înscris cu o vacă și patru păsări, pentru ca începând cu semestrul al doilea al anului 2010, să nu mai fie înregistrat animale. În aceste condiții, susținerile privind existența în patrimoniul defunctului a unui vițel nu sunt dovedite în cauză.
Având în vedere cele reținute, instanța constată că nu există un activ succesoral brut rămas de pe urma defuncților L. E. și L. I..
Conform art. 774 din vechiul Cod civil, în alcătuirea pasivului succesoral intră sarcinile și datoriile moștenirii; datoriile succesorale reprezintă obligațiile patrimoniale ale defunctului care, indiferent de izvorul lor, există în patrimoniul succesoral la data deschiderii succesiunii, inclusiv datoriile defunctului față de moștenitori; sarcinile succesorale sunt acele obligații care, fără a fi existat în patrimoniul celui care lasă moștenirea, se nasc în persoana moștenitorilor la data deschiderii succesiunii sau ulterior, dependent sau independent de voința lui. În ceea pasivul succesoral rămas de pe urma defuncților L. E. și L. I., instanța notează că reclamanta a invocat un pasiv succesoral în valoare de 12.000 lei, reprezentând cheltuieli suportate cu înmormântarea și pomenirile defunctului L. I.. În dovedirea pasivului menționat, reclamanta nu a depus niciun înscris care să confirme cuantumul cheltuielilor pretinse, deși, față de valoarea acestora, art. 1191 din Codul civil impune ca dovada actelor juridice al căror obiect depășește 250 lei să se facă fie prin act autentic, fie sub act sub semnătură privată. Instanța reține și faptul că reclamanta nu a invocat existența vreunei imposibilități morale de preconstituire a unui act scris, iar pârâtul L. C. a contestat existența sarcinilor succesorale invocate. În ceea ce privește depoziția martorului U. E., instanța observă că deși acesta confirmă faptul că reclamanta a făcut cheltuieli cu pomenirile defunctului, nu a putut preciza valoare acestor cheltuieli. Din depoziția martorului M. A. rezultă că, cheltuielile de înmormântare au fost suportate din banii defunctului. Cum din depoziția martorului M. A., rezultă că pârâtul L. C. a făcut cheltuieli cu pomenirea de 40 de zile a defunctului său tată, instanța, din considerente ce țin și de echitate și morală, va aprecia că eventualele cheltuieli suportate cu pomenirea defunctului de către reclamantă se compensează cu cele suportate de către pârât.
Față de cele ce preced, instanța notează că nu există un pasiv succesoral rămas de pe urma defuncților L. E. și L. I..
Față de cele reținute, constatând că nu s-a făcut dovada existenței unei mase succesorale care să poată fi împărțită de moștenitori, instanța va respinge cererea de ieșire din indiviziune, formulată de reclamantă.
În ceea ce privește cererea accesorie a reclamantei de obligare a pârâtului la plata cheltuielilor de judecată, instanța reține că în cauză sunt incidente dispozițiile art. 274 Cod procedură civilă potrivit cărora partea căzută în pretenții poate fi obligată, la cererea părții adverse, la plata cheltuielilor de judecată.
Prin urmare față de dispozițiile reținute mai sus, reținând culpa procesuală a pârâtei în declanșarea prezentei cauze, instanța urmează să respingă cererea reclamantei de obligare a pârâților la plata cheltuielilor de judecată.
În ceea ce privește cererea accesorie a pârâtului de obligare a reclamantei la plata cheltuielilor de judecată, instanța o va admite, și va dispune obligarea la plata cheltuielilor de judecată în valoare de 600 lei, achitat conform chitanțelor nr. 61/10.12.2013 ș nr. 8/08.01.2014.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Admite în parte acțiunea promovată de către reclamanta L. R., cu domiciliul procesual ales în Iași, ., nr. 12, ., ., județul Iași, în contradictoriu cu pârâții L. C., C. A., L. L. și D. E., cu domiciliul în Iași, ., județul Iași.
Constată deschisă succesiunea defunctei L. E., decedată la data de 12.08.2007, cu ultim domiciliu în satul Gîrbești, ..
Constată că moștenitorii defunctei L. E. sunt: L. I., în calitate de soț supraviețuitor cu o cotă de ¼ din moștenire, și L. C., C. A., L. R., L. L. și D. E. în calitate de descendenți de gradul I, cu o cotă de 3/20 fiecare.
Constată deschisă succesiunea defunctului L. I., decedat la data de 22.01.2012, cu ultim domiciliu satul Gîrbești, ..
Constată că moștenitorii defunctei L. E. sunt L. C., C. A., L. R., L. L. și D. E. în calitate de fii, cu o cotă de 1/5 fiecare.
Constată că bunurile imobile și mobile, indicate de reclamantă nu fac parte din masa succesorală a defuncților L. E. și L. I..
Respinge cererea de ieșire din indiviziune formulată de reclamanta L. R. în contradictoriu cu pârâții L. C., C. A., L. L. și D. E. ca fiind lipsită de obiect.
Respinge ca neîntemeiată cererea reclamantei de obligare a pârâților la plata pasivului succesoral, reprezentat de cheltuielile ocazionate de înmormântarea defunctului L. I..
Respinge ca neîntemeiată cererea reclamantei de obligare la plata cheltuielilor de judecată, ca neîntemeiată. Obligă reclamanta să plătească pârâtului suma de 600 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din data de 19 februarie 2014.
PREȘEDINTE, GREFIER,
7Ex./28.04.2014
Red./Tehnored. M.N.
| ← Actiune in raspundere contractuala. Sentința nr. 6582/2014.... | Cerere de valoare redusă. Sentința nr. 2710/2014. Judecătoria... → |
|---|
