Cerere de valoare redusă. Sentința nr. 4572/2015. Judecătoria IAŞI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 4572/2015 pronunțată de Judecătoria IAŞI la data de 01-04-2015 în dosarul nr. 4572/2015
Acesta nu este document finalizat
Cod operator: 3171
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA IAȘI
SECȚIA CIVILĂ
SENTINȚA CIVILĂ Nr. 4572/2015
Ședința din Camera de Consiliu de la 01 Aprilie 2015
Completul constituit din:
PREȘEDINTE I. Z.
Grefier L. C.
Pe rol se află judecarea cauzei civile privind pe reclamant . SA și pe pârât ., pârât . - PRIN CURATOR AVOCAT S. A., având ca obiect cerere de valoare redusă.
La apelul nominal făcut în ședința din Camera de Consiliu nu au răspuns părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Dezbaterile au avut loc în ședința din Camera de Consiliu din data de 23.02.2015, fiind consemnate în încheierea de ședință din data de 23.02.2015, care face parte integrantă din prezenta hotărâre, când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea hotărârii pentru data de 09.03.2015, apoi pentru data de 23.03.2015 și ulterior pentru astăzi, 01.04.2015, când în aceeași compunere, a hotărât:
INSTANȚA,
Deliberând asupra prezentei cereri de chemare în judecată reține următoarele:
Prin cererea de chemare în judecată formulată la data de 03.06.2014, reclamanta . SA în contradictoriu cu pârâta . - PRIN CURATOR AVOCAT S. A., a solicitat instanței obligarea acesteia din urmă la plata sumei de 943,69 lei reprezentând contravaloarea serviciilor prestate si neachitate rezultate din contractul nr. 3/16.06.2011, suma urmând a fi actualizata cu indicele de inflație de la data scadentei si pâna la data achitării efective a debitului principal, precum si la plata dobânzii legale calculate la debitul principal de la data de 29.07.2012 si pana la data achitării efective a debitului principal.
Cererea a fost fundamentată pe dispozițiile proceduri speciale - cerere de valoare redusă, fiind îndeplinite cerințele de formă referitoare la acțiune.
În motivare, s-a arătat că între părți a fost negociat și semnat contractul de prestări servicii prestate rezultate din contractul nr. 3/16.06.2011 in temeiul căruia reclamanta si-a îndeplinit obligațiile contractuale, fara insă ca pârâtă, la rândul ei, să si le indeplineasca.
Cererea nu a fost întemeiată in drept.
Au fost anexate cererii: copii facturi fiscale, copie contract.
Deși legal citată, inclusiv prin curator, pârâta nu s-a prezentat în instanță și nici nu a formulat întâmpinare sau vreun alt răspuns legal în termen legal.
Instanta a încuviințat proba cu înscrisuri pentru reclamantă, a luat act cu privire la lipsa propunerii de probe din partea pârâtului, a închis dezbaterile pe fond și a reținut cauza spre competentă soluționare.
Analizând materialul probatoriu administrat în prezenta cauză, instanța reține următoarele:
Instanța reține că, în acord cu prevederile art. 1025 C.pr.civ solicitarea de acordare a contravalorii serviciilor prestate ( în baza unui contract încheiat între furnizor și consumator) se circumscrie domeniului de aplicare a procedurii cererilor cu valoare redusă, atât prin prisma naturii raportului juridic, cât și prin prisma valorii obiectului cererii ( situat sub pragul de 10.000 lei).
Între părți au fost stabilite raporturi juridice în baza contractului de prestări servicii încheiat la data de 16.06.2011 prin care s-a stabilit ca debitoarea să beneficieze de servicii stipulate în contract în schimbul plății tarifelor agreate.
Astfel, cu privire la fundamentarea în drept a pretențiilor deduse judecății, instanța apreciază că, în acord cu principiul aplicării legii de drept civil material în timp, precum și cu dispozițiile art.6 N.C.civ., situațiile născute sub imperiul vechiului cod rămân supuse reglementării în vigoare de la momentul la care acestea au luat naștere, indiferent de date concretizării plenare a efectelor pe care le produc,cu o . excepții ce nu sunt aplicabile prezentei acțiuni. Astfel, din punct de vedere a legii de drept material, aceasta este reprezentată de vechiul Cod civil.
Cu privire la legea aplicabilă prezentului litigiu, față de momentul încheierii contractului și nașterii raporturilor juridice, instanța reține că aceasta nu poate fi reprezentată decât de dispozițiile vechiului cod civil.
În drept, instanța reține că potrivit art. 969 din Codul civil, convențiile legal făcute au putere de lege între părțile contractante. Din analiza prevederilor art. 1169 din Codul civil, care dispun că cel ce face o propunere înaintea judecății trebuie să o dovedească, rezultă că reclamantul - creditor care pretinde executarea unei obligații trebuie să facă dovada existenței obligației și a temeiului juridic al acesteia, iar pârâtul - debitor care pretinde că a executat obligația asumată trebuie să facă dovada acestei executări prin mijloacele de probă admise de lege.
În baza acestui contract reclamanta a procedat la emiterea facturii fiscale nr. . nr_/29.06.2012 referitoare la obligația principală de plată, pârâta având de achitat suma de 943,69 lei.
Cu privire la contractul încheiat, acesta a fost asumat pe bază de semnătură de ambele părți, nefiind denunțat de nici una dintre acestea.
Astfel, reclamanta se prevalează de un caz de răspundere contractuală, invocând în probațiune contractul negociat de părți.
Instanța reține că pentru angajarea răspunderii civile contractuale este necesară dovedirea temeiului juridic al prestațiilor și caracterului legal al obligațiilor asumate. Or, această obligație a fost legal îndeplinită de reclamantă, care a făcut dovada unui contract valabil la data emiterii facturii fiscale.
Se va reține că pârâta nu a realizat dovada stingerii prin plată a obligațiilor asumate, sau prin altă modalitate, nu a invocat excepția de neexecutare a contractului, funcționarea lui în continuare conform convenției părților sau vreo cauză exoneratoare de răspundere.
Observând înscrisurile depuse la dosarul cauzei, instanța constată că acestea susțin caracterul cert, lichid și exigibil al creanței de care se prevalează reclamanta, factura fiscală fiind emise în baza unui contract asumat pe bază de semnătură și respectând termenii statuați de părți prin negociere directă ( tarife, perioadă de facturare, scadență, modalitate de plată ).
Astfel, potrivit art. 379 C., creanța este certă atunci când existența sa neîndoielnică rezultă din titlul executoriu, este lichidă atunci când obiectul ei este determinat sau când titlul executoriu conține elemente care permit stabilirea lui, precum și exigibilă dacă este ajunsă la scadență sau debitorul este decăzut din beneficiul termenului. După cum se poate observa creanța rezultă în mod direct din înscrisurile depuse, cuantumul sumei solicitate fiind expres indicat și rezultă din cuprinsul actelor depuse.
Așadar, constatând îndeplinite cerințele răspunderii civile contractuale, instanța urmează a admite acțiunea, astfel cum a fost precizată, constatând că sumele solicitate au un caracter cert, lichid și exigibil și va obliga pârâta la plata sumei de 943,69 lei reprezentând contravaloarea serviciilor prestate si neachitate rezultate din contractul nr. 3/16.06.2011 si din factura fiscală precizată anterior, suma urmând a fi actualizata cu indicele de inflatie de la data scadentei si pâna la data achitării efective a debitului principal .
In ceea ce privește solicitarea obligării pârâtei la plata dobânzii legale, instanta arata ca reclamanta avea posibilitatea solicitării obligării pârâtei la plata penalităților de întârziere in temeiul art 28 din contractul încheiat, condiții in care nu sunt aplicabile prevederile OG nr 13/2011. Astfel, in cadrul ORDONANTA nr. 13 din 24 august 2011 privind dobanda legala remuneratorie si penalizatoare pentru obligatii banesti, precum si pentru reglementarea unor masuri financiar-fiscale in domeniul bancar se vorbeste de conditiile in care poate fi acordata dobânda legala . Or atâta timp cât părțile au stabilit posibilitatea obligării părtii in culpă, in cazul neindeplinirii obligatiilor, la plata penalitătilor de intârziere, instanta va respinge ca neîntemeiat acest capăt de cerere, partea interesata având posibilitatea de a solicita obligarea părtii in culpa la plata penalităților de intârziere, cu respectarea prevederilor contractuale.
Cu privire la plata cheltuielilor de judecată, în raport de dispozițiile exprese ale art. 451 C.pr.civ, raportat si la principiul disponibilității, va lua act cu privire la faptul că nu s-au solicitat cheltuieli de judecata .
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Admite in parte cererea de chemare în judecată formulată de către reclamanta . SA, J_, PRIN ADM. JUDICIAR ., ., J. IAȘI, în contradictoriu cu pârâta ., J_ prin administrator Z. P., cu domiciliul în com. MOVILENI, . AVOCAT S. A. cu domiciliul în IAȘI, BLD. CHIMIEI, nr. 59, ., ..
Obligă pe pârâtă să achite reclamantei suma de 943,69 lei reprezentând debit restant, suma urmând a fi actualizata cu indicele de inflație de la data scadentei si pâna la data achitării efective a debitului principal .
Respinge capătul de cerere având ca obiect obligarea pârâtei la plata dobânzii legale.
Ia act cu privire la faptul că nu s-au solicitat cheltuieli de judecata.
Executorie.
Cu drept de apel în termen de 30 de zile de la comunicare, cererea urmând a fi depusă la Judecătoria Iași.
Dată în camera de consiliu și pronunțată în ședință publică, azi, 01.04.2015 .
PREȘEDINTE,PENTRU GREFIER DE SEDINTA AFLAT IN C.O. SEMNEAZA
GREFIERUL ȘEF AL SECTIEI CIVILE ,
Red./Tehnored. Z.I./4 ex/08.06. 2015
| ← Plângere împotriva încheierii de carte funciară. Legea... | Validare poprire. Sentința nr. 4681/2015. Judecătoria IAŞI → |
|---|
