Actiune in raspundere contractuala. Sentința nr. 8732/2015. Judecătoria IAŞI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 8732/2015 pronunțată de Judecătoria IAŞI la data de 29-06-2015 în dosarul nr. 916/245/2015
Cod operator: 3171
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA IAȘI
SECȚIA CIVILĂ
Ședința publică de la 29 Iunie 2015
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE E. C. B.
Grefier C. P.
SENTINȚA CIVILĂ NR. 8732
Pe rol se află judecarea cauzei civile privind pe reclamanta PFA C. GH. C. și pe pârâta E. C. G. SRL, având ca obiect acțiune in răspundere contractuala.
La apelul nominal făcut în ședință publică, la strigarea cauzei la ordine, raportat și la disp. art. 215 Cod procedură civilă, se prezintă avocat G. pentru reclamantă și administratorul societății pârâte, dl. M. M..
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței faptul că pentru acest termen de judecată pârâta a depus la dosar răspunsul la interogatoriul formulat de către reclamantă, răspuns ce a fost comunicat și reclamantei la data de 12.06.2015, în vederea studierii.
La interpelarea instanței, reprezentanții legali ai părților precizează că nu mai au alte cereri de formulat și probe de administrat.
Nemaifiind alte cereri de formulat și probe de administrat, instanța constată cercetarea judecătorească terminată și acordă cuvântul în dezbateri asupra fondului.
Avocat G. pentru reclamantă, având cuvântul pe fondul cauzei, solicită admiterea acțiunii astfel cum a fost formulată, cu obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.
Reprezentantul legal al pârâtei solicită respingerea acțiunii formulate de către reclamantă.
Instanța declară dezbaterile închise și reține cauza spre soluționare.
INSTANȚA,
Deliberând asupra cauzei de față constată următoarele:
Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Judecătoriei Iași la data de 16.01.2015 sub nr._, reclamanta PFA C. Gh. C. a solicitat instanței ca prin hotărârea pe care o va pronunța în contradictoriu cu pârâta E. Consult – G. S.R.L. să dispună obligarea acesteia la plata sumei de 118.625 lei și a dobânzii legale aferente acestei sume, începând cu data introducerii acțiunii până la achitarea integrală a debitului. Reclamanta a solicitat și obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.
În motivare, reclamanta a arătat că realizează, prin titularul său, lucrări de artă, în special sculpturi monumentale (cum ar fi statuia Unirii din marmură din fața Universității de Medicina, Leii din granit amplasați în fata Universității A.I. C., statuia din Piața A. cel B., busturi din bronz ale unor personalități amplasate în Parcul Copou sau la Universitatea Al. I. C. și la Facultatea de Agronomie, statuia I. I. de la B., Harambie V.). În data de 23.03.2010, reclamanta, în calitate de beneficiar, a încheiat cu pârâta E. C.-G. SRL, în calitate de prestator, contractul de asistență contabilă și fiscală nr. 16 - prestări servicii profesionale conforme cu Directivele UE. Pârâta și-a asumat obligația de a presta în favoarea reclamantei serviciile de prelucrare a datelor contabile lunare, întocmirea registrului de încasări și plăți, întocmirea și depunerea declarațiilor fiscale, analiza veniturilor și cheltuielilor și întocmirea raportului fiscal.
A mai arătat reclamanta că a primit la data de 12.12.2013, din partea ANAF Iași, înștiințarea nr._ privind înregistrarea, din oficiu, în Registrul persoanelor impozabile care aplică sistemul T.V.A. la încasare. Ulterior, la data de 13.01.2014, reclamanta a primit din partea ANAF Iași adresa nr. 255 - decizia privind anularea înregistrării în scopuri de TVA, în vederea aplicării regimului de scutire prevăzut la art. 152 din Codul Fiscal. La data de 25.04.2014, ANAF Iași a încheiat raportul de inspecție fiscală privind verificarea perioadei 2009-2012 pentru impozitul pe venit și pentru perioada 2009 - 2013 pentru verificarea plații TVA de către reclamant, prin care s-a reținut că PFA C. Gh. C. ar fi avut obligația de a se înregistra ca plătitor în scopuri de T.V.A. încă din anul 2009, având obligația de a achita, cu titlu de debit, suma de 306.084 Iei constituind TVA (187.459 RON), majorări întârziere (90.507 RON) și penalități de întârziere (28.118 RON) pentru perioada 2009-2014.
Reclamanta a susținut că sumele reprezentând penalitățile de întârziere și majorările trebuie suportate de prestator, care nu și-a îndeplinit obligațiile contractuale.
Prin cerere s-a arătat că reclamanta a primit, la data de 06.05.2014,
procesul-verbal de constatare și sancționare a contravențiilor ./2009 nr._ prin care ANAF Iași a aplicat reclamantului amenda contravențională în cuantum de 700 lei. La data de 08.05.2014 reclamanta a primit decizia de impunere nr. 8215 privind obligațiile fiscale suplimentare de plată stabilite de inspecția fiscală pentru persoane fizice care desfășoară activități independente în mod individual și/sau într-o formă de asociere. La aceeași dată reclamanta a primit decizia de impunere nr. 8216 privind obligațiile fiscale suplimentare de plată stabilite de inspecția fiscală pentru persoane fizice care desfășoară activități independente în mod individual și/sau într-o forma de asociere. Împotriva celor două decizii de impunere și a procesului-verbal de constatare a contravențiilor, reclamanta a formulat contestație in data de 03.07.2014. Ulterior, ANAF a emis Decizia de eșalonare la plata nr._ prin care s-a stabilit în sarcina reclamantei plata eșalonată pe o perioadă de 60 luni a sumei 245.812 lei, din care 127.187 lei reprezentând TVA aferentă perioadei 2009 - 2014, și 118.625 Iei reprezentând dobânda și penalități la TVA aferente perioadei 2009 - 2014.
Reclamanta a invocat neexecutarea obligațiilor contractuale asumate de către pârâta E. Consult – G. S.R.L., în calitate de prestator, neexecutare ce a avut ca rezultat obligarea sa la plata sumelor reprezentând majorări de întârziere și penalități la TVA, aferente perioadei 2009-2014. În această situație este angajată răspunderea contractuală a pârâtei.
În drept, cererea de chemare în judecată a fost întemeiată pe prevederile art. 1518 și art. 1350 din Cod civil, ale O.G. nr. 13/2011 și ale art. 453 Cod procedură civilă.
În susținerea cererii, reclamanta a depus, în copie certificată înscrisurile invocate.
În temeiul dispozițiilor art. 411 alin.1 și art. 583 Cod procedură civilă, reclamanta a solicitat și judecarea cauzei în lipsă.
Pârâta E. Consult – G. S.R.L. a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii exercitate de către reclamantă, ca neîntemeiate.
În motivare, pârâta a arătat, în esență, că obiectul contractului încheiat la data de 23.03.2010 privea numai analiza veniturilor și cheltuielilor făcute de contribuabil în anul 2009 în vederea întocmirii și depunerii de către acesta a declarației cu veniturile reale pentru anul 2009 și temeiul de apreciere a veniturilor pentru declarația preliminară pentru anul 2010. Celelalte obligații atribuite pârâtei prin cererea de chemare în judecată au rămas exclusiv în sarcina contribuabilului, conform pct.36 din Normele metodologice de aplicare a art. 48 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal.
Pârâta a susținut că și-a îndeplinit obligațiile asumate prin contract în momentul în care a redactat și înmânat solicitantului la data de 26.03.2010 raportul fiscal. Organele de control fiscal s-au oprit la art. 46 (alin.1 și alin.2) din Codul fiscal asimilând actul de creație realizat de către reclamantă cu o prestare de servicii, respectiv o activitate comercială. Reclamanta beneficia de regimul special de scutire de taxă conform art. 152 din legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal.
Pârâta a susținut că, deși nu și-a asumat în mod expres această obligație, a sprijinit-o pe reclamantă pentru a obține anularea înscrierii în registrul persoanelor plătitoare de TVA întrucât a putut demonstra că veniturile obținute de PFA C. Gh. C. la data înscrierii din oficiu ca plătitor de TVA în anul 2013 nu depășeau plafonul de 65.000 euro stabilit.
Prin întâmpinare s-a subliniat că deciziile de impunere au fost emise înainte și nu după analizarea contestației depuse de către contribuabilul verificat, astfel cum se prevede în Ordinul ANAF nr. 2137/2011, actualizat. Reclamanta nu a menționat rezultatele contestațiilor formulate.
Pârâta a mai arătat că nu are calitatea de a cere revizuirea deciziilor de impunere și nici a deciziei de eșalonare la plată.
În drept, întâmpinarea a fost întemeiată pe prevederile art. 205 Cod procedură civilă.
În susținerea apărărilor formulate prin întâmpinare, pârâta a depus, în copie certificată, raportul fiscal privind obligațiile fiscale pentru anul 2009 stabilite în sistem real contribuabilului C. Gh. C..
Reclamanta a depus răspuns la întâmpinare prin care a contestat apărările pârâtei și a reiterat susținerile din cererea de chemare în judecată.
Reclamanta a subliniat faptul că pârâta avea obligația de a procesa documentele predate de către PFA C. Gh. C. și, ca urmare a analizei acestora, trebuia să întocmească un raport fiscal prin care să înștiințeze pe reclamantă asupra situației sale financiare în vederea îndeplinirii obligațiilor fiscale și a oricărui alt aspect fiscal incident. Analiza contabilă înseamnă înțelegerea conținutului fiecărei operațiuni economico-financiare a profesionistului (vânzări, achiziții, consumuri, încasări, plăți) în scopul determinării tipului de modificări (creșteri, scăderi) care se reflectă asupra elementelor patrimoniale (active, pasive), a conturilor corespondente (debit, credit) în care se va înregistra operația economică.
A mai susținut reclamanta că situația de fapt este complet diferită întrucât pârâta s-a ocupat efectiv și de întocmirea și depunerea declarațiilor fiscale ale reclamantei la autoritățile fiscale.
Reclamanta a depus, în copie certificată, rapoartele fiscale pentru anii 2010, 2012, declarații privind veniturile realizate în România.
Au fost administrate proba cu înscrisuri și proba cu interogatoriul pârâtei.
Analizând susținerile părților coroborate cu ansamblul probelor administrate în prezenta cauză, instanța reține următoarele:
Reclamanta PFA C. Gh. C., în calitate de beneficiar, și pârâta E. Consult – G. S.R.L., în calitate de prestator, au încheiat contractul de asistență contabilă și fiscală pentru prestări servicii profesionale conform cu Directivele UE nr. 16 din 23.03.2010 având ca obiect analiza veniturilor și cheltuielilor și întocmirea raportului fiscal pentru anul 2009.
Potrivit art. 2 din contract, prestatorul s-a obligat să execute, iar beneficiarul să recepționeze și să achite contravaloarea lucrărilor efectuate și prezentate la termenele convenite.
Raportul privind obligațiile fiscale pentru anul 2009 stabilite în sistem real contribuabilului C. Gh. C. a fost întocmit de către pârâtă.
Reclamanta invocă executarea necorespunzătoare a obligațiilor contractuale asumate de către pârâtă, consecința acesteia fiind obligarea sa la plata sumei de 306.084 Iei compusă din TVA în cuantum de 187.459 lei, majorări întârziere în cuantum de 90.507 lei și penalități de întârziere în cuantum de 28.118 lei, pentru perioada 2009-2014. Calcularea majorărilor de întârziere și a penalităților de întârziere este imputabilă culpei contractuale a pârâtei, motiv pentru care se impune obligarea acesteia la plata sumei de 118.625 lei.
Potrivit art. 1350 alin.1 și alin.2 Cod civil, orice persoană trebuie să își execute obligațiile pe care le-a contractat. Atunci când, fără justificare, nu își îndeplinește această îndatorire, ea este răspunzătoare de prejudiciul cauzat celeilalte părți și este obligată să repare acest prejudiciu, în condițiile legii.
Totodată, potrivit art. 2 din O.G. nr. 13/2011 privind dobânda legala remuneratorie si penalizatoare pentru obligații bănești, precum si pentru reglementarea unor masuri financiar-fiscale in domeniul bancar, în cazul în care, potrivit dispozițiilor legale sau prevederilor contractuale, obligația este purtãtoare de dobânzi remuneratorii și/sau penalizatoare, dupã caz, și în absența stipulației exprese a nivelului acestora de cãtre pãrți, se va plãti dobânda legalã aferentã fiecãreia dintre acestea.
În prezenta cauză, instanța nu este chemată să statueze asupra legalității și temeiniciei actelor administrative fiscale emise de către Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Iași, reclamanta având la dispoziții căile de atac reglementate de legea specială, ci trebuie să stabilească obligațiile pe care pârâta și le-a asumat prin contractul de asistență contabilă și fiscală pentru prestări servicii profesionale conform cu Directivele UE nr. 16 din 23.03.2010, dacă a adus la îndeplinire aceste obligații și, în caz de răspuns negativ, dacă se poate stabili legătura de cauzalitate între neexecutarea sau executarea necorespunzătoare a obligației contractuale asumate de pârâtă și obligarea reclamantei la plata sumelor reprezentând majorări de întârziere și penalități.
Singurele obligații asumate de către pârâtă prin contractul de asistență contabilă și fiscală pentru prestări servicii profesionale conform cu Directivele UE nr. 16 din 23.03.2010 au fost acelea de a efectua analiza veniturilor și cheltuielilor și de a întocmi raportul fiscal pentru anul 2009 (fila 8). Această obligație a fost îndeplinită prin întocmirea și predarea raportului fiscal (fila 82).
Prin proiectul de raport de inspecție fiscală din 25.04.2014 s-a arătat că, din verificările efectuate, rezultă că reclamanta PFA C. Gh. C. aplică regimul special de scutire dar depășește plafonul de scutire în decursul lunii iulie 2009 fără a se înregistra în termen ca plătitor de TVA, conform art. 152 alin.1 din legea nr. 571/2003. Neînregistrarea ca plătitor TVA în aceste condiții atrage calcularea TVA de plată pentru perioada septembrie 2009, 2010, 2011, 2012, și 2013. Suma stabilită cu titlu de TVA datorată de către reclamantă a fost de 187.459 lei, fiind calculate dobânzi în cuantum de 90.507 lei, precum și penalități de 28.118 lei (fila 15).
Prin înștiințarea emisă la data de 12.12.2013, Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Iași a adus la cunoștința reclamantei înregistrarea acesteia, din oficiu, în registrul persoanelor impozabile care aplică sistemul TVA la încasare. Ulterior, aceeași instituție emite decizia privind anularea înregistrării în scopuri de TVA în vederea aplicării regimului de scutire prevăzut la art. 152 Cod fiscal.
Reclamanta nu a probat modalitatea de soluționare a contestației formulate împotriva deciziilor de impunere 8215/08.05.2014, nr. 8216/08.05.2014 și procesului-verbal nr. 8214/08.05.2014 privind obligațiile fiscale suplimentare de plată (fila 32).
Mai mult, deși reclamanta a susținut că pârâta avea obligații de a acorda asistență contabilă și fiscală, aspect ce rezultă din denumirea contractului, instanța reține că, prin contractul pe care reclamanta își întemeiază pretențiile în prezenta cauză, pârâta și-a asumat doar obligația de a efectua analiza veniturilor și cheltuielilor și de a întocmi raportul fiscal pentru anul 2009. Totodată, instanța reține că prin contractul de asistență contabilă și fiscală pentru prestări servicii profesionale conform cu Directivele UE nr. 16 din 23.03.2010, pârâta nu și-a asumat obligația de a întocmi rapoarte fiscale aferente altor perioade și nici să depună declarații privind veniturile realizate de către reclamantă. Aceste aspecte au fost subliniate de către pârâtă și prin răspunsurile la interogatoriu (întrebarea nr. 1). Mai mult, pârâta a susținut existența unor erori săvârșite de către organele de inspecție fiscală cu privire la asimilarea veniturilor din activități independente cu activitățile comerciale care compun cifra de afaceri.
În aceste condiții, conținutul obligațiilor asumate de către pârâtă prin contractul de asistență contabilă și fiscală pentru prestări servicii profesionale conform cu Directivele UE nr. 16 din 23.03.2010, împrejurarea că pârâta nu și-a asumat alte obligații, astfel cum reclamanta a susținut prin răspunsul la întâmpinare (ceea ce ar plasa pretinsele acțiuni sau inacțiuni ale pârâtei de pe terenul răspunderii contractuale pe cel al răspunderii delictuale), omisiunea reclamantei de a depune modalitatea de soluționare a contestației formulate împotriva deciziilor de impunere, justifică aprecierea caracterul neîntemeiat al prezentei acțiuni.
În aceste condiții, față de cele arătate mai sus, în temeiul prevederilor art. 1350 Cod civil, instanța va respinge ca neîntemeiată acțiunea exercitată de către reclamantă.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge ca neîntemeiată acțiunea exercitată de către reclamanta PFA C. Gh. C., CUI_, cu sediul procedural ales la Cabinet de Avocat G. M. – A. din municipiul București, ., ., .-15, sector 3 în contradictoriu cu pârâta E. Consult – G. S.R.L., CUI_, cu sediul în Iași, .. 12, ., ., județul Iași.
Cu drept de apel în termen de 30 de zile de la comunicare, cererea de apel urmând a fi depusă la Judecătoria Iași.
Pronunțată în ședință publică, azi 29.06.2015.
PREȘEDINTE, GREFIER,
Pentru președintele completului aflat în C.O. Pentru grefier aflat în C.O. semnează
semnează Președintele Secției Civile Grefierul șef al Sectiei Civile
Red. B.E.C./ Tehnored. B.E.C./ P.C./ 29.07.2015, 4 ex.
| ← Plângere contravenţională. Sentința nr. 8420/2015.... | Revendicare imobiliară. Sentința nr. 8730/2015. Judecătoria IAŞI → |
|---|
