Actiune in raspundere contractuala. Sentința nr. 357/2015. Judecătoria IAŞI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 357/2015 pronunțată de Judecătoria IAŞI la data de 19-01-2015 în dosarul nr. 26615/245/2014
Dosar nr._ Cod operator: 3171
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA IAȘI
SECȚIA CIVILĂ
Ședința publică de la 19 Ianuarie 2015
Completul constituit din:
PREȘEDINTE E. L. A.
Grefier S. M. G.
SENTINȚA CIVILĂ NR. 357
Pe rol se află judecarea cauzei civile privind pe reclamanta CN CF C. SA B. prin Sucursala regională CF Iași în contradictoriu cu pârâta ., având ca obiect acțiune în răspundere contractuală.
La apelul nominal, făcut în ședința publică, părțile au lipsit.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Dezbaterile și susținerile părților au avut loc la termenul de judecată din data de 12.01.2015, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta hotărâre și când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea la data de 19.01.2015, când a hotărât următoarele:
INSTANȚA,
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe sub nr._ din 18.07.2014, reclamanta CN CF C. SA B. prin Sucursala regională CF Iași a chemat în judecată pe pârâta . solicitând instanței să oblige pârâta la plata sumei de 5924,70 lei reprezentând contravaloare facturi neachitate, 240 lei reprezentând penalități de întârziere calculate conform art.17 din contract care se vor calcula până la achitarea integrală a debitului restant și obligarea la plata cheltuielilor de judecată.
În motivare, reclamanta a arătat, în esență, că între părți s-a încheiat contractul de închiriere linii industriale nr.5/25.01.2013 cu valabilitate până la data de 31.12.2013, în baza căruia s-au desfășurat raporturi contractuale și în care reclamanta a închiriat mijloacele fixe linie privată în stația CF Cristești Jijia, iar pârâta s-a obligat să plătească chiria în condițiile și termenele prevăzute în contract și pentru care a emis facturile fiscale nr._/16.07.2013, nr._/23.10.2013 cu titlu de chirie aferentă trimestrului III 2013 și nr._/20.01.2014 cu titlu de penalități calculate pe anul 2013, facturi pe care pârâta nu a înțeles să le achite, deși a fost somată și invitată la conciliere directă.
Reclamanta a mai arătat că potrivit art.17 din contract, la suma restantă cu titlu de chirii au fost calculate penalități în cuantum de 240 lei, în cuantum de 0,5% pe zi de întârziere și care urmează a fi calculate până la achitarea integrală a debitului.
În drept, reclamanta a invocat prevederile art.1270 Cod civil.
În dovedire, reclamanta a solicitat administrarea probei cu înscrisuri, sens în care a depus în copie: centralizator calcul penalități la 26.03.2014 fila 6, factura fiscală nr._/20.01.2014 și dovada de comunicare filele 7, 9, centralizator calcul penalități la 15.01.2014 fila 8, factura fiscală nr._/23.10.2013 și dovada de comunicare filele 10-11, factura fiscală nr._/16.07.2013 și dovada de comunicare filele 12-13, somații filele 14-19, contract de închiriere referitor la linii proprietare CNCF C. SA nr.5/25.01.2013 filele 20-25.
În temeiul art.411 alin.1 pct.2 Cod procedură civilă, reclamanta a solicitat judecarea cauzei în lipsă.
Acțiunea a fost regularizată potrivit art.200 Cod procedură civilă, în cadrul căreia reclamanta a făcut dovada achitării taxei judiciare de timbru în cuantum de 413,24 lei stabilită în acord cu prevederile art.3 alin.1 lit.c din OUG nr.80/2013 privind taxele judiciare de timbru, dovada calității de reprezentant și a indicat datele de identificare ale părților.
În apărare deși legal citată, pârâta nu a formulat întâmpinare și nu s-a prezentat în instanță pentru a se apăra în contra susținerilor reclamantei.
La termenul din 12.01.2015, instanța a încuviințat pentru ambele părți, apreciindu-le legale, concludente, pertinente și utile soluționării cauzei, proba cu înscrisurile de la dosarul cauzei.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
În fapt, între reclamanta CN CF C. SA B. prin Sucursala regională CF Iași, în calitate de prestator/locator și pârâta ., în calitate de locatar, s-a încheiat contractul de închiriere referitor la linii proprietate CNCF C. SA nr.5/25.01.2013, având ca obiect închirierea unor bunuri, respectiv linie privată proprietate CNCF C. SA, număr linie IID4-IID6 din Stația CF Cristești Jijia în lungime de 61 metri, tip 49, de la km 423+330-423+391, schimbător de cale tip schimbător simplu, numărul schimbător 6CL aflat în proprietate privată CNCF C. SA, situat la km 423+531, traversare dublă joncțiune tip 49 numărul, închiriere instalații SCB, astfel cum rezultă din art.3 din contractul de închiriere referitor la linii proprietare CNCF C. SA nr.5/25.01.2013 filele 20-25.
Potrivit art.4 alin.9, 10 din contract, chiria constă în valoare totală de 9086,59 lei/an fără TVA, iar plata chiriei se realizează anticipat lunar/trimestrial, până la data de întâi a lunii/trimestrului sau perioadei pentru care se închiriază linia CF, iar potrivit art.4 alin.11 din contract, termenul de scadență a facturii este de 15 zile de la data emiterii facturii; potrivit art.8 din contract, locatarul se obligă să plătească chiria în condițiile și la termenele prevăzute la art.4 din contract.
Potrivit art.17 din contract, neplata la termen a obligațiilor contractuale, atrage penalități în valoare de 0,05% pentru fiecare zi de întârziere, calculate la suma datorată până la data achitării integrale a debitului, care se calculează începând cu ziua următoare zile de scadență prevăzută pentru achitarea facturilor emise.
În baza contractului, reclamanta a emis pe numele pârâtei facturile fiscale nr._/23.10.2013, nr._/16.07.2013 cu titlu de chirie linii industriale aferente trimestrului III și IV a anului 2013 și nr._/20.01.2014 cu titlu de penalități aferente anului 2013.
În ceea ce privește legea materială aplicabilă prezentului litigiu, văzând dispozițiile art.6 din Noul Cod Civil, potrivit cărora actele juridice încheiate sau produse înainte de . legii noi nu pot genera alte efecte juridice decât cele în vigoare la data încheierii sau după caz producerii lor, legea aplicabilă în cauza de față, având în vedere data încheierii contractului de închiriere, este dată de dispozițiile Noului Cod civil- Legea 287/2009.
În drept, potrivit prevederilor art. 1270 cod civil acordul valabil încheiat are putere de lege între părțile contractante, creditorul având dreptul de a dobândi îndeplinirea exactă a obligației, potrivit art.1359 alin.1 Cod civil.
Potrivit art.1350 alin.2 Cod civil, atunci când persoana nu-și îndeplinește fără nicio justificare obligațiile pe care le-a contractat, este răspunzătoare de prejudiciul cauzat celeilalte părți și este obligată la repararea acestui prejudiciu, astfel că reclamantul care pretinde executarea unei obligații trebuie să facă dovada existenței obligației și a temeiului juridic al acesteia, iar pârâtul care pretinde că a executat obligația asumată trebuie să facă dovada acestei executări prin mijloacele de probă admise de lege.
Facturile reprezintă înscrisuri sub semnătură privată ce fac dovada existenței actului juridic și executării operațiunii ce constituie obiectul acestora împotriva destinatarului.
Pe fondul cauzei, reclamanta a dovedit existența creanței, și anume suma de 5633,70 reprezentând contravaloarea chiriei corespunzătoarele trimestrului III și IV a anului 2013 aferentă facturilor fiscale nr._/16.07.2013, nr._/23.10.2013, acceptarea facturilor menționate rezultând din semnarea și ștampilarea contractului cât și din semnarea și ștampilarea dovezilor de comunicare a sus-menționatelor facturi, ceea ce echivalează cu o manifestare de voință neîndoielnică ce atestă voința pârâtei de a le accepta, astfel cum rezultă din factura fiscală nr._/23.10.2013 și dovada de comunicare filele 10-11, factura fiscală nr._/16.07.2013 și dovada de comunicare filele 12-13.
Ca atare, ținând cont de regula potrivit căreia în materia răspunderii civile contractuale, reclamantului îi incubă obligația de a dovedi existența creanței, iar pârâtului îi incumbă sarcina dovedirii îndeplinirii obligației, iar acesta nu a dovedit stingerea ei prin plată sau altă modalitate prevăzută de lege și în raport de cele de mai sus, instanța apreciază ca întemeiate pretențiile reclamantei cu privire la debitul principal și le va admite urmând să dispună obligarea pârâtei la plata sumei de 5633,70 lei cu titlu de contravaloare a facturilor fiscale nr._/16.07.2013, nr._/23.10.2013.
Cu privire la capătul de cerere privind acordarea de penalități de întârziere aferente debitului restant, față de prevederile art. 17 din contract, instanța reține că neplata la termen a obligațiilor contractuale, atrage penalități în valoare de 0,05% pentru fiecare zi de întârziere, calculate la suma datorată până la data achitării integrale a debitului, care se calculează începând cu ziua următoare zile de scadență prevăzută pentru achitarea facturilor emise.
În fapt, scadența facturilor fiscale nr._/23.10.2013 și nr._/16.07.2013 este la data de 07.11.2013, respectiv 31.07.2013, astfel cum rezultă din art.4 alin.11 din contract și din facturile fiscale nr._/23.10.2013 nr._/16.07.2013 filele 10, 12.
Interpretând această clauză contractuală, instanța constată că părțile au procedat la momentul încheierii contractului la o evaluare convențională anticipată a prejudiciului ce ar putea fi înregistrat de creditor în cazul neexecutării la timp a obligației de plată, inserându-se astfel o clauză penală în accepțiunea art. 1538 din Codul civil.
Prin urmare, având în vedere caracterul accesoriu precum și semnificația clauzei penale instanța apreciază că aceasta este datorată atunci când sunt întrunite toate condițiile acordării de despăgubiri, respectiv condițiile angajării răspunderii civile contractuale constând în vina debitorului, existența unui prejudiciu și punerea în întârziere a debitorului.
Cum primele două condiții au fost analizate în momentul stabilirii obligației pârâtei de plată a contravalorii chiriei corespunzătoarele trimestrului III și IV a anului 2013, instanța reține, în plus, că în speță sunt incidente dispozițiile art. 1523 alin.1 din Codul civil, conform cărora pârâta este de drept în întârziere întrucât au contractat expres că neplata la termen a obligațiilor contractuale, atrage penalități în valoare de 0,05% pentru fiecare zi de întârziere, calculate la suma datorată până la data achitării integrale a debitului, care se calculează începând cu ziua următoare zile de scadență prevăzută pentru achitarea facturilor emise.
În raport de acest cadru legal, instanța apreciază ca întemeiat și acest capăt de cerere și îl va admite urmând să dispună obligarea pârâtei la plata penalităților de întârziere în cuantum de 291 lei cu titlu de contravaloare a facturii fiscale nr._/20.01.2014 reprezentând penalități aferente anului 2013, astfel cum rezultă din centralizator calcul penalități la 15.01.2014 fila 8, 240 lei cu titlu de penalități de întârziere în cuantum de 0,05% pe zi de întârziere calculate asupra sumei de 5633,70 lei începând cu data de 01.01.2014 și până la data de 26.03.2014, astfel cum rezultă din centralizator calcul penalități la 26.03.2014 fila 6, penalități care se vor calcula în continuare asupra sumei de 5633,70 lei, începând cu data de 27.03.2014 asupra fiecărei facturi în parte, respectiv factura fiscală nr._/23.10.2013 și nr._/16.07.2013, și până la achitarea efectivă.
Cu privire la cheltuielile de judecată solicitate de către reclamantă, având în vedere că pârâta urmează să cadă în pretenții, văzând dispozițiile art.453 alin.1, 2 și următoarele Cod procedură civilă instanța urmează să oblige pârâta la plata sumei 413,24 lei cu titlu de cheltuieli de judecată reprezentând taxă judiciară de timbru.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Admite acțiunea având ca obiect pretenții formulată de reclamanta CN CF C. SA București prin Sucursala regională CF Iași înregistrată la Registrul Comerțului sub nr.J_, CUI_, cu sediul în Iași, . nr.1, județul Iași prin reprezentant legal L. S. în contradictoriu cu pârâta . înregistrată la Registrul Comerțului sub nr. J_, C. RO27207181, cu sediul în ., camera 3, județul Iași.
Obligă pe pârâtă să plătească reclamantei suma de 6164,70 lei din care:
-5633,70 lei cu titlu de contravaloare a facturilor fiscale nr._/16.07.2013, nr._/23.10.2013 la care se vor calcula penalități de întârziere în cuantum de 0,05% pe zi de întârziere începând cu data de 27.03.2014 asupra fiecărei facturi în parte și până la achitarea efectivă;
-291 lei cu titlu de contravaloare a facturii fiscale nr._/20.01.2014;
-240 lei cu titlu de penalități de întârziere în cuantum de 0,05% pe zi de întârziere calculate asupra sumei de 5633,70 lei începând cu data de 01.01.2014 și până la data de 26.03.2014.
Obligă pe pârâtă să plătească reclamantei suma de 413,24 lei cu titlu de cheltuieli de judecată reprezentând taxă judiciară de timbru.
Ia act că pârâta nu a solicitat cheltuieli de judecată.
Cu drept de apel în termen de 30 zile de la comunicare, care se va depune la Judecătoria Iași.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 19.01.2015.
PREȘEDINTE, GREFIER,
A. E.-LoredanaSimona M. G.
Red.Tehnored.
E.L.A.-11.03.2015
4 ex.
| ← Plângere contravenţională. Sentința nr. 576/2015.... | Actiune in raspundere contractuala. Sentința nr. 169/2015.... → |
|---|
