Plângere contravenţională. Sentința nr. 896/2014. Judecătoria IAŞI

Sentința nr. 896/2014 pronunțată de Judecătoria IAŞI la data de 24-01-2014 în dosarul nr. 37523/245/2012

Dosar nr._

ROMÂNIA

JUDECĂTORIA IAȘI

SECȚIA CIVILĂ

Ședința publică din data de 24 ianuarie 2014

Instanța constituită din:

PREȘEDINTE – C. I.

GREFIER-P. A. -M.

SENTINȚA CIVILĂ Nr. 896

Pe rol se află judecarea cauzei civile privind pe petenta . BÂRLAD, în contradictoriu cu intimata A. NAȚIONALĂ SANITARĂ VETERINARĂ ȘI PENTRU SIGURANȚA ALIMENTELOR -DIRECȚIA SANITARĂ VETERINARĂ ȘI PENTRU SIGURANȚA ALIMENTELOR IAȘI, având ca obiect plângere contravenționala.

La apelul nominal făcut în ședința publică lipsesc părțile.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care:

Dezbaterile din prezenta cauză au avut loc în ședința publică din data de 17.01.2014, susținerile părților fiind consemnate in încheierea de ședința din acea dată, care face parte integrantă din prezenta hotărâre când, instanță, din lipsă de timp pentru deliberare, a amânat pronunțarea pentru astăzi, când,

INSTANȚA

Prin plângerea înregistrată pe rolul Judecătoriei Iași la data de 07.12.2012 sub număr de dosar_, ca urmare a declinării de competență de către Judecătoria Bârlad prin Sentința Civilă nr. 3589/29.11.2012 pronunțată în dosarul nr._, petenta S.C. M. C. S.R.L a contestat procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției nr._/18.09.2012 în contradictoriu cu A. Națională Sanitară Veterinară și pentru siguranța alimentelor – Direcția Sanitară Veterinară și Pentru Siguranța Alimentelor Iași, solicitând anularea acestuia.

În fapt, petenta a arătat că cele menționate în procesul-verbal de constatare și sancționarea a contravenției nu corespund realității și că este în sarcina intimatei dovedirea vinovăției petentei.

În drept, plângerea a fost întemeiată pe dispozițiile Convenției Europene a Drepturilor Omului.

A fost anexată plângerii copie de pe procesul-verbal contestat.

Intimata a depus întâmpinare prin care a arătat că procesul verbal contestat este legal întocmit, nu conține vicii de formă sau de fond și respectă prevederile O.G. nr. 2/2001.

În prezenta cauză a fost încuviințată proba cu înscrisuri.

În urma analizării actelor și lucrărilor dosarului, instanța reține următoarele:

Prin procesul - verbal nr._/18.09.2012, petenta S.C. M. C. S.R.L a fost sancționat cu amendă în cuantum de 5000 lei pentru faptul că pe data de 18.09.2012, ora 12:00, la punctul de lucru situat în Iași, . C s-ar fi constatat încălcarea prevederilor legale privind depozitarea și etichetarea produselor, materii prime existente în vederea prelucrării termice: toate spațiile de depozitare sunt în stare insalubră, neigienizate, prezintă excremente de șoareci, rafturile de amplasare a produselor prezintă multiple muște moarte, pânze păianjen, produse expirate sana, lapte bătut, faptă care, conform procesului-verbal, este prevăzută și sancționată de 4 lit a pct 8 din HG nr. 984/2005.

Potrivit prevederilor art. 34 din O.G. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, instanța învestită cu soluționarea plângerii verifică legalitatea și temeinicia procesului verbal și hotărăște asupra sancțiunii.

Potrivit art. 4 lit a pct. 8 din HG nr. 984/2005, în vigoare la data întocmirii procesului-verbal, constituie contravenție și se sancționează cu amendã de la 600 lei la 1.200 lei, în cazul faptelor sãvârșite de persoanele fizice, respectiv cu amendã de la 2.000 lei la 10.000 lei, în cazul faptelor sãvârșite de persoanele juridice, nerespectarea normelor sanitare veterinare și pentru siguranța alimentelor privind condițiile de depozitare a produselor alimentare, a produselor de nutriție pentru animale și a produselor de uz veterinar.

Instanța, în urma verificării cerute de art. 34 din O.G. 2/2001, constată că plângerea a fost înregistrată în termenul legal de 15 zile de la data comunicării procesului-verbal contestat.

Cu privire la legalitatea procesului-verbal, instanța reține că acesta a fost întocmit cu respectarea dispozițiilor art. 17 din O.G. 2/2001, cuprinzând toate mențiunile prevăzute de lege sub sancțiunea nulității exprese.

Susținerile petentei privind nelegalitatea procesului-verbal de constatare și sancționare a contravenției pentru erorile materiale cuprinse în procesul-verbal de constatare încheiat la data de 18.09.2012, fila 25 și pentru semnarea ulterioară de către agentul constatator al acestui proces-verbal, nu pot fi reținute de către instanța de judecată.

Eroarea materială strecurată în procesul-verbal de constatare încheiat la data de 18.09.2012, fila 25, cu privire la data întocmirii, respectiv 16.08.2012, în loc de 18.09.2012, nu este de natură a atrage sancțiunea nulității procesului-verbal de constatare și sancționare a contravenției, neavând efecte nici asupra temeiniciei acestuia. Această eroare este evident una materială, de scriere, cât timp în cuprinsul procesului-verbal, fila 25, se arată că „în urma controlului efectuat în data de 18.09.2012” s-au făcut respectivele constatări, arătând totodată că „termogramele nu sunt completate din data de 14.09.2012”.

Nici lipsa semnăturii exemplarului depus inițial la dosarul cauzei nu atrage vreo sancțiune pentru procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției, atât timp cât cele constatate prin propriile simțuri de către agentul constatator sunt confirmate prin semnătura ulterioară și a celuilalt inspector, acest proces-verbal de constatare neavând natura procesului-verbal de constatare și sancționare a contravenției. Aceste erori au fost recunoscute de către intimată și în ședință publică.

În ceea ce privește calitatea agentului constatator, inspector din cadrul Direcției Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor Iași, de a întocmi procesului-verbal, instanța reține că potrivit art. 11 din HG nr. 984/2005, constatarea și aplicarea contravențiilor prevãzute la art. 4 și la art. 6 lit. b) pct. 1, sancționate potrivit art. 8, precum și a celor prevãzute la art. 9 și 10 se fac de cãtre inspectorii autoritãții sanitare veterinare și pentru siguranța alimentelor competente.

Prin urmare, instanța constată că procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției a fost în mod legal întocmit de către agentul constatator Talef D., inspector al autorității sanitare veterinare și pentru siguranța alimentelor competente, conform Regulamentului de funcționare al Direcțiilor Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor Județene aprobat prin Ordinul nr. 1209/2011.

Cu privire la temeinicia procesului verbal, instanța constată că prezentul litigiu trebuie să ofere garanțiile procesuale recunoscute și garantate de articolul 6 din Convenția europeană a drepturilor omului, în continuare Convenția, (care face parte din dreptul intern în baza articolului 11 din Constituția României și are prioritate în temeiul articolului 20 alin. 2 din legea fundamentală).

Pentru a determina dacă aceste garanții sunt sau nu aplicabile in procedura contravențională este imperios necesar ca, anterior oricărei dezbateri privind temeinicia actului de aplicare a sancțiunii, instanța să determine dacă procesul verbal atacat constituie „acuzație in materie penală” in sensul autonom dat de Convenție acestei noțiuni.

În cauzele Deweer (27 februarie 1980, . nr. 35, pag. 24, par. 48) și Foti c. Italiei (10,12,1982, . nr. 56, pag. 18) Curtea Europeana a Drepturilor Omului, în continuare Curtea, a arătat ce trebuie înțeles in sensul Convenției prin „acuzație”. In opinia Curții această noțiune trebuie definită mai degrabă în sens formal și se referă la „existența unei notificări din partea autorităților cu privire la imputarea săvârșirii unei fapte penale”.

Fără îndoială așadar că procesul verbal de constatare și sancționare a contravenției constituie o „acuzație” in sensul Convenției astfel că urmează a se determina dacă aceasta se referă sau nu la o faptă penală, aspect ce urmează a fi elucidat in lumina criteriilor instituite prin practica Curții.

Astfel, Curtea Europeana a Drepturilor Omului apreciază, in mod constant ca pentru a determina daca o contravenție poate fi calificată drept “acuzație in materie penală” in sensul Convenției sunt necesare a fi avute in vedere trei criterii: 1)daca textul ce definește contravenția aparține, conform legii naționale, dreptului penal, 2) natura faptei, 3)natura si gradul de severitate al sancțiunii aplicate ; toate acestea urmând a fi examinate prin raportare la scopul si obiectul art. 6 din Convenție.

În aprecierea Curții, indicațiile furnizate de dreptul intern al Statului respondent au numai valoare relativa in ce privește primul criteriu (Kadubek vs. Slovakia, 1998).

Celelalte doua criterii urmează a fi cercetate alternativ, iar nu cumulativ.

In examinarea acestor criterii Curtea apreciază că, pentru ca art. 6 sa devina aplicabil este suficient ca fapta sa fie prin natura sa « penala » din punct de vedere al Convenției, sau sa expună persoana vizata unei sancțiuni care, prin natura sa sau gradul de severitate, aparține sferei « penale ». Astfel, norma juridică ce sancționează astfel de fapte, precum cea reținută în sarcina petentei, are caracter general (se adresează tuturor cetățenilor) și amenda (sancțiunea contravențională aplicabilă) urmărește un scop preventiv și represiv, nu să asigure o reparație pecuniara a unei eventuale daune ci are caracter punitiv prin natura ei, Curtea apreciind constant caracterul punitiv ca fiind principala caracteristica distinctiva a sancțiunii penale.

Curtea amintește în cauza A. c. României că în materie penală problema administrării probelor trebuie analizată în lumina paragrafelor 2 și 3 din art. 6 din Convenție. Primul consacră principiul prezumției de nevinovăție, obligația prezentării probei revenind acuzării și îndoiala folosind în avantajul acuzatului.

Combinat cu paragraful 3, paragraful 1 al art. 6 din Convenție obligă, între altele, statele contractante să ia măsuri pozitive. Ele constau în special în informarea acuzatului, în termenul cel mai scurt, asupra naturii și cauzei acuzației ce i se aduce, în acordarea timpului și înlesnirilor necesare pentru a-și pregăti apărarea, în garantarea dreptului la apărare personal sau fiind asistat de un avocat și în a-i permite să întrebe sau să solicite audierea martorilor acuzării și să obțină citarea și audierea martorilor apărării în aceleași condiții ca și martorii acuzării.

Analizând actele dosarului din acest punct de vedere, instanța constată că petentei i s-a adus la cunoștință, prin comunicarea procesului-verbal, acuzația în mod detaliat, asigurându-i-se dreptul de a face obiecțiuni și de a-și construi apărarea. De asemenea, petentei i s-a asigurat exercitarea dreptului la apărare prin posibilitatea de a administra probe și de a analiza probele administrate de către intimată în fața instanței de judecată.

Procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției nu poate face dovada prin el însuși a existenței faptei, a autorului acesteia și a vinovăției, acest proces verbal fiind doar actul prin care o persoană este acuzată de săvârșirea contravenției, în măsura în care nu conține constatări personale, prin propriile simțuri ale agentului constatator.

Conform întâmpinării formulate de către intimat cele consemnate în procesul-verbal au fost constatate în mod direct și nemijlocit de către agentul constatator prin propriile simțuri.

Pe cale jurisprudențială (cauza SALABIAKU vs Franța) Curtea Europeană a stabilit că prezumția de nevinovăție nu este una absolută, admițând posibilitatea existenței unor prezumții de drept sau de fapt în cadrul sistemelor de drept național. Prezumția de veridicitate a procesului-verbal în măsura în care cele consemnate au fost constatate de către agentul constatator în mod direct și nemijlocit prin propriile simțuri trebuie să respecte însă un raport de proporționalitate între scopul urmărit de lege (consolidarea exercitării autorității de stat prin prisma agenților constatatori) și mijloacele utilizate, acest raport fiind respectat în prezenta cauză.

Probele administrate se coroborează în sensul celor menționate în procesul-verbal, respectiv înscrisurile depuse la filele 25-42, petenta nesolicitând administrarea altor probe, fiindu-i asigurate toate garanțiile unui proces echitabil prin posibilitatea administrării de probe, a analizării probelor încuviințate, etc. Apărările petentei în sensul netemeiniciei procesului-verbal nu pot fi reținute față de materialul probatoriu administrat în prezenta cauză, respectiv procesul-verbal de constatare, nota de inspecție, certificatul sanitar-veterinar pentru subprodusele animale ce nu sunt destinate consumului uman, termograma, fotografiile 34-38.

Față de aceste probe, instanța reține că fapta reținută în procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției întrunește elementele constitutive ale contravenției prevăzute de art. 4 lit. a pct. 8 din HG nr. 984/2005, fapta fiind săvârșită cu vinovăție de către petentă.

Sancțiunea aplicate contravenientei, respectiv amendă în cuantum de 5000 lei se încadrează în limitele prevăzute de HG nr. 984/2005. Această sancțiune este proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite de către contravenientă, având în vedere împrejurările săvârșirii faptei, faptele acesteia aducând atingere relațiilor sociale privitoare la normele sanitare veterinare si pentru siguranta alimentelor.

Întrucât fapta descrisă întrunește conținutul constitutiv al contravenției menționate în procesul-verbal contestat, iar sancțiunea aplicată este legală și temeinică, spectând principiul proporționalității între fapta comisă și sancțiunea aplicată, instanța urmează a respinge ca neîntemeiată plângerea contravențională potrivit dispozițiilor art. 34 din OG nr. 2/2001.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE:

Respinge plângerea contravențională formulată de către petenta S.C. M. C. S.R.L., cu sediul în Mun. Bârlad, ., ScA, .. V. împotriva procesului-verbal de constatare și sancționare a contravenției nr._/18.09.2012 în contradictoriu cu A. Națională Sanitară Veterinară și pentru siguranța alimentelor – Direcția Sanitară Veterinară și Pentru Siguranța Alimentelor Iași, cu sediul în Iași, .. 10, ca neîntemeiată.

Cu drept de a formula recurs în termen de 15 zile de la comunicare.

Pronunțată în ședință publică azi, 24.01.2014.

Președinte, Grefier,

C. I. P. A.-M.

Red/Teh I.Chi

4 Ex/14.04.2014

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Plângere contravenţională. Sentința nr. 896/2014. Judecătoria IAŞI