Pretenţii. Sentința nr. 802/2014. Judecătoria IAŞI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 802/2014 pronunțată de Judecătoria IAŞI la data de 22-01-2014 în dosarul nr. 30077/245/2012
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA IAȘI
SECȚIA CIVILĂ
SENTINȚA CIVILĂ Nr. 802/2014
Ședința publică de la 22 Ianuarie 2014
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE T. G.
Grefier M. C. M.
Pe rol se află judecarea cauzei privind pe reclamant . PRIN ADMINISTRATOR JUDICIAR MANAGEMENT REORGANIZARE LICHIDARE IAȘI SPRL și pe pârât ASOCIAȚIA L. ., având ca obiect pretenții.
La apelul nominal făcut în ședință publică la ordine de pe lista de ședință, se constată lipsa părților.
Instanța față de lipsa părților pentru a respecta dreptul la apărare al acestora, dispune lăsarea cauzei la a doua strigare.
La a doua strigare a cauzei lipsesc părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează instanței de judecată faptul că procedura de citare este legal îndeplinită cu părțile litigante ,după care,
Instanța respinge solicitarea expertului contabil desemnat în cauză privind suplimentare a onorariului fixat.
Instanța invocă din oficiu și reține spre soluționarea excepția prescripției extinctive.
INSTANȚA,
Deliberând asupra cauzei civile, reține următoarele aspecte:
Prin cererea înregistrată la data de 01.10.2012 reclamanta ., societate în insolvență, prin administrator judiciar MANAGEMENT REORGANIZARE LICHIDARE IAȘI a chemat în judecată pârâtul ASOCIAȚIA DE LOCATARI . BULARGA, solicitând obligarea acesteia la plata sumei de 6726, 48 lei, cu titlu de penalități facturate.
În urma solicitării instanței, reclamanta a depus la dosarul cauzei precizăti scrise prin care a arătat că suma de 6726, 48 lei reprezintă penalități de întârziere calculate pentru perioada noiembrie 2006 – decembrie 2008.
În motivare, reclamanta a arătat că a furnizat pârâtei, în temeiul contractului nr. 672/16.05.2002, energie termică pentru încălzire și apă caldă menajeră și a emis facturile corespunzătoare.
Pârâtul nu și-a îndeplinit obligația de plată a sumelor menționate în facturi. Întrucât nu a achitat sumele facturate, reclamantul a calculat penalități de întârziere conform prevederilor art. 18 lit. a din convenție.
Pârâtul a efectuat plăți succesive care au întrerupt termenul de prescripție. De asemenea, prin plată pârâtul a recunoscut debitele datorate.
În drept au fost invocate prevederile art. 1270 C. civ., art. 1516 alin. (1) și art. 1169 C. civ., Legea nr. 325/2006, Ordinul ANRSC nr. 483/2008.
Reclamantul a depus la dosarul cauzei înscrisuri.
Cererea este scutită de la plata taxei de timbru.
A fost solicitată judecata în lipsă.
Pârâtul, legal citat, nu s-a prezentat în instanță și nu a depus la dosarul cauzei întâmpinare.
Pentru a verifica incidența în cauză a unor eventuale cazuri de întrerupere a termenului de prescripție, precum și pentru a stabili dacă reclamantul a calculat în mod corect penalitățile pe care le solicită de la pârât, instanța a încuviințat din oficiu proba cu expertiza contabilă și a stabilit un onorariu provizoriu de 500 lei în sarcina reclamantului.
La dosarul cauzei a fost depus raportul de expertiză contabilă întocmit de expertul contabil F. S..
Părțile nu au formulat obiecțiuni la raportul de expertiză legal comunicat.
Instanța a invocat din oficiu și a pus în discuția părților excepția prescripției dreptului material la acțiune cu privire la suma solicitată de reclamantă prin cererea introductivă.
Analizând actele și lucrările dosarului sub aspectul excepției prescripției extinctive, instanța reține următoarele:
În considerarea faptului că debitul pretins prin acțiunea ce formează obiectul prezentei analize este aferent perioadei noiembrie 2006 – decembrie 2008, instanța reține că prescripția dreptului material la acțiune cu privire la penalitățile corespunzătoare acestei perioade are ca ultim termen de debut luna decembrie 2008, aspect ce atrage în integralitate, în materia aplicării în timp a legii civile, incidența dispozițiilor Codului civil din 1864.
În acest sens, instanța reține că, în conformitate cu dispozițiile art. 6 alin. 4 și art. 201 din Legea nr. 71/2011, prescripțiile extinctive începute și neîmplinite la data intrării în vigoare a legii noi sunt în întregime supuse dispozițiilor legale care le-au instituit, textul anterior redat nefăcând distincție între dispozițiile de drept material și cele de drept procesual în materia prescripției. În consecință, deși actuala reglementare în materie civilă a transformat prescripția extinctivă dintr-o instituție de ordine publică într-o instituție de ordine privată, fapt ce a condus la imposibilitatea organului jurisdicțional de a invoca din oficiu excepția având acest obiect, astfel cum stabilește art. 2512 alin. 2 C.civ., Codul civil din 1864 continuă să-și producă efectele ori de câte ori instanța este sesizată cu un litigiu în care momentul de debut al prescripției extinctive se situează anterior datei de 01.10.2011.
Analizând cele anterior expuse prin raportare la circumstanțele concrete ale cauzei, instanța apreciază că Codul civil din 1864 reprezintă legea aplicabilă în soluționarea excepției invocate, sub toate aspectele, fapt ce atestă inclusiv dreptul instanței de a o invoca din oficiu, astfel cum s-a procedat în speță.
Prin cererea formulată, reclamanta a solicitat ocrotirea unui drept de creanță materializat în penalitățile de întârziere calculate în conformitate cu prevederile convenției dintre părți, aspect ce atrage, conform art. 3 din Decretul nr. 167/1958, incidența unui termen de prescripție de 3 ani, ce se naște din momentul în care titularul dreptului subiectiv civil poate exercita acea prerogativă a dreptului care-i conferă posibilitatea de a uza de forța de constrângere a statului. În concret, în cauza de față dreptul la acțiune, față de natura accesorie a debitului pretins, s-a stins odată cu stingerea dreptului la acțiune privind debitul principal, respectiv în trei ani de la emiterea facturii aferente lunii decembrie 2008, ceea ce înseamnă că prescripția extinctivă a intervenit în luna decembrie 2011.
Sub aspectul unor eventuale cauze de suspendare ori întrerupere a prescripției, instanța constată că din înscrisurile anexate la dosar nu s-a făcut dovada unor astfel de ipoteze, deși reclamanta a avut posibilitatea de a indica, în cuprinsul cererii introductive de instanță ori ulterior, prin prezentarea în instanță și formularea de concluzii în acest sens, elemente care să conducă la o atare concluzie.
Din concluziile raportului de expertiză rezultă că pârâtul a efectuat plăți parțiale care au întrerupt termenul de prescripție dar numai în măsura sumei achitate și numai pentru penalitățile calculate pentru respectivele debite principale. Se poate observa că plățile evidențiate în raportul de expertiză au fost efectuate în anul 2007, cel mai târziu la data de 05.11.2007, or chiar dacă din acel moment ar fi curs un nou termen de prescripție de 3 ani, acesta s-ar fi împlinit cel mai târziu la data de 05.11.2010.
Concluziile expertului contabil sunt coroborate de componența sold clienți la data de 30.04.2012 (f. 41, 42), din care rezultă cu certitudine că ultimele plăți efectuate de pârâtă sunt cele efectuate în 2007, ultima fiind cea efectuată în data de 05.11.2007 (f. 42, ultimul rând, coloanele 4 și 5 din tabel).
Rezultă, dincolo de orice dubiu, că și în condițiile în care termenul de prescripție ar fi fost întrerupt prin plată, acesta tot s-ar fi împlinit la data de 05.11.2010.
În considerarea celor anterior expuse, instanța va admite excepția prescripției extinctive, invocată din oficiu, și va respinge cererea pe fondul cauzei ca prescrisă, admiterea excepției generând imposibilitatea analizei în continuare a fondului.
În ceea ce privește solicitarea expertului contabil de suplimentarea a onorariului, instanța, în raport de complexitatea redusă a expertizei, de valoarea sumei expertizate, de perioada vizată de expertiză, urmează să o respingă, apreciind că onorariul provizoriu, în cuantum de 500 lei, reprezintă o remunerație corespunzătoare a muncii expertului contabil desemnat în cauză.
Ia act că nu au fost solicitate cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge solicitarea expertului contabil desemnat în cauză privind suplimentare a onorariului fixat.
Admite excepția prescripției extinctive, invocată din oficiu.
Respinge cererea formulată de reclamanta S.C. C. IAȘI S.A., cu sediul în Iași, ., jud. Iași, în Insolvență, prin Administrator Judiciar Management Reorganizare Lichidare Iași S.P.R.L., cu sediul în Iași, ., jud. Iași, în contradictoriu cu pârâta Asociația de proprietari ., cu sediul în Iași, ., nr. 12, jud. Iași, ca prescrisă.
Ia act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.
Cu drept de recurs în termen de 15 de zile de la comunicare, ce se va depune la Judecătoria Iași.
Pronunțată în ședință publică, azi, 22.01.2014.
Președinte, Grefier,
RED.G.T./TEH .G.T.
4ex/21.03.2014
| ← Plângere contravenţională. Sentința nr. 2014/2014.... | Contestaţie la executare. Sentința nr. 7991/2014. Judecătoria... → |
|---|
