Contestaţie la executare. Sentința nr. 2289/2015. Judecătoria IAŞI

Sentința nr. 2289/2015 pronunțată de Judecătoria IAŞI la data de 17-02-2015 în dosarul nr. 19749/245/2014

Cod operator: 3171

Dosar nr._

ROMÂNIA

JUDECĂTORIA IAȘI

SECȚIA CIVILĂ

Ședința publică de la 17 Februarie 2015

Completul constituit din:

PREȘEDINTE M. B.

Grefier A. M.

SENTINȚA Nr. 2289/2015

Pe rol se află judecarea cauzei Civil privind pe contestator P. C. ȘIPOTE I. N. și pe intimat A. V., terț poprit P. C. ȘIPOTE I. N., având ca obiect contestație la executare suspendare executare silită.

Dezbaterile cauzei au avut loc în ședința publică din data de 10.02.2015 fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea cauzei pentru astăzi, când:

INSTANȚA,

Asupra cauzei civile de față:

Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe sub nr._ , ca urmare a declinării competenței teritoriale a Judecătoriei H., contestatorul P. . în judecată pe intimata A. V. solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună anularea actelor de executare întocmite în dosarul de executare silită nr. 63/2014 al B. M. I. și M. L., suspendarea executării silite până la soluționarea contestației, cu cheltuieli de judecată.

În motivarea cererii contestatorul a susținut că titlul executoriu este reprezentat de sentința civilă nr. 1071/2012 a Judecătoriei H., prin care P. . obligat la plata de daune cominatorii în sumă de 2897,8 lei. A susținut că răspunderea civilă a fost angajată pentru fapte săvârșite anterior mandatului său, el începând exercitarea mandatului din 06.2012, astfel că este nelegal să răspundă patrimonial, prin rețineri salariale, pentru fapte care nu îi sunt imputabile, executarea demarată producându-i prejudicii personale și familiale.

În drept contestatorul și-a întemeiat contestația pe disp. art. 711 C. proc. civ.

Intimata a depus întâmpinare prin care a invocat excepția necompetenței teritoriale, care a fost soluționată de către Judecătoria H. prin declinarea competenței în favoarea Judecătoriei Iași, excepția conexității cu dosarul nr._ al Judecătoriei H..

Pe fondul cauzei intimata a solicitat respingerea contestației ca neîntemeiată, întrucât în cuprinsul titlul executoriu s-a stabilit obligația de plată în sarcina Primarului . de președinte al comisiei locale de fond funciar, și nu în sarcina persoanei fizice care ocupă această funcție. Totodată a solicitat și respingerea cererii de suspendare a executării silite.

Din oficiu, instanța de judecată a dispus atașarea dosarului de executare silită nr. 63/2014 al B. M. I. și M. L..

În baza art. 78 C. proc. civ. s-a dispus și citarea terțului poprit Primăria .> A fost invocată excepția lipsei calității procesual pasive a terțului poprit, care a fost pusă în discuția contradictorie a părților, instanța dispunând unirea acestei cu fondul cauzei.

Cererea de suspendare a executării a fost respinsă la termenul de judecată din data de 10.02.2015, reținându-se că contestatorul nu a făcut dovada achitării cauțiunii stabilite.

În cauză s-a încuviințat și administrat proba cu înscrisuri.

Analizând actele și lucrările dosarului instanța de judecată reține următoarele:

Prin cererea formulată contestatorul a solicitat ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună anularea actelor de executare întocmite în dosarul de executare silită nr. 63/2014 al B. M. I. și M. L., motivat de faptul că este nelegal să răspundă patrimonial pentru fapte care nu îi sunt imputabile.

Prin sentința civilă nr. 1071/2012, pronunțată în dosarul nr._ al Judecătoriei H., s-a dispus obligarea contestatorului P. . către intimată a sumei de 2897,8 lei cu titlu de daune interese moratorii, sentință devenită irevocabilă, prin respingerea recursului, ce constituie titlul executoriu în baza căruia s-a demarat executarea silit, la cererea intimatei, fiind întocmit dosarul de executare nr. 63/2014 al B. M. I. și M. L..

În baza art. 248 C. proc. civ. în ceea ce privește excepția lipsei calității procesual pasive a terțului poprit, instanța de judecată constată că este neîntemeiată.

Motivele invocate pot fi catalogate pe de o parte în absența capacității Primăriei, ca serviciu ce nu beneficiază de personalitate juridică, iar pe de altă parte în lipsa unui raport juridic cu debitorul contestator, raport ce ar permite eliberarea de sume. Această din urmă critică reprezintă, în opinia instanței, o critică a cărei natură se apropie mai mult de o apărare de fond, decât de o apărare în contextul invocării unei excepții procesuale.

Este de precizat ca specificul popririi este determinat de caracterul triunghiular al acestei operațiunii juridice procesuale, care în principiu, presupune participarea indispensabila a trei părți: creditorul popritor, debitorul poprit si terțul poprit, între aceste trei subiecte de drept stabilindu-se tot atâtea raporturi juridice.

Instanța reține că, în cauza ne aflăm într-o situație specială, în care terțul poprit nu apare ca un adevărat debitor al debitorului dar, dat fiind ca prin intermediul acesteia contul este alimentat cu fonduri de la bugetul statului, în mod constant s-a apreciat în practică posibilitatea să participe la raporturile juridice în calitate de terț poprit.

Conform Legii nr. 215/2001 privind administratia publica locala, primarul este seful administratiei publice locale, care asigura reprezentarea intereselor generale ale cetatenilor si ale statului la nivelul unitatii administrativ teritoriale, garanteaza respectarea drepturilor si libertatilor acestora, dar si a prevederilor constitutionale si ale celorlalte legi sau acte emise de administratia centrala. P. reprezinta unitatea administrativ teritoriala în relatiile cu persoanele fizice sau juridice din tara si strainatate.

Toate problemele de interes local, asupra carora consiliul local a deliberat si a adoptat o hotarâre, sunt puse în executare de catre Institutia Primarului.

Instanta având în vedre dispozitiile legii mai sus mentionate si precizarea efectuata de contatoare, precizare conform careia întelege sa formuleze contestatia la executare din partea Institutiei Primarului.

Mai mult, prevederile art. 786 alin. 5 C. proc. civ stabilesc faptul că terțul poprit nu va putea face contestația împotriva poprii, el își va formula apărările în instanța de validare.

Pe cale de consecință, instanța va respinge ca neîntemeiată excepția lipsei calității procesual pasive.

În ceea ce privește fondul contestației - art. 20 din Constitutie, prevede ca in cazul in care exista neconcordante intre pactele și tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omului, la care Romania este parte și legile interne au prioritate reglementarile internationale, cu exceptia cazului in care Constitutia sau legile interne contin dispozitii mai favorabile.

Art. 6 alin.1 din Conventia Europeana pentru Apararea Drepturilor Omului prevede dreptul persoanelor fizice sau juridice la un proces echitabil. Din perspectiva acestui articol executarea hotararii judecatorești este parte integranta din proces, astfel ca, hotararea definitiva și investita cu formula executorie nu poate ramane inoperantaPotrivit Hotararii pronuntate in cauza Hornsby contra Greciei din19.03.1997, garantiile prevazute la art.6 din Conventie sunt aplicabile și in faza executarii silite a hotararilor judecatorești, intrucât procesul civil include și etapa executarii silite, avand în vedere ca, in caz contrar, respectiv daca ordinea juridica a unui stat ar permite ca o hotarare definitiva și executorie sa ramana fara efect în detrimentul unei părți, dreptul de acces la o instanță ar fi iluzoriu.

In speta, creanța creditoarei pentru a cărei realizare s-a început procedura de executare silita împotriva debitorului și s-a dat o hotărâre definitivă, constituie un drept a cărui existentă este certă și a cărui protecție devine imperios necesară.

Contestatorul a susținut că este nelegal să răspundă patrimonial pentru fapte care nu îi sunt imputabile.

Ori în primul rând, titlul executoriu este o hotărâre judecătorească motiv pentru care contestatorul nu poate invoca motive care evocă fondul dreptului.

În al doilea rând, contestatorul nu a invocat nici un motiva de nelegalitate a vreunui act de executare întocmit până în prezent.

În al treilea rând, și cel mai important, prin dispozitivul hotărârii judecătorești, ce constituie titlu executoriu, obligația de plată a despăgubirilor a fost stabilită clar și neechivoc în sarcina debitorului contestator P. . nominal numele persoanei fizice ce exercită această funcție.

Raportat la art. 711 C. proc. civ. și față de cele mai sus reținute instanța de judecată constată că contestația este neîntemeiată și pe cale de consecință o va respinge ca atare.

Văzând și dips. art. 453 C. proc. civ.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE

Respinge excepția lipsei calității procesual pasive a terțului poprit.

Respinge contestația la executare formulată de contestatorul P. . cu intimata A. V., domiciliată în Iași, ., ., apt. 1 și terțul poprit Primăria .> Obligă contestatorul să plătească intimatei suma de 50 lei cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentând onorariu avocat.

Cu apel (care se depune la Judecătoria Iași) în 10 zile de la comunicare.

Pronunțată în ședință publică, azi 17.02.2015.

Președinte, Grefier,

B. M. M. A.

Red/tehnored. M.B.

28.05.2015 4ex

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Contestaţie la executare. Sentința nr. 2289/2015. Judecătoria IAŞI