Pretenţii. Sentința nr. 2014/2014. Judecătoria IAŞI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 2014/2014 pronunțată de Judecătoria IAŞI la data de 16-10-2014 în dosarul nr. 22071/245/2014
Cod operator: 3171
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA IAȘI
SECȚIA CIVILĂ
SENTINȚA CIVILĂ Nr._/2014
Ședința publică de la 16 Octombrie 2014
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE L. H.
Grefier M. G. P.
Pe rol se află judecarea acțiunii civile formulate de reclamanta . în contradictoriu cu pârâta ., având ca obiect pretenții.
La apelul nominal făcut în ședința publică lipsă fiind părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Dezbaterile asupra cauzei au avut loc în ședința publică din data de 09.10.2014, susținerile apărătorului ales al petentei au fost consemnate în încheiere de ședință din acea zi, încheiere ce face parte integrantă din hotărâre, când, dis lipsă de timp pentru deliberări, s-a amânat pronunțarea pentru azi, când,
INSTANȚA,
Deliberând asupra cauzei de față, instanța constată următoarele:
Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Judecătoriei Iași sub nr._ din data de 20.06.2014, reclamanta . contradictoriu cu pârâta S.C. S. E. S.R.L., a solicitat instanței să pronunțe o hotărâre prin care pârâta sa fie obligata la plata sumei de_ lei, reprezentând debit principal aferent perioadei 21.01.2011 – 3.10.2012 conform facturilor fiscale MDS005 din 21.01.2011, MDS 092 din 17.10.2011, MDS 001 din 3.01.2012, MDS087 din 2.07.2012, MDS118 din 3.10.2012 precum și a dobânzii legale prin raportare la această sumă și la data scadenței obligației de plată, cu cheltuieli de judecată.
În motivarea cererii s-a arătat ca raporturile comerciale dintre părți au debutat în noiembrie 2009 când în urma instalării unui sistem de injectare pentru computerul tomograf aparținând pârâtei a livrat către aceasta mai multe produse consumabile necesare pentru acel sistem. Contravaloarea lor este reflectată de facturile MDS005 din 21.01.2011, MDS 092 din 17.10.2011, MDS 001 din 3.01.2012, MDS087 din 2.07.2012, MDS118 din 3.10.2012 emise de reclamantă și acceptate de pârâtă care după o perioadă în care și-a îndeplinit cu seriozitate obligațiile a început să refuze achitarea valorii bunurilor de care a beneficiat. Mai mult a solicitat să îi fie livrate în continuare produsele consumabile motivând că în caz contrar va fi nevoită să își înceteze activitatea. Promisiunile de acoperire a debitului restant au fost făcute de pârâtă în permanență.
La 22.10.2013 a promovat pe rolul instanței o ordonanță de plată cerere ce a fost admisă doar in parte. În data de 23.02.2011 pârâta a transmis un extras de cont semnat și ștampilat în care recunoaște debitul înregistrat de către reclamantă până la acel moment.
În drept, s-au invocat dispozițiile art. 1516 și urm. Cod Civil, art. 194 și urm., art. 453 C..
S-a solicitat judecarea cauzei și în lipsa părților.
Alăturat s-au depus înscrisuri.
Cererea a fost legal timbrată.
Pârâta nu a depus întâmpinare.
Instanta a încuviintat reclamantei proba cu inscrisurile depuse.
Analizând fondul cauzei, din analiza actelor si lucrărilor dosarului, instanța retine următoarele:
In fapt, reclamanta pretinde că a furnizat produse pârâtei în perioada ianuarie 2011- octombrie 2012, în conformitate cu facturile emise aflate în copii certificate pentru conformitate la dosarul cauzei: MDS005 din 21.01.2011, MDS 092 din 17.10.2011, MDS 001 din 3.01.2012, MDS087 din 2.07.2012, MDS118 din 3.10.2012. nici una din aceste facturi nu poartă semnătura și ștampila reprezentantului pârâtei. Alăturat fiecărei facturi s-au depus note de transport care însă nu poartă nici o mențiune la rubrica dovada livrării. Nici extrasele de cont depuse la dosar însușite de pârâtă nu cuprind referiri la vreuna din facturile ce fac obiectul prezentei cauze.
Pentru a pretinde executarea obligației de plată a produselor, în prealabil era necesar ca reclamanta să facă dovada îndeplinirii propriilor obligații, a livrării produselor menționate în facturile fiscale MDS005 din 21.01.2011, MDS 092 din 17.10.2011, MDS 001 din 3.01.2012, MDS087 din 2.07.2012, MDS118 din 3.10.2012, dovadă ce nu a fost făcută.
Instanța retine ca neînsușirea facturilor fiscale emise de reclamantă către pârâtă are semnificația juridică potrivit art. 46 Cod comercial, aplicabil la momentul derulării relatiilor dintre parti. Astfel factura reprezintă un înscris sub semnătura privata care face dovada contractului pe care îl constata iar pentru a avea forța probanta fata de pârâtă factura trebuie sa fie acceptată de către aceasta. In cauza de fata instanța constata ca facturile nu au fost acceptate la plata de către pârâta aceseta nefiind nici semnate si nici stampilate de către debitoare. În condițiile în care reclamanta nu a făcut dovada nici a livrării propriu-zise a produselor din facturile fiscale, instanța apreciază că nu sunt îndeplinite condițiile de existență a răspunderii contractuale comerciale.
În consecință instanța va respinge ca neîntemeiată cererea formulată de reclamantă, nefiind necesar a mai analiza și cererea privind dobânzi.
Având în vedere soluția pronunțată cu privire la cererea principală, instanța va respinge și cererea referitoare la plata cheltuielilor de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge ca neîntemeiată cererea formulată de reclamanta . sediul in București, ., nr. 1A, Unitatea Locativă, nr. 90, sector 1, J_, CUI RO_, cu domiciliul ales la Cabinet Avocat G.-E. J., în Iași, B-l Independenței, nr.33, ., în contradictoriu cu pârâta ., cu sediul în mun. Iași, .. 28A, jud. Iași, J_, CUI_.
Cu drept de apel în termen de 30 zile de la comunicare, la Judecătoria Iași.
Pronunțată în ședința publică din 16.10. 2014.
Președinte, Grefier,
HL PM
RED/TEHN: HL
4 EX/20.11.2014
| ← Actiune in regres. Sentința nr. 08/2014. Judecătoria IAŞI | Plângere contravenţională. Sentința nr. 11/2014. Judecătoria IAŞI → |
|---|
