Plângere contravenţională. Sentința nr. 2014/2014. Judecătoria IAŞI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 2014/2014 pronunțată de Judecătoria IAŞI la data de 17-09-2014 în dosarul nr. 16206/245/2014
Cod operator: 3171
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA IAȘI
SECȚIA CIVILĂ
Ședința publică de la 17 Septembrie 2014
Completul constituit din:
PREȘEDINTE: M. N.
Grefier: P. T.
Sentința civilă nr._/2014
Pe rol se află judecarea cauzei Civil privind pe petent H. A. și pe intimat I.P.J. IAȘI - SERVICIUL POLIȚIEI RUTIERE - M.A.I. IAȘI, având ca obiect plângere contraventionala.
La apelul nominal făcut în ședința publică, răspunde petentul și martorul B. B. M., lipsă fiind reprezentantul intimatului.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier ul de ședință, învederându-se instanței faptul că procedura de citare este legal îndeplinită și că, prin Serviciul Registratură, intimatul a înaintat documentația aferentă procesului-verbal de contravenție contestat.
Instanța ia act că este primul termen de judecată, procedura de citare a părților fiind legal îndeplinită.
Față de exigențele art. 131 din Codul de procedură civilă, verificându-se competența de soluționare a cauzei, constată că este competentă material și teritorial, față de prevederile art. 31 din OG.2/2001, în soluționarea prezentei cauze.
În conformitate cu dispozițiile art. 238 din Codul de procedură civilă, instanța, luând act și de concluziile petentului, estimează durata cercetării procesului la un termen de 3 luni.
Instanța reține că petentul a solicitat încuviințarea probei cu înscrisuri și proba testimonială, iar intimatul a solicitat proba cu înscrisuri.
Apreciind că probele solicitate sunt admisibile și utile soluționării cauzei, fiind întrunite condițiile prevăzute de art. 255 din Codul de procedură civilă, în temeiul dispozițiilor art. 258 din Codul de procedură civilă, instanța le încuviințează.
Instanța procedează la comunicarea unui exemplar al documentației aferente procesului-verbal către petent, dispunând lăsarea cauzei pentru al doilea apel, în vederea luării la cunoștință a înscrisurilor.
La al doilea apel nominal, la ordine, răspunde petentul și martorul B. B. M., lipsă fiind reprezentantul intimatului.
Se procedează la vizionarea faptei reținute în sarcina petentului.
Având cuvântul, petentul precizează că aparatul R. a fost mișcat și că nu putea fi filmat de R..
Instanța procedează la audierea martorului B. B.-M., sub prestare de jurământ, declarațiile acestuia fiind consemnate în scris și atașate la dosarul cauzei.
Nemaifiind alte cereri de formulat în cauză, ori probe de administrat, instanța acordă cuvântul asupra fondului cauzei.
Solicită petentul admiterea plângerii formulate și anularea procesului-verbal de contravenție.
Instanța constată cauza în stare de judecată și o reține spre soluționare.
INSTANȚA,
Deliberând asupra plângerii contravenționale de față, constată următoarele:
Prin plângerea înregistrată pe rolul Judecătoriei Iași la data de 09 mai 2014 sub nr._ petentul H. A. a solicitat in contradictoriu cu intimatul Inspectoratul de Poliție al Județului Iași, anularea procesului verbal . nr._ încheiat de intimat la data 26.04.2014.
În fapt petentul a arătat că nu este vinovat de fapta care i s-a reținut prin procesul verbal. A subliniat faptul că agentul constatator a mișcat cinemometrul în timpul înregistrării. A susținut de asemenea că cinemometrul ar fi putut avea o eroare de 4 km/h, fapt care ar determina depășirea vitezei legale cu doar 49 km/h, ceea ce nu mai impune reținerea permisului de conducere pentru 90 de zile. S-a susținut că aparatul radar nu putea înregistra într-o curbă cu pantă de înclinație de 12 grade, în coborâre, în timp ce ambele autoturisme erau în mișcare, operatorul radar mișcând cinemometrul în timpul înregistrării.
În drept, au fost invocate normele europene de circulație rutieră, OUG 195/2002, OG 2/2001, NML 021-05.
În dovedirea susținerilor sale petentul a anexat plângerii în copie procesul verbal contestat, dar și dovada . nr._/26.04.2014. Prin plângere formulată s-a solicitat proba cu înscrisuri, vizionarea înregistrării, dar și audierea unui martor.
Potrivit art. 19 din OUG nr. 80/2013, privind taxele de timbru plângerea contravențională a fost legal taxată, făcându-se dovada achitării taxei judiciare de timbru în valoare de 20 lei.
Fiindu-i comunicată plângerea intimatul a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea plângerii arătând că, sancțiunea a fost aplicată în mod legal. Întâmpinarea a fost motivată în drept, pe dispozițiile art. 148, art. 205, art. 315 Cod procedură civilă, OG nr. 2/2001, OUG 195/2002, precum și HG nr. 1391/2006, iar în temeiul dispozițiilor art. 223 și art. 411 alin. 2 Cod procedură civilă s-a cerut judecarea cauzei și în lipsa reprezentantului intimatului. În dovedire, intimatul a înaintat la dosarul cauzei procesul verbal contestat, raportul agentului constatator, atestatul operatorului radar, buletin de verificare metrologică nr._/03.04.2014, planșă foto, precum și înregistrarea pe suport magnetic a faptei contravenționale, CD-ul fiind atașat la dosar la fila 22.
Instanța a administrat, la solicitarea părților, proba cu înscrisuri. În ședința publică din 17 septembrie 2014 a fost vizionată înregistrarea video și a fost audiat martorul propus de petent B. B. M., declarația fiind atașată la dosar.
Analizând ansamblul materialului probator administrat în cauză, prin prisma susținerilor părților și a dispozițiilor legale incidente, instanța reține următoarele:
Prin procesul verbal de contravenție . nr._, încheiat la data de 26.04.2014, se reține că la data de 26.04.2014, ora 16.15, pe . condus autoturismul marca Renault, cu numărul de înmatriculare_ din direcția Iași spre motel Bucium, cu viteza de 93 km/h, limită legală fiind de 40 km/h, faptă prevăzute de art. 102 alin. 3 lit. e OUG 195/_ și sancționată de art. 102 alin. 3, lit. e OUG. nr. 195/2002. Petentul a fost sancționat cu amendă în cuantum de 765 lei, iar ca măsura complementară s-a dispus reținerea permisului de conducere în vederea suspendării dreptului de a conduce pentru o perioada de 90 de zile. Procesul-verbal este semnat de contravenient, cu obiecțiuni - „filmarea nu este în conformitate cu INM 021-05; cinemometrul a fost mișcat în timpul înregistrării”. Fapta a fost filmată pe caseta 705 radar montat pe autospeciala MAI_, aflată în mișcare.
În ce privește termenul de introducere a plângerii contravenționale, instanța apreciază că în speță a fost respectat termenul de 15 zile, prevăzut de art. 31 alin. 1 OG nr. 2/2001, procesul verbal contestat fiind comunicat petentului la data de 26.04.2014, iar plângerea înregistrată pe rolul Judecătoriei Iași la data de 09.05.2014.
În temeiul dispozițiilor art. 34 alin. 1 din O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, instanța are îndatorirea de a verifica legalitatea și temeinicia procesului-verbal, hotărând asupra sancțiunii.
În ceea ce privește legalitatea procesului-verbal de contravenție contestat prin plângerea care formează obiectul prezentei cauze, instanța, analizând din oficiu conținutul acestuia prin prisma dispozițiilor art. 17 din O.G. nr. 2/2001, constată că procesul-verbal a fost legal întocmit, cuprinzând toate elementele prevăzute de articolul menționat sub sancțiunea nulității absolute.
În ceea ce privește temeinicia procesului-verbal de contravenție, instanța reține că petentul nu a reușit să facă dovada existenței unei alte situații de fapt decât cea menționată în procesul-verbal de contravenție, acesta beneficiind în continuare de prezumția de legalitate și temeinice instituită de lege în favoarea sa.
Din perspectiva jurisprudenței Curții Europene a drepturilor omului, în materia prezumției de nevinovăție sub aspectul sarcinii probei, art. 6 par. 2 nu interzice existența unor prezumții de fapt sau de drept, însă prin reglementarea acestora statele trebuie să respecte cerința proporționalității între mijloacele folosite și scopul legitim urmărit. Așadar, trebuie analizat în fiecare caz în parte dacă modul în care operează această prezumție de legalitate a procesului-verbal nu aduce atingere principiului proporționalității între scopul urmărit și mijloacele utilizate, mai ales din prisma dreptului la apărare al petentului.
În cazul analizat instanța apreciază că sarcina probei este răsturnată, respectiv procesul-verbal de contravenție nu este valabil decât dacă este însoțit de către o dovadă, de natură tehnică, de săvârșire a contravenției.
Potrivit dispozițiilor art. 121 alin. 1 HG 1391/2006, „Conducătorii de vehicule sunt obligați să respecte viteza maxima admisa pe sectorul de drum pe care circula și pentru categoria din care face parte vehiculul condus, precum si cea impusa prin mijloacele de semnalizare”. Așa cum reține agentul constatator în raportul întocmit, dar și în procesul verbal limita de viteză . Iași limita de viteză este de 40 km/h.
Analizând procesul verbal contestat, instanța reține că faptele contravenționale săvârșite de petent au fost înregistrate pe caseta 705 de pe autospeciala MAI28005. Din coroborarea fotografiilor executate după înregistrarea video cu buletinul de verificare metrologică– înscrisuri depuse de către intimată la dosar -, reiese că mijlocul tehnic utilizat de agentul constatator îndeplinește condiția legală, ca mijlocul cu care s-a constat fapta, să fie omologat și verificat metrologic. Totodată instanța reține că agentul constatator este atestat legal pentru a utiliza aparatul radar.
Proba certă a vinovăției petentului reiese din conținutul planșelor fotografice anexate la dosar – fila 31, dar și din înregistrarea aflată la fila 22 Din vizionarea înregistrării, instanța reține că petentul a condus autoturismul cu viteza de 93 km/h.
Instanța apreciază că niciunul din motivele invocate de petent nu pot conduce prin ele însele la anularea procesului verbal de contravenție în condițiile în care din înregistrarea video depusă la dosar, rezultă în mod evident că autoturismul circula cu viteza de 93 km/h. În ceea ce privește eroare maximă tolerată, instanța va înlătura această apărare, motivat de faptul că potrivit art. 3.1.1. lit. c din Norma de metrologie legală NML 021-05 din 23 noiembrie 2005 în regim de deplasare pentru măsurarea vitezei autovehiculelor aflate în trafic, eroarea maximă tolerată este de ± 4% din valoarea măsurată pentru viteze egale sau mai mari de 100 km/h, neexistând nici un motiv rezonabil ca la fiecare viteză înregistrată de aparatul radar agentul constatator să calculeze cu mai puțin de 4 % viteza de circulație.
Susținerile martorului B. B. M. date în fața instanței vor fi înlăturate din probatoriu, fiind evidentă părtinirea cu petentul în vederea exonerării de la plata amenzii aplicate și restituirii permisului de conducere.
Sub aspectul laturii obiective, elementul material al contravenției s-a materializat prin acțiunea petentului de a conduce pe drumurile publice un autovehicul, depășind viteza legală cu 53 km/h. Urmarea imediată a faptelor săvârșite de către petent, constă în lezarea valorii sociale care asigură un climat de ordine și securitate a circulației pe drumurile publice. Sub aspectul laturii subiective, atitudinea psihică a petentului față de faptă și urmările acesteia îmbracă forma vinovăției în modalitatea intenției indirecte, deoarece a prevăzut rezultatul faptelor sale și deși nu l-a urmărit, a acceptat posibilitatea producerii acestuia. Față de aceste precizări, instanța constata întrunit elementul material al contravenției reținute în sarcina petentului.
Referitor la individualizarea sancțiunii, instanța va avea în vedere criteriile prevăzute de art. 21 alin. 3 din O.G. nr. 2/2001 care prevede că sancțiunea se aplică în limitele prevăzute de actul normativ și trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei, ținându-se seama de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, de modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă precum și de circumstanțele personale ale contravenientului.
Astfel fiind, dată fiind situația de fapt reținută și gradul de pericol social semnificativ al faptelor contravenționale reținute, instanța apreciază că sancțiunea aplicată de agentul constatator îndeplinește cerința proporționalității în sensul art. 21 alin. 3 din O.G. nr. 2/2001 și că o sancțiune nepecuniară, nu ar fi justificată, întrucât din atitudinea petentului nu rezultă că o astfel de măsură ar fi aptă să își atingă scopul preventiv. Pericolul social al faptei este extrem de ridicat, știut fiind că viteza excesivă este cauza multor accidente de circulație cu urmări tragice, mai ales în zona în care a fost surprins petentul, zona Bucium, o zonă cu mai multe curbe periculoase, fiind renumită pentru accidentele rutiere cu urmări tragice, datorate vitezei excesive. Conducerea unui autovehicul cu viteza de 93 km/h, într-o zonă în care viteza este limitată la 40 km/h, reprezintă un real pericol la adresa celorlalți participanți la trafic.
În baza acestor considerente, reținând faptul că petentul se face vinovat de săvârșirea contravenției reținute in sarcina sa prin procesul verbal contestat, și având în vedere dispozițiile art. 31 și 34 din O.G. nr. 2/2001, instanța va respinge plângerea formulată, ca neîntemeiată și va menține ca legal si temeinic procesul verbal de contravenție.
În temeiul dispozițiilor art. 453 Cod procedură civilă și în concordanță cu principiul disponibilității, instanța va constat că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Respinge, ca fiind neîntemeiată, plângerea contravențională formulată de către petentul H. A., CNP_, cu domiciliul în V., .. 332, ., județul V., în contradictoriu cu intimata INSPECTORATUL DE POLIȚIE AL JUDEȚULUI IAȘI, cod fiscal_, cont bancar RO17TREZ406503XXX000634, cu sediul în Iași, .. 6, județul Iași, împotriva procesului verbal de constatare și sancționare contravențională . nr._/26.04.2014.
Ia act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.
Cu drept de apel în termen de 30 zile de la comunicare. În situația în care se formulează cerere de apel, acesta se va depune la Judecătoria Iași.
Pronunțată în ședința publică din 17 septembrie 2014.
PREȘEDINTE, GREFIER,
4Ex./26.09.2014
Red./Tehnored. M.N.
| ← Pretenţii. Sentința nr. 8/2014. Judecătoria IAŞI | Actiune in raspundere contractuala. Sentința nr. 5631/2014.... → |
|---|
