Obligaţie de a face. Sentința nr. 2014/2014. Judecătoria IAŞI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 2014/2014 pronunțată de Judecătoria IAŞI la data de 06-11-2014 în dosarul nr. 32016/245/2011
Dosar nr._
Cod operator: 3171
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA IAȘI
SECȚIA CIVILĂ
Ședința publică de la 06 Noiembrie 2014
Completul constituit din:
PREȘEDINTE M. G. T.
GREFIER M. P.
SENTINȚA CIVILĂ Nr._/2014
Pe rol se află judecarea cauzei Civil privind pe reclamant C. V. și pe pârât Z. V. C., pârât Z. A., având ca obiect grănițuire revendicare imobiliară; obligația de a face/autorizarea executării obligației de a face.
Dezbaterile cu privire la excepția autorității de lucru judecat și asupra fondului au avut loc în ședința publică de la 16.10.2014, susținerile părților fiind consemnate în încheierea de ședință de la aceea dată, care face parte integrantă din prezenta, când instanța, pentru a se acorda posibilitatea părților să depună concluzii scrise, a amânat pronunțarea cauzei pentru 23.10.2014, când instanța, din lipsă de timp pentru deliberări, a amânat pronunțarea cauzei pentru 30.10.2014, când instanța, din lipsă de timp pentru deliberări, a amânat pronunțarea cauzei pentru astăzi, când, în aceeași compunere, a hotărât:
INSTANȚA,
Asupra cauzei civile de față:
Prin cererea înregistrată pe rolul instanței sub nr. de dosar_, reclamantul Cosițanu V. a solicitat instanței, în contradictoriu cu pârâții Z. C. și Z. A., ca prin hotărârea ce va fi pronunțată să fie stabilit hatul despărțitor între proprietatea sa deținută împreună cu Magherca M., Francea D. și Cosițanu D. și proprietatea numiților Z. C. și Z. A., pârâții să îi lase în deplină proprietate și liniștită posesie suprafața de 3200 mp teren situat în intravilan ., să fie obligați pârâții să aducă terenul la stadiul inițial în sensul ridicării construcțiilor, a plantațiilor de viță de vie și a pomilor fructiferi iar în cazul în care pârâții refuză să ridice plantațiile și construcțiile, să fie autorizat reclamantul să le ridice pe cheltuiala pârâților. Au fost solicitate cheltuieli de judecată.
În fapt, a motivat reclamantul că, prin titlul de proprietate nr._/29.11.1995, împreună cu Magherca M., Francea D. și Cosițanu D., au devenit proprietari ai unei suprafețe de 1 ha și 5700 mp teren situat în intravilanul și extravilanul satului Hărpășești, ., în care sunt incluse și parcelele 16/1 și 16/2 din tarlaua 6, în suprafață de 6600 mp.
Titlul de proprietate eliberat pe numele pârâților, în baza căruia aceștia ocupă cele două suprafețe de teren a fost anulat prin sentința civilă nr.2610/06.02.2002 iar după rămânerea definitivă a acestei hotărâri pârâții și-au mutat împrejmuirea de pe suprafața ce o stăpâneau dar au continuat să ocupe suprafața de 3200 mp, care a fost identificată prin expertiza efectuată în cauza nr._/2002, ca fiind delimitată prin punctele A,B,E,D,F,I,A,.
Deși prin sentințele civile nr._/2003, respectiv nr.754/2006, pronunțate de Judecătoria Iași, pârâții au fost obligați să lase în deplină proprietate și liniștită posesie suprafața de 3200 mp, aceștia au continuat să nu respecte hotărârile judecătorești pronunțate împotriva lor, reclamantul adresându-se executorului judecătoresc pentru executarea silită. La fața locului s-a constatat că pe teren se află o parte din grajdul construit de pârâți dar și o plantație de viță de vie și pomi fructiferi.
În drept, au fost invocate disp. art.480, 494 și 585 C.civ.
Alăturat cererii, a anexat înscrisuri, în copie, f.6-28.
Pentru taxa judiciară de timbru reclamantul a beneficiat de ajutor public judiciar.
Legal citați, pârâții au formulat întâmpinare prin care au solicitat respingerea acțiunii, motivat, în esență, de următoarele considerente:
Sunt proprietarii unei suprafețe de 1000 mp teren, amplasat în intravilanul satului Hărpășești, ., în temeiul titlului de proprietate nr._/30.06.1999. Inițial suprafața pentru care i-a fost reconstituit dreptul de proprietate a fost 4200 mp dar titlul de proprietate a fost desființat în parte, respectiv pentru suprafața de 3200 mp care reprezintă grădina din spatele casei.
Reclamantul împreună cu frații săi l-au acționat în judecată pentru revendicare imobiliară și grănițuire, pretinzând că începând cu anul 2002 terenul îngrădit de către pârât este inclus în titlul de proprietate al reclamantului dar nu există nici o legătură între terenul pârâților și cel inclus în titlul de proprietate al reclamantului, aspect confirmat încă din anul 1998 prin expertiza efectuată de către expertul D. D..
Prin sentința civilă nr._/03.12.2003 a Judecătoriei Iași a fost admisă acțiunea în revendicare formulată de către reclamant și frații săi, pârâtul Z. C. fiind obligat să le lase în deplină proprietate și liniștită posesie suprafața de 3200 mp. Un rol important în pronunțarea acestei soluții l-a avut expertiza efectuată în cauză de către expertul tehnic D. N.. Acesta a reținut în mod evident eronat că terenul inclus în titlul de proprietate emis pe numele reclamantului și al fraților săi este format dintr-un singur trup și se află integral în intravilan or, din titlul de proprietate nr._/29.11.1995 se observă clar că suprafața de 9100 mp se află în extravilanul satului, la zeci de km distanță de cealaltă suprafață de 6600 mp.
A depus la dosar înscrisuri, în copie, f.55-68.
La data de 10.02.2012, instanța din oficiu a invocat excepția autorității de lucru judecat față de pârâtul Z. C. și a dispus unirea acesteia cu fondul.
Au fost administrate în cauză proba cu înscrisurile depuse în copie la dosar, interogatoriul pârâților, proba testimonială, fiind audiat martorul H. I., în cauză fiind efectuate expertizele tehnice de către expertul H. G. și ulterior de către expertul B. C..
La solicitarea instanței, B. A. C. a comunicat copia certificată a dosarului de executare silită nr.748/2004.
Pârâții au depus note de concluzii scrise.
Analizând actele și lucrările dosarului, prin prisma dispozițiilor legale aplicabile, soluționând excepția autorității de lucru judecat și pe fondul cauzei, instanța reține următoarea situație de fapt:
Prin titlul de proprietate nr._/29.11.1995, f.6 dosar, a fost reconstituit dreptul de proprietate, în indiviziune, pe numele reclamantului Cosițeanu V. și al fraților săi, Cosițeanu D., Magherca M. și Francea D..
Titlul de proprietate a fost emis pentru suprafața totală de 1 ha și 5700 mp situată pe teritoriul satului Hărpășești, ., din care suprafața de 9100 mp se află în extravilanul localității, fiind amplasată în tarlaua 16, . iar suprafața de 6600 mp se regăsește în intravilanul localității, fiind amplasată în tarlaua 6, . de 1564 mp și . de 5036 mp.
Pe numele pârâtului Z. V. C. a fost emis titlul de proprietate nr._/30.06.1999 prin care i-a fost reconstituit dreptul de proprietate pentru suprafața de 4200 mp, situată în intravilanul satului Hărpășești, ., amplasată în tarlaua 6, astfel: 2930 mp în . mp în . 906 mp în .>
Prin sentința civilă nr.2610/06.02.2002, definitivă și irevocabilă, pronunțată de Judecătoria Iași în dosarul nr._/2000 a fost constatată nulitatea titlului de proprietate nr._/30.06.1999 emis pe numele pârâtului.
Suprafața de 3200 mp teren aflată în prezent în posesia pârâților este aceeași cu cea pentru care a fost emis titlul de proprietate nr._/30.06.1999 pe numele pârâtului Z. V. C., situată în tarlaua 6 parcelele 7/1/1, 7/2/1 și 7/3/1.
Instanța reține că urmare anulării titlului de proprietate nr._/30.06.1999 prin hotărâre definitivă și irevocabilă, pârâții nu mai dețin terenul în baza unui titlu legal.
Cu toate acestea, față de obiectul cererii reclamantului instanța trebuie să stabilească dacă reclamanții au un drept de proprietate asupra suprafeței de teren pe care o revendică de la pârâți iar în ceea ce îi privește pe aceștia din urmă, dacă stăpânesc suprafața de teren aflată în proprietatea reclamanților.
Analizând titlul de proprietate emis pe numele reclamantului și al fraților săi, ce constituie temeiul prezentei acțiuni, instanța constată că acestora le-a fost reconstituit dreptul de proprietate pentru suprafața de teren de 6600 mp situat în intravilanul satului Hărpășești, amplasat în tarlaua 6 parcelele 16/1 și 16/2 și nicidecum în parcelele 7/1/1, 7/2/1 și 7/3/1, aflate în posesia pârâților. Mai mult, reclamantul nu a exhibat un alt titlu de proprietate prin care să-i fie reconstituit dreptul de proprietate pentru teren amplasat în tarlaua 6, parcelele 7/1/1, 7/2/1 și 7/3/1.
Mai reține instanța, din expertizele tehnice efectuate în cauza de față de către experții H. G. și B. C., că suprafața de teren din intravilan proprietatea reclamantului și suprafața de teren aflată în posesia pârâților nu se învecinează, între acestea existând o suprafață de teren ocupată de pășune, considerabilă ca întindere, care nu se află în proprietatea nici uneia dintre părți.
În mod evident și dincolo de orice îndoială, ambii experți au concluzionat că pârâții nu ocupă nici o suprafață de teren aflată în proprietatea reclamantului.
Din întreg probatoriul administrat în cauză, instanța constată că nu există identitate de amplasament între terenul proprietatea reclamanților și terenul aflat în posesia pârâților.
Asupra excepției autorității de lucru judecat față de pârâtul Z. C., instanța reține că este neântemeiată.
Este real că prin sentința civilă nr._/03.12.2003, pronunțată de Judecătoria Iași în dosarul nr._/2002, pârâtul Z. C. a fost obligat să lase reclamantului în deplină proprietate și liniștită posesie suprafața de 3200 mp, situată în tarlaua 6, astfel cum a fost identificată prin expertiza D. N. dar, fiind vorba despre posesia exercitată ulterior executării silite ce a avut loc în temeiul acestei hotărâri judecătorești și care a format obiectul dosarului nr.748/2004 al B. A. C., instanța reține că nu există identitate de obiect între cele două cauze.
Potrivit disp. art.584 C.civil, „orice proprietar poate îndatora pe vecinul său la grănițuirea proprietății lipite cu a sa; cheltuielile grănițuirii se vor face pe jumătate.” Prin considerentele de fapt expuse, instanța a reținut că terenul proprietatea reclamantului și cel aflat în posesia pârâților nu se învecinează, cererea reclamantului privind stabilirea liniei de hotar fiind neântemeiată și urmează a fi respinsă.
Față de considerentele expuse, instanța apreciază că acțiunea în revendicare formulată de reclamanți este neântemeiată și urmează a fi respinsă ca atare.
Urmare respingerii cererii de revendicare instanța va respinge și cererea accesorie privind ridicarea construcțiilor și plantațiilor.
Reținând culpa procesuală a reclamantului, în temeiul disp. art.274 C.pr.civ., instanța îl va obliga să plătească pârâților suma de 1050 lei, cheltuieli de judecată, reprezentând onorariu avocat și onorariu expert.
De asemenea, instanța va obliga reclamantul să achite suma de 300 lei, reprezentând diferență de onorariu cuvenită expertului H. G. și suma de 1121 lei, reprezentând diferență de onorariu cuvenită expertului B. C. .
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Respinge excepția autorității de lucru judecat.
Respinge acțiunea formulată de reclamantul Cosițanu V., cu domiciliul în ., ., ., jud. Iași și cu reședința în ., jud. Iași, în contradictoriu cu pârâții Z. C. și Z. A., ambii cu domiciliul în ., jud. Iași.
Obligă reclamantul să plătească pârâților 1050 lei cheltuieli de judecată, reprezentând onorariu expert și onorariu avocațial.
Obligă reclamantul Cosițanu V. să plătească expertului H. G. diferența de onorariu în valoare de 300 lei și expertului B. C. diferența de onorariu în valoare de 1121 lei.
Cu drept de recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică azi, 06.11.2014.
Președinte, Grefier,
M.G.T.M.P.
Red./Tehnored. M.G.T.
6 ex. /22.04.2015
| ← Pretenţii. Sentința nr. 2014/2014. Judecătoria IAŞI | Pretenţii. Sentința nr. 2014/2014. Judecătoria IAŞI → |
|---|
