Succesiune. Sentința nr. 2014/2014. Judecătoria IAŞI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 2014/2014 pronunțată de Judecătoria IAŞI la data de 22-10-2014 în dosarul nr. 30024/245/2013
Cod operator: 3171
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA IAȘI
SECȚIA CIVILĂ
Ședința publică de la 22 Octombrie 2014
Completul constituit din:
PREȘEDINTE M. B.
Grefier A. M.
SENTINȚA Nr._/2014
Pe rol se află judecarea cauzei Civil privind pe reclamant V. M. (F. M. ) și pe pârât B. L. (F. M. ), având ca obiect succesiune partaj - ieșire din indiviziune.
Dezbaterile cauzei au avut loc în ședința publică din data de 23.09.2014 fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea cauzei pentru 30.09.2014, când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea cauzei pentru 07.10.2014, când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea cauzei pentru 14.10.2014, când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea cauzei pentru 21.10.2014, când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea cauzei pentru astăzi, când în aceeași compunere, a hotărât:
INSTANȚA,
Asupra cauzei civile de față:
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe sub nr._ reclamanta V. M. a chemat în judecată pârâta B. L. solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunța să se constate masa succesorală rămasă după defuncții lor autori, atât activul cât și pasivul acesteia, respectiv M. M. și M. E., calitate de moștenitori a părților, cotele ce li se cuvin și ieșirea din indiviziune și atribuirea bunurilor în natură, precum și constatarea în favoarea sa a unui drept de creanță în valoare de 14.000 lei.
Reclamanta a beneficiat de ajutor public judiciar în ceea ce privește plata taxei judiciare de timbru.
În motivarea acțiunii reclamanta a susținut că tatăl lor, M. E., a decedat la data de 20.02.2013, iar mama părților, M. M., a decedat la data de 22.05.2013, succesorii acestora fiind părțile din prezenta cauză, în calitate de descendente, fiecare cu o cotă de ½ din succesiune.
A arătat reclamanta că masa succesorală rămasă de pe urma defuncților este compusă din imobilul – apartament situat în Iași, ., ., în valoare de 200.000 lei, un depozit de bani, constituit de către M. M. și 2 locuri de veci, situate în Cimitirul Eternitatea și respectiv Sfânta Treime.
A susținut reclamanta că cotele ce se cuvin părților din succesiunea autorilor lor sunt de 1/2 pentru fiecare, în calitate de descendente ale acestora.
Reclamanta a arătat că masa succesorală este grevată de un pasiv succesoral în sumă de_ lei, compus din_ lei, reprezentând cheltuieli de înmormântare, 445 lei impozit și salubrizare loc de veci, și suma de 14.000 lei, reprezentând cheltuieli de întreținere restante pentru imobilul apartament și c/v termoizolației efectuate la acesta, sumă pentru care a înțeles să solicite constatarea unui drept de creanță.
A solicitat ca imobilul apartament și depozitul bancar să-i fie ei atribuite în natură, cu obligarea sa la plata către pârâtă a unei sulte corespunzătoare, precum și locul de veci din cimitirul Eternitatea, ea fiind cea care s-a ocupat în permanență de întreținerea și plățile pentru acesta, iar celălalt loc de veci să fie atribuit pârâtei.
În drept reclamanta și-a întemeiat cererea pe disp. art. 669 și urm. C.civ., art. 1143 C. civ. și art. 979 și urm. C. proc. civ.
Alăturat acțiunii reclamanta a depus înscrisuri. Pârâta nu a depus întâmpinare în termenul legal, însă a formulat o cerere de ajutor public judiciar în sensul de a benefica de asistență juridică, cererea care i-a fost încuviințată.
În dovedirea acțiunii reclamanta a solicitat proba cu înscrisuri, interogatoriul pârâtei, efectuarea unei expertize tehnice în construcții și proba testimonială.
Față de disp. art. 255 alin. 1 C. proc. civ. instanța de judecată a apreciat că probele sunt admisibile și în baza art. 258 alin. 1 C. proc. civ. le-a încuviințat și a procedat la administrarea acestora, constatând că pârâta este decăzută din dreptul de a propune probe și a invoca excepții, altele decât cele de ordine publică.
În concluziile raportului de expertiză tehnică în construcții s-a stabilit că valoarea de circulație a imobilului apartament este de_ lei sau_ euro.
Față de concluziile lucrării nici una dintre părți nu a formulat obiecțiuni.
Răspunsurile pârâtei la interogatoriu au fost consemnate la filele 165-166 dosar.
Martora A. M., audiată nemijlocit de către instanța de judecată, a declarat că a fost vecină cu autorii părților, iar după decesul acestora pârâta a fost cea care a continuat să locuiască în imobil. Cunoaște că datoriile acumulate la întreținere au fost achitate de către reclamantă, pârâta care locuiește și în prezent refuză să le achite sub pretextul că nu realizează venituri.
Cheltuielile de înmormântare a defunctului au fost suportate de către soția acestuia, care a urmat datinile creștinești. A precizat că nu poate indica c/v acestor cheltuieli dar știe că înmormântarea și praznicul a fost făcut de către o firmă de pompe funebre.
A susținut că de înmormântarea defunctei s-a ocupat reclamanta, situație relatată de părțile litigante, acesta fiind cea care s-a ocupat de organizarea și de prăznuirile ulterioare, apelându-se de asemenea, la o firmă de pompe funebre, însă nu știe care a fost cuantumul acestora.
A mai relatat martora că pârâta nu realizează venturi, chiar soțul martorei i-a căutat un loc de muncă, însă aceasta a refuzat pretextând că nu se poate adapta, pe timpul vieții defuncților reclamanta fiind cea care s-a ocupat de nevoile acestora.
A declarat martora că la apartamentul defuncților s-au efectuat lucrări de termoizolare termică a căror c/v s-a ridicat la suma de 2500 lei, pe care a plătit-o reclamanta.
Martorul G. a declarat că pârâta a fost cea care a locuit cu părinții și continuă și în prezent după decesul acestora. A declarat că după decesul defuncților s-au acumulat datorii la întreținere care au fost achitate de către reclamantă, pârâta nu realizează venituri și refuză să caute un loc de muncă, aspect pe care l-a aflat de la mama acesteia.
A mai declarat că știe că cheltuieli de înmormântare ale defunctului au fost suportate de către soția supraviețuitoare și reclamantă, iar cele ale defunctei au fost suportate tot de către reclamantă, indicând că pentru defunct au fost cheltuieli de 3000 lei, la fel și pentru defunctă, în total vreo 6000 de lei.
De asemenea, a declarat că cunoaște de la defunctă că termosistemul apartamentului a fost realizat în timpul vieții acesteia, iar costul lucrării a fost suportat de către reclamantă, însă nu știe care a fost prețul lucrării.
Analizând actele și lucrările dosarului instanța de judecată reține următoarele:
Reclamanta a solicitat ca prin hotărârea ce se va pronunța să constate masa succesorală rămasă după defuncții lor autori, atât activul cât și pasivul acesteia, respectiv M. M. și M. E., calitate de moștenitori a părților, cotele ce li se cuvin și ieșirea din indiviziune și atribuirea bunurilor în natură, precum și constatarea în favoarea sa a unui drept de creanță în valoare de 14.000 lei.
Se reține din actele depuse la dosar că tatăl părților, M. E., a decedat la data de 20.02.2013, iar mama părților, M. M., a decedat la data de 22.05.2013, dată de la care s-a deschis succesiunea după cei doi.
Față de disp. art. 954 C. civ. care prevede că moștenirea unei persoane se deschide în momentul decesului acesteia și față de data decesului celor 2 defuncți, instanța de judecată constată că în cauză sunt aplicabile prevederile Noului cod civil și ale celui de procedură civilă.
De pe urma celor doi defuncți au rămas ca succesori cele două părți litigante, care în conformitate cu art. 963 coroborate cu cele ale art. 975 alin. A.. 1 și 4 C. civ. au vocație la succesiune, cota lor din masa succesorală fiind de ½ din pentru fiecare în parte.
Cu privire la masa succesorală rămasă de pe urma defuncților – conform înscrisurilor depuse la dosarul cauzei (certificat de moștenitor, copia actului de proprietate, adeverințele eliberate de administrația celor 2 cimitire (filele 77 și 78 dosar), precum și copia convenției de depozit la termen nr. 1 din 05.10.2012, rezultă că masa succesorală este compusă din imobilul – apartament situat în Iași, ., ., un depozit de bani în sumă de 1494 lei, constituit de către M. M. și concesiunea a 2 locuri de veci, situate în Cimitirul Eternitatea și respectiv Sfânta Treime.
Cu privire la valoarea masei succesorale instanța de judecată - urmează a reține valoarea imobilului apartament fiind de_ lei, conform concluziilor raportului de expertiză efectuat în cauză, și care nu au fost contestate de către nici una dintre părți, ceea ce conduce la concluzia că și le-au însușit, iar pentru depozitul bancar de la BCR nu rezultă altă sumă decât cea din convenție depusă la dosar, respectiv pentru suma de 1494 lei, aspect care nu a fost contestat de către nici una dintre părți.
Prin urmare va reține că valoarea masei succesorale este în total de_ lei.
Cu privire la pasivul succesoral ce grevează masa succesorală – reclamanta a indicat în cererea de chemare în judecată ca având cuantumul de_ lei, din care 4715 lei reprezintă c/v cheltuieli de înmormântare, impozit și salubrizare loc de veci, iar suma de 14.000 lei reprezintă c/v cheltuieli de întreținere restante și a lucrării de termoizolare a imobilului, iar din coroborarea c/v chitanțelor de plată de puse cu susținerile reclamantei și cu cele ale martorilor rezultă că la ambele înmormântări s-a beneficiat de ajutorul de deces, la defunct o parte din sumă a fost suportată și de către soția supraviețuitoare, cuantumul celor suportate efectiv de către reclamantă fiind de 4715 lei, condiții în care, instanța va constata că aceasta este c/v pasivului succesoral.
Potrivit art. 1143 din Codul civil nimeni nu poate rămâne în indiviziune, oricare dintre coproprietari putând cere sistarea stării de indiviziune, solicitând partajul oricând, acest drept fiind imprescriptibil sub aspect extinctiv.
Partajul este operațiunea juridică prin care se pune capăt stării de coproprietate, în sensul că bunul aflat în proprietate comună pe cote părți este împărțit materialmente între copărtași, fiecare dintre aceștia devenind proprietari exclusivi asupra unei părți determinate sau asupra bunului ce formează obiectul coproprietății.
Prin urmare, pe calea acestui partaj judiciar, instanța este ținută de a hotărî modalitățile concrete de partajare, adică de a stabili fie atribuirea bunului în proprietatea exclusivă a unuia dintre coproprietari, fie de a forma loturi și de a le atribui în natură fiecărui coproprietar, fie, în ultimă instanță, de a dispune vânzarea bunului și de a împărți echivalentul bănesc între copărtași.
Principala modalitate de realizare a partajului este partajul în natură prin formarea de loturi și atribuirea acestora coproprietarilor. Această modalitate este impusă pentru a da eficacitate dreptului de coproprietate al persoanei asupra unui bun imobil, drept care îi permite să se bucure de folosirea efectivă a bunului, conform art. 676 alin 1 C. civ..
Având în vedere că s-a stabilit componența masei succesorale, iar din cuprinsul raportului de expertiză rezultă că imobilul apartament nu poate fi împărțit în natură (art. 984 alin. 3 C. proc. civ.), nu se pot forma două unități locative distincte, și în considerarea opțiunii exprimate de către reclamantă, de a-și fi atribuit acesta în natură, precum și faptul că din depozițiile martorilor audiați, coroborate cu răspunsul pârâtei la interogatoriu și cu înscrisurile depuse, rezultă că reclamanta este cea care a plătit c/v unor cheltuieli de întreținere restante aferente apartamentului precum și a celor de îmbunătățire (efectuarea termoizolației), are posibilitățile de a întreține acest imobil și faptul că părțile au cote din succesiune egale, raportat la art. 987 C. proc. civ. urmează a dispune ieșirea din indiviziune asupra acestui bun și ca urmare a partajului îl va atribui în natură reclamantei.
Cu privire la valoarea acestuia se va reține valoarea de circulație stabilită prin raportul de expertiză efectuat în cauză și necontestat de către părți, ca fiind valoarea acestui bun, valoare la care expertul a avut în vedere și lucrările de îmbunătățire care au mărit sporul de valoare al imobilului.
Prin urmare acest spor de valoare, care în urma atribuirii apartamentului, profită doar reclamantei, care i s-a atribuit în natură, motiv pentru care instanța de judecată urmează a respinge cererea reclamantei de a se constat în favoarea sa un drept de creanță cu privire la această sumă, reprezentând c/v îmbunătățiri.
Cu privire la dreptul de creanță constând în c/v cheltuieli de întreținere restante, urmează a fi respinsă cererea motivat de faptul că instanța de judecată constată că nu s-a detaliat suma achitată și nici nu s-a dovedit că achitarea efectivă a acestora s-a efectuat integral doar de către reclamantă, atât timp cât și defuncta supraviețuitoare realiza venituri.
În ceea ce privește depozitul bancar de la BCR - nu rezultă altă sumă decât cea din convenție depusă la dosar, respectiv pentru suma de 1494 lei, aspect care nu a fost contestat de către nici una dintre părți și față de preocuparea reclamantei de a respecta tradițiile creștinești pentru momentele ulterioare decesului, ea fiind cea care a suportat parțial acesta la moartea tatălui său, iar ulterior integral la decesul mamei, cu excepția ajutorului de deces primit pentru aceștia, cu solicitarea acesteia de atribuire în natură, coroborate cu depoziția martorului G. care a arătat că aceasta a fost cea care s-a ocupat de întreținerea locului de veci din Eternitatea și că dorința defunctei a fost ca să rămână în folosința reclamantei, va admite cererea și va atribui folosința acestuia către reclamantă, iar pentru egalizarea loturilor folosința celuilalt va fi atribuită pârâtei.
Având în vedere că reclamantei i s-au atribuit în natură bunuri în valoare totală de_ lei, pentru egalizarea loturilor o va obliga la plata sumei de_ lei cu titlu de sultă.
Având în vedere disp. art. 453 și ale 455 C. proc. civ. urmează a obliga pârâta să plătească reclamantei cheltuieli de judecată, proporțional cu cota sa parte din succesiune, din sumele achitate de reclamantă cu titlu de taxa judiciară de timbru, onorariu avocat și onorariu expert.
Având în vedere disp. art. 50 ind. 2 din OG 51/2008 va obliga reclamantă să plătească către Statul român suma de 5859,12 lei, pentru care a beneficiat de ajutor public judiciar, precum și suma de 100 lei, proporțional cu cota sa din c/v onorariului din oficiu pentru pârâtă, pentru restul de 100 de lei urmând a fi obligată pârâta la plată către Statul român.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite în parte acțiunea civilă formulată de reclamanta V. M., cu domiciliul procesual ales la S.C.A. I. & Asociații din Iași, ., .. 1 în contradictoriu cu pârâta B. L., domiciliată în Iași, ., ., apt. 14.
Constată deschisă succesiunea după defuncții M. E., decedat la data de 20.02.2013 și M. M., decedată la data de 22.05.2014.
Constată că de pe urma defuncților M. E. și M. M. a rămas o masă succesorală compusă din:
-un imobil apartament situat în Iași, ., ., apt. 14 în valoare de_ lei;
-depozit bancar în sumă de 1494 la BCR, conform contractului nr. 1/05.10.2012;
- concesiunea unui loc de veci în cimitirul „Eternitate” . 3 locul 38;
- concesiunea unui loc de veci în cimitirul „Sf. Treime” ., locul 19.
bunuri în valoarea totală de_ lei.
Constată că masa succesorală este grevată de un pasiv succesoral de 4715 lei, reprezentând c/v cheltuieli de înmormântare, impozit și salubrizare loc de veci.
Respinge cererea reclamantei privind constatarea unui drept de creanță.
Constată că valoarea masei succesorale este de_.
Constată că de pe urma defuncților M. E. și M. M. au rămas ca succesori reclamanta și pârâta, fiecare cu o cotă de 1/2 din succesiune, cotă exprimată valoric la suma de_ lei.
Dispune ieșirea părților din indiviziune și ca efect al partajului:
Atribuie, în natură, reclamantei imobilul apartament situat în Iași, ., ., apt. 14 în valoare de_ lei, depozitul bancar în sumă de 1494 la BCR, conform contractului nr. 1/05.10.2012 și concesiunea locului de veci în cimitirul „Eternitate” . 3 locul 38, bunuri în valoare de_ lei .
Atribuie, în natură, pârâtei concesiunea locului de veci în cimitirul „Sf. Treime” ., locul 19.
Obligă reclamanta să plătească pârâtei suma de_ lei cu titlu de sultă pentru echivalarea loturilor.
Obligă reclamanta să plătească Statului Român suma de 5859,12 lei reprezentând c/v diferenței de taxă judiciară de timbru pentru care a beneficiat de ajutor public judiciar.
Obligă pârâta să plătească reclamantei suma de 9098,62 lei cu titlu de judecată, reprezentând c/v taxă judiciară de timbru, onorariu avocat și onorariu expert, aferent cotei sale din succesiune de 1/2.
Obligă reclamanta să plătească Statului Român suma de 100 lei, reprezentând 1/2 din onorariul avocatului din oficiu pentru pârâtă.
Obligă pârâta să plătească Statului Român suma de 100 lei, reprezentând 1/2 din onorariul avocatului din oficiu.
Cu apel în 15 zile de la comunicare.
Dată în ședință publică, azi 22.10.2014.
Președinte, Grefier,
B. M. M. A.
Red/tehnored. M.B.
07.03.2015 4ex
| ← Cerere de valoare redusă. Sentința nr. 8013/2014. Judecătoria... | Reexaminare sanctiune contraventionala. Sentința nr. 4507/2014.... → |
|---|
