Obligaţie de a face. Sentința nr. 2741/2014. Judecătoria IAŞI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 2741/2014 pronunțată de Judecătoria IAŞI la data de 24-02-2014 în dosarul nr. 41219/245/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA IAȘI
SECȚIA CIVILĂ
SENTINȚA CIVILĂ Nr. 2741/2014
Ședința publică de la 24 Februarie 2014
Completul constituit din:
PREȘEDINTE A. F. S.
Grefier C. M. S.
Pe rol se află pronunțarea cauzei Civile privind pe reclamanta MY W. L. SRL în contradictoriu cu pârâtul C. J. IAȘI, având ca obiect ordonanță președințială obligația de a face.
La apelul nominal lipsesc părțile.
Procedura este completă.
Dezbaterile asupra fondului cauzei au avut loc în ședința publică din data de 21.02.2014, susținerile fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, care face parte integrantă din prezența hotărâre, când din lipsă de timp pentru deliberare, a amânat pronunțarea pentru azi, când,
INSTANȚA,
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată reține următoarele:
Prin cererea înregistrată sub numărul_ pe rolul Judecătoriei Iași, la data de 19.12.2013, reclamantul .” SRL, a chemat în judecată pârâtul C. Județean Iași, solicitând ca, pe calea ordonanței președințiale instanța să dispună obligarea pârâtului să deblocheze calea de acces la sediul societății din ., Mun. Iași, prin demolarea gardului edificat din stâlpi de beton cu plasă de sârmă forjată.
În motivarea cererii, reclamantul a arătat că a închiriat de la proprietarii A. N. M. și A. Victorița un spațiu, care în prezent are destinația de restaurant, situat pe ., Mun. Iași, iar accesul la calea publică, respectiv . prin intermediul unui spațiu cu o suprafață de 40,74, cu o deschidere de 3,27 mp, concesionată de către pârât locatorilor, de la care reclamantul a închiriat spațiul. Sub acest aspect, reclamantul arată că locatorii au obținut clădirea care este închiriată reclamantului prin contract de vânzare-cumpărare, în care este inclusă și suprafața de 40, 74 mp care reprezintă calea de acces spre . în Cartea Funciară de superficie nr. 8161 a Mun. Iași.
Reclamantul a mai arătat faptul că pârâtul, la data de 04.12.2013 a închis calea de acces către restaurant și prin faptul că nu mai există o altă cale de acces, a pierdut clienții, existând un risc iminent ca aceasta să intre în faliment.
În drept, sunt invocate dispozițiile art. 996-1000 C.proc.civ.
Anexat cererii, reclamantul a depus în copii certificate pentru conformitate cu originalul următoarele înscrisuri: contract de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 4463 din 16.12.2004, plan de amplasament al bunului imobil, contract de închiriere nr. 2/ 15.10.2013, notificare către CJ Iași, confirmarea de primire a notificării, certificat de înregistrare.
Cererea a fost legal timbrată.
Pârâtul a depus întâmpinare, înregistrată la data de 23 ianuarie 2014 prin care a invocat excepția lipsei calității procesual active a reclamantului, întrucât contractul de concesiune pe care reclamantul îl invocă drept temei legal este încheiat între CJ Iași și . din urmă cesionând contractul de concesiune către ., iar ulterior . a cesionat contractul către Porosnicu C. C. și Porosnicu G. V..
De asemenea, pârâtul mai arată că în ceea ce privește contractul de vânzare-cumpărare încheiat între A. Victorița și A. N. M., pe de o parte, și ., nu este opozabil CJ Iași și prin urmare, nu există obligația în sarcina CJ Iași să asigure reclamantului un drept de acces spre . mai mult cu cât există o cale de acces spre .>
Pârâtul a solicitat judecarea cauzei și în lipsă.
În drept, pârâtul a invocat dispozițiile art. 201 și următoarele C. pr. Civ, iar în dovedirea susținerilor a solicitat administrarea probei cu înscrisuri și alte mijloace cerute de lege.
Anexat întâmpinării pârâtul a depus în copie certificată pentru conformitate cu originalul, următoarele înscrisuri: act adițional la contractul de concesiune nr. 4890 din 05.09.1995, act adițional nr. 8 la contractul de concesiune nr. 4890 din 05.09.1995, notificare către reclamantă cu confirmarea de primire, notificare către S.C. Moprest S.A, contract de vânzare-cumpărare autentificat sub nr, 4463 sin 16.12.2004, contract de cesiune autentificat sub nr. 2058 din 09.10.2002, contract de cesiune autentificat sub nr. 1215 din 26.06.2006, încheiere de rectificare nr. 207/2009, contract de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 2059 din 09.10.2002, protocol, contract de concesiune nr. 4890 din 05.09.1995, plan de amplasament, Decizia nr. 14 a CJ Iași.
În cursul cercetării judecătorești a fost administrată proba cu înscrisurile aflate la dosarul cauzei.
Din analiza actelor și lucrărilor dosarului, instanța reține următoarele:
În fapt, prin cererea de chemare în judecată formulată pe calea ordonanței președențiale reclamantul solicită instanței obligarea pârâtului să deblocheze calea de acces prin demolarea gardului edificat din stâlpi de beton cu plasă de sârmă forjată, ridicat de către acesta.
Din contractul de închiriere nr.2 din 15.10.2013 (fila 10), reiese că reclamantul a închiriat pe o perioada de doi ani, de la numiții A. N. M. și A. Victorița un spațiu de producție, situat în Mun. Iași, ., spațiu care în prezent are destinația de restaurant. Obiectul acestui contract este reprezentat de închirierea unor spații de producție care cuprind construcții amplasate pe teren-proprietate publică, incluzând și suprafața de 40.74 mp indicată de către reclamant ca fiind calea de acces blocată de către pârât.
Din înscrisurile depuse la dosar de către pârât, rezultă că terenul pe care se află amplasate spatiile de producție a fost concesionat unei societăți comerciale, iar ulterior s-au desfășurat o . operațiuni de cesiune a dreptului de concesiune cu privire la terenul situat în Mun. Iași, .. De asemenea, construcțiile amplasate pe acest teren, au fost supuse, în mai multe rânduri, unor operațiuni de vânzare-cumpărare.
Potrivit contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 4463 din 16.12.2004, invocat de către reclamant, numiții A. N. M. și A. Victorița au achiziționat de la ..L spațiile de producție care în prezent sunt închiriate reclamantului și care ar fi situate pe terenul care se află în proprietatea statului.
Cu privire la excepția lipsei calității procesual active a reclamantului invocată de către pârât prin întâmpinare, instanța urmează a o respinge ca neîntemeiată. Sub acest aspect, instanța reține faptul că această calitate presupune identitatea între titularul dreptului din raportul juridic dedus judecății și reclamant. Această identitate există în cauza de față, fiind justificată de contractul de închiriere invocat de către reclamantă, care îi conferă acesteia un drept de folosință asupra spațiilor de producție situate pe terenul proprietate publică.
Potrivit art. 996 Cod procedură civilă, instanța va putea sa ordone masuri vremelnice în cazuri grabnice, pentru păstrarea unui drept care s-ar păgubi prin întârziere, pentru prevenirea unei pagube iminente si care nu s-ar putea repara, precum si pentru înlăturarea piedicilor ce s-ar ivi cu prilejul unei executări.
Astfel, instanța sesizată cu o cerere de ordonanță președențială este chemată să cerceteze aparența dreptului litigios, urmând ca în măsura în care această aparență este în favoarea reclamantului, să dispună măsura urgentă și vremelnică solicitată de acesta și care nu prejudecă fondul litigiului dintre părți.
Din analiza acestui text de lege rezultă că pentru admiterea unei acțiuni formulate potrivit procedurii prezente, se impune întrunirea cumulativă a patru condiții, respectiv aparența de drept, urgența, vremelnicia măsurii luate si neprejudecarea fondului cauzei.
Analizând toate condițiile la care s-a făcut referire anterior, instanța reține că cererea reclamantului este inadmisibilă pentru următoarele argumente:
În primul rând, instanța reține că reclamantul a justificat o aparență în drept cu privire la calea de acces a cărei deblocare se solicită, aparență ce reiese din analiza sumară a contractului de închiriere pe baza căruia reclamantul a formulat prezenta cerere.
Cu toate acestea, condiția urgenței, a vremelniciei și a neprejudecării fondului nu sunt îndeplinite.
În privința urgenței, instanța reține că reclamantul nu a făcut nicio dovadă în acest sens, iar instanța nu poate prezuma existența acesteia. Astfel, în măsura în care reclamantul nu a dovedit instanței că în urma blocării căii de acces a înregistrat venituri mai mici ca urmare a pierderii clienților, instanța apreciază că această condiție nu este îndeplinită.
Astfel, instanța reține că în procedura ordonanței președințiale, caracterul vremelnic al măsurilor solicitate presupune pe de o parte, ca acestea să aibă un conținut reversibil și pe de altă parte, ca acestea să aibă o durată limitată temporar. Deci, pe calea acestei proceduri, nu pot fi dispuse măsuri a căror executare să nu mai facă posibilă restabilirea ulterioară a situației de fapt schimbate. Tocmai de aceea, în jurisprudență s-a decis constant că o obligație de a face, precum cea din cazul de față, nu poate fi dispusă prin ordonanță președențială, decât în cazurile în care se tinde la încetarea unor acte abuzive, deoarece numai în felul acesta se păstrează caracterul vremelnic al măsurii.
Exercitarea unui drept va fi considerată abuzivă doar atunci când dreptul nu este utilizat în vederea realizării finalității sale, ci în intenția de a păgubi o altă persoană. Astfel, pentru a exista un abuz de drept trebuiesc a fi îndeplinite următoarele condiții respectiv, exercitarea anormală a dreptului, vina celui care acționează astfel și producerea unui prejudiciu.
Având în vedere faptul că reclamantul solicită demolarea unui gard construit din stâlpi de beton, instanța consideră ca acesta desființare are caracter ireversibil, putând aduce pârâtului un prejudiciu semnificativ, în condițiile in care reclamantul nu a dovedit în cazul de o exercitare abuzivă a drepturilor pârâtului, iar instanța nu poate face o asemenea apreciere decât în măsura în care ar analiza în mod detaliat, toate operațiunile care au avut loc cu privire la terenul-proprietate publică și dacă în cazul de față ar exista un drept de superficie, iar daca ar exista, ar urma să fie stabilite conținutul și limitele sale. Or, o astfel de operațiune ar însemna prejudecarea fondului de către instanță, operațiune inadmisibilă în cadrul acestei proceduri.
Astfel, întrucât nu au fost demonstrate cerințele de admisibilitate prevăzute de art. 996 alin.1 N.C.P.C., în raport de momentul judecării cauzei, instanța va respinge cererea formulată pe calea ordonanței președințiale, ca inadmisibilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge exceptia lipsei calitatii procesuale active.
Respinge cererea de ordonanta presedintiala formulată de reclamantul MY W. L. SRL cu sediul in Iasi, . avind CUI_ în contradictoriu cu pârâta C. J. IASI cu sediul in Iasi, . Nr. 69, județul Iași.
Cu apel în 5 zile de la pronuntare.
Pronunțată în ședință publică, azi, 24.02.2014.
Președinte, Grefier,
S. A. F. S. C.
Red/Tehnored. S.A.F./S.C.
4 ex./03.03.2014
| ← Actiune in raspundere contractuala. Sentința nr. 2641/2014.... | Constatare nulitate act juridic. Sentința nr. 3157/2014.... → |
|---|
