Actiune in raspundere contractuala. Sentința nr. 2227/2015. Judecătoria IAŞI

Sentința nr. 2227/2015 pronunțată de Judecătoria IAŞI la data de 17-02-2015 în dosarul nr. 35231/245/2014

Dosar nr._ Cod operator: 3171

ROMÂNIA

JUDECĂTORIA IAȘI

SECȚIA CIVILĂ

Ședința publică din data de 17 Februarie 2015

Instanța constituită din:

Președinte: I.-C. R.

Grefier: M. H.

SENTINȚA CIVILĂ Nr.2227

Pe rol se află judecarea cauzei civile privind pe reclamanta S.C. C. S.A., P. ADMINISTRATOR JUDICIAR MANAGEMENT REORGANIZARE LICHIDARE IAȘI S.P.R.L., în contradictoriu cu pârâta ASOCIAȚIA P. ., .>, având ca obiect acțiune în răspundere contractuală.

La apelul nominal făcut în ședință publică, lipsă părți.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:

Instanța constată că dezbaterile asupra fondului cauzei au avut loc în ședința publică de la 10.02.2015, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, încheiere ce face parte integrantă din prezenta sentință civilă, când instanța, din lipsă de timp pentru deliberare, a amânat pronunțarea pentru astăzi, 17.02.2015, când, în aceeași compunere, a hotărât:

INSTANȚA,

Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:

P. cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Iași la data de 03.10.2014, sub nr._, reclamanta S.C. C. Iași S.A. a solicitat instanței ca, prin hotărârea ce o va pronunța, să dispună obligarea pârâtei Asociația de P. ., . sumei de 8146,39 RON reprezentând penalități de întârziere aferente perioadei noiembrie 2006-august 2012.

În motivarea cererii, reclamanta a arătat că, în fapt, în baza relațiilor contractuale stabilite cu pârâta, S.C. C. Iași S.A. a furnizat acesteia energie termică pentru încălzire și apă caldă menajeră, pentru care a fost emisă factura fiscală anexată la cerere. Ca urmare a neachitării la termen a sumelor datorate, reclamanta a calculat și facturat și penalități de întârziere, potrivit dispozițiilor contractuale, toate facturile emise nefiind contestate de pârâtă.

Se mai susține că reprezentanții pârâtei au fost invitați la conciliere prealabilă, însă nu au dat curs invitației. În concluzie, reclamanta a solicitat admiterea cererii, întrucât pârâta nu și-a îndeplinit obligația contractuală.

În drept, s-au invocat dispozițiile art.194 N.C.p.civ., art.1270, art.1516 alin.1, art.1169 Cod civil, coroborate cu dispozițiile Legii nr.325/2006, ale Ordinului ANRSC nr.483/2008 și cu alte dispoziții în materie.

Cererea este scutită de plata taxei judiciare de timbru, în baza art.77 din Legea nr.85/2006.

În temeiul art.411 N.C.p.civ., reclamanta a solicitat judecarea cauzei și în absența reprezentanților săi.

Reclamanta a anexat la cerere copii după următoarele înscrisuri: componența sold clienți la data de 01.07.2013, sentința civilă nr.697/2012 pronunțată de Tribunalul Iași în dosarul nr._, contractul de furnizare a energiei termice nr.98/18.01.2011 și facturi fiscale (filele 5-106 din dosar).

Legal citată, pârâta Asociația de P. ., . a depus întâmpinare, dar în fața instanței s-a înfățișat reprezentantul acesteia, care a solicitat a se admite excepția prescripției dreptului material la acțiune al reclamantei, pusă în discuție din oficiu, cu privire la penalitățile de întârziere aferente perioadei noiembrie 2006-iulie 2011.

La data de 28.11.2014, prin compartimentul registratură, reclamanta a depus precizări scrise cu privire la excepția invocată de instanță, însoțită de înscrisuri în apărare (filele 112-126).

La termenul de judecată din data de 16.12.2014, instanța a unit cu fondul excepția prescripției dreptului material la acțiune al reclamantei și a încuviințat, pentru ambele părți, administrarea probei cu înscrisurile depuse la dosar.

Analizând probatoriul administrat, instanța reține următoarele:

În fapt, între creditoarea S.C. C. Iași S.A. și pârâta Asociația de P. . .-au stabilit raporturi contractuale, prin încheierea contractului de furnizare a energiei termice nr.98 din data de 18.01.2011 (filele 6-17). Potrivit art.9 pct.1 din convenție, pârâta beneficiară avea obligația de a achita la termen facturile emise de furnizor, reprezentând contravaloarea serviciilor prestate. În ceea ce privește răspunderea contractuală s-a prevăzut, în art.18 alin.2 al contractului nr.98/18.01.2011, privind furnizarea energiei termice, că neachitarea contravalorii facturii în termen de 30 zile de la data scadenței atrage perceperea de penalități de întârziere egale cu nivelul dobânzii datorate pentru neplata la termen a obligațiilor bugetare, stabilite conform reglementărilor legale în vigoare, începând cu prima zi după data scadenței, fără ca valoarea totală a penalităților să poată depăși cuantumul debitului.

În executarea contractului, reclamanta a emis facturile fiscale depuse în copie la dosar (filele 42-106).

Prioritar analizării fondului pretenției reclamantei privind plata contravalorii penalităților de întârziere, se impune, în temeiul art.248 N.C.p.civ., soluționarea excepției procesuale invocate de pârâtă.

Astfel, în ceea ce privește excepția prescripției dreptului material la acțiune, pusă în discuție la solicitarea pârâtei, instanța reține, mai întâi, că, date fiind momentul înregistrării prezentei acțiuni pe rolul Judecătoriei Iași (03.10.2014) și modul de calcul al acestor penalități, astfel cum rezultă din componența sold client (filele 34-41) și fișa cont pentru operații diverse (filele 112-126), perioada pentru care se impune verificarea prescripției dreptului la acțiune al reclamantei este noiembrie 2006-iulie 2011.

Cu privire la fundamentarea pretențiilor deduse judecății, instanța apreciază că, în acord cu principiul aplicării legii de drept civil material în timp, precum și cu dispozițiile art.6 N.C.civ., situațiile născute sub imperiul vechiului cod rămân supuse reglementării în vigoare de la momentul la care acestea au luat naștere, indiferent de date concretizării plenare a efectelor pe care le produc,cu o . excepții ce nu sunt aplicabile prezentei acțiuni. Astfel, din punct de vedere a legii de drept material, sub aspectul prescripției extinctive, sunt aplicabile dispozițiile Decretului nr.167/1958. În acest sens, se reține că, potrivit art.7 alin.1 din respectivul act normativ, „Prescripția începe să curgă de la data când se naște dreptul la acțiune..”.

În pricina de față, dreptul la acțiune al reclamantei pentru plata contravalorii penalizărilor de întârziere a început să curgă după împlinirea unui termen de 30 de zile de la data scadentă a fiecărei facturi fiscale emise în ceea ce privește plata energiei termice furnizate pentru prepararea apei calde și pentru încălzire.

Mai mult, date fiind dispozițiile art.12 din Decretul nr.167/1958, fiind vorba de prestații succesive, dreptul la acțiune cu privire la fiecare din aceste prestații se stinge printr-o prescripție distinctă.

Pe de altă parte, în conformitate cu dispozițiile art.16 alin.1 lit.a din același act normativ, „Prescripția se întrerupe prin recunoașterea dreptului a cărui acțiune se prescrie, făcută de cel în folosul căruia curge prescripția.”

Contrar susținerilor reprezentanților reclamantei, deși penalitățile de întârziere au caracterul unei obligații accesorii față de obligația principală, constând în plata contravalorii energiei termice, în ceea ce privește prescripția extinctivă termenele în care trebuie exercitat dreptul material la acțiune, sub sancțiunea prescrierii exercițiului acestuia, curg separat față de termenele pentru obligația principală, având în alt moment de la care încep a fi calculate (30 de zile de la data scadentă prevăzută pe factura fiscală față de 15 zile calendaristice de la data emiterii facturii respective), iar achitarea unei părți a debitului principal întrerupe doar termenul de prescripție aferent acestuia, nu și cel corespunzător obligației accesorii.

În prezenta cauză, instanța reține că reclamanta nu a probat existența vreunui caz de suspendare ori de întrerupere a acestor prescripții, în conformitate cu dispozițiile Decretului nr.167/1958, singurele plăți evidențiate în fișa de cont pentru operații diverse fiind cele referitoare la contravaloarea energiei termice (ultima fiind la data de 07.08.2012 – fila 123), nu și la penalitățile de întârziere, întrucât doar în privința debitului reprezentând energie termică a intervenit recunoașterea implicită a datoriei, prin plățile efectuate.

Pentru aceste considerente, instanța va admite excepția prescripției dreptului material la acțiune al reclamantei cu privire la cuantumul penalităților de întârziere aferente perioadei noiembrie 2006-iulie 2011 și va respinge, ca prescrisă, cererea privind obligarea pârâtei la plata acestor penalități.

Referitor la fondul cauzei, și anume la restul penalităților de întârziere, corespunzătoare intervalului august 2011-august 2012, se rețin următoarele:

În drept, conform art. 969 din vechiul Cod civil, convențiile legal făcute au putere de lege între părțile contractante, iar potrivit art.1073 Cod civil, creditorul are dreptul de a dobândi îndeplinirea exactă a obligației, iar în caz contrar are dreptul la dezdăunări.

Pe cale de consecință, având în vedere că, pentru perioada august 2011-august 2012, reclamanta a probat atât existența raporturilor contractuale de furnizare a energiei termice încheiate cu pârâta, precum și îndeplinirea obligației de a asigura agentul termic, iar partea adversă nu a dovedit executarea obligației sale corelative, de plată a contravalorii energiei termice, date fiind și dispozițiile art.18 alin.2 al contractului nr.98/18.01.2011, de furnizare a energiei termice, privind perceperea penalităților de întârziere, instanța apreciază că acțiunea reclamantei este întemeiată în parte. Pe cale de consecință, va obliga pârâta să plătească suma de 1467,12 RON reprezentând penalități de întârziere corespunzătoare perioadei august 2011-august 2012.

Nu în ultimul rând, date fiind dispozițiile art.274 C.p.civ. și luând în considerare neprobarea, de către reclamantă, a efectuării de cheltuieli de judecată în soluționarea prezentei cauze, instanța va respinge solicitarea accesorie a acesteia, privind obligarea părții adverse la restituirea acestor cheltuieli.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII,

DISPUNE:

Admite excepția prescripției dreptului material la acțiune al reclamantei cu privire la cuantumul penalităților de întârziere aferente perioadei noiembrie 2006-iulie 2011.

Admite în parte cererea formulată de reclamanta S.C. C. IAȘI S.A., J22/677/202, CUI_, cu sediul în Iași, Calea Chișinăului, nr. 25, Județul Iași, prin reprezentant administrator special C. B., societate aflată în insolvență, prin administrator judiciar Management Reorganizare Lichidare Iași S.P.R.L., în contradictoriu cu pârâta ASOCIAȚIA DE P. ., . Fiscal_, cu sediul în Iași, ., . Iași, prin reprezentant legal președinte.

Obligă pârâta la plata, către reclamantă, a sumei de 1467,12 RON reprezentând penalități de întârziere corespunzătoare perioadei august 2011-august 2012.

Respinge, ca prescrisă, cererea de obligare a pârâtei la plata penalităților de întârziere aferente perioadei noiembrie 2006-iulie 2011.

Respinge, ca neîntemeiată, cererea reclamantei privind obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.

Cu drept de apel în termen de 30 de zile de la comunicare, apel ce se va depune la Judecătoria Iași.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 17.02.2015.

Președinte, Grefier,

I.C.R. M.H.

Red./Tehnored.I.C.R./M.H.

4 ex./22.04.2015

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Actiune in raspundere contractuala. Sentința nr. 2227/2015. Judecătoria IAŞI