Contestaţie la executare. Sentința nr. 5882/2015. Judecătoria IAŞI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 5882/2015 pronunțată de Judecătoria IAŞI la data de 29-04-2015 în dosarul nr. 27156/245/2014
Dosar nr._
Cod operator: 3171
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA IAȘI
SECȚIA CIVILĂ
Sentința Civilă Nr. 5882/2015
Ședința publică de la 29 Aprilie 2015
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: T. G.
Grefier: N. S.
Pe rol se află judecarea cauzei civile privind pe contestator R. V. V. C. în contradictoriu cu intimat A. -A. JUDETEANA A FINANTELOR PUBLICE IASI, având ca obiect contestație la executare încetare executare silită.
Dezbaterile au avut loc în ședința publică din data de 08.04.2015, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată care face parte integrantă din prezenta și când instanța a amânat pronunțarea pentru 15.04.2015, după care pentru 22.04.2015, ulterior pentru astăzi 29.04.2015, când, deliberând, a hotărât următoarele:
INSTANȚA,
Deliberând asupra contestației la executare, reține:
Prin contestația la executare înregistrată la data de 23.07.2014 contestatorul R. V. C. a contestat în contradictoriu cu intimatul A. – AJFP IAȘI executarea silită începută în dosarul de executare nr._/22/_ /_ din 03.07.2014. Contestatorul a solicitat anularea actelor de executare reprezentate de titlul executoriu nr._ și de somația de executare nr. 22/30/1/245/_. Cu cheltuieli de judecată.
În motivare, contestatorul a arătat că a primit la data de 09.07.2014 somația și titlul executoriu criticate, prin care i s-a adus la cunoștință faptul că datorează suma de 235 lei cu titlul de contribuții de asigurări sociale de sănătate datorate de persoane care realizează venituri din activități independente.
Titlul executoriu a fost emis în temeiul mai multor decizii de impunere care nu i-au fost comunicate: dec acc nr._ din 31.03.2014 pentru suma de 165 lei, doc nr._ din 31.03.2014 pentru suma de 4 lei, dec. acc. nr._ din 31.03.2014 pentru suma de 39 lei și doc. nr._ din 27.02.2014 pentru suma de 27 lei.
Întrucât titlurile de creanță mai sus-indicare nu au fost legal comunicare, contestatorul apreciază că actele de executare silită au fost emise nelegal.
De asemenea, contestatorul consideră că nu datorează sumele solicitate de creditor, întrucât în actele de executare comunicate nu este indicată perioada pentru care a fost stabilit debitul solicitat, iar sumele nu sunt defalcate pe fiecare an în parte.
Mai arată contestatorul că el nu a încheiat niciun contract de asigurare cu CAS Iași pentru veniturile obținute din activități independente.
În drept au fost invocate prevederile art. 172 – 173 din OG nr. 92/2003, art. 711 și urm. NCPC, art 411 și art. 453 NCPC.
La dosarul cauzei contestatorul a depus înscrisuri.
Contestația la executare a fost legal timbrată.
Legal citat, intimatul a formulat întâmpinare prin care a invocat excepția inadmisibilității contestației la executare și, pe fondul contestației, respingerea acesteia ca neîntemeiată.
Argumentele intimatului.
Contestația este inadmisibilă întrucât contestatorul invocă argumente ce privesc fondul cauzei, aspecte ce se pot invoca doar în fața instanței de contencios.
Împotriva actului administrativ fiscal (decizia de impunere emisa de Casa de Asigurări de Sănătate ) se putea promova contestație la organul fiscal emitent, conform disp. 205 și urm din C. proc. fisc. și, ulterior, în cazul respingerii contestației, se putea promova o acțiune în contencios la Tribunal.
Pe fondul contestației la executare, intimatul arată că debitorul – contestator figurează cu debite restante în cuantum de 235 lei, reprezentând contribuții de asigurări de sănătate datorate de persoane care realizează venituri din activități independente.
Titlul de creanță a devenit titlu executoriu și s-a procedat la continuarea măsurilor de executare silită prin emiterea titlului executoriu și a somației de plată. Actele de executare au fost întocmite cu respectarea dispozițiilor art. 141 C. proc. fisc.
Potrivit prevederilor legale, contestatorul avea obligația de a-și declara veniturile și de a face dovada plății contribuțiilor, însă acesta nu și-a îndeplinit această obligație, motiv pentru care nu își poate întemeia contestația pe propria turpitudine.
Prin nedepunerea declarațiilor la termenele legale, contestatorul a încălcat prevederile art. 82 din OG nr. 92/2003 și ale art. 215 din Legea nr. 95/2006 (art. 8 din OUG nr. 150/2002).
Neîndeplinirea acestei obligații nu poate avea un caracter exonerator de la obligația de plată a contribuției legale.
În drept au fost invocate prevederile art. 141 și 172 C. proc. fisc.
A fost solicitată judecata în lipsă.
Legal citat cu duplicatul întâmpinării, contestatorul a formulat răspuns la întâmpinare prin care a solicitat respinerea excepției inadmisibilității și admiterea contestației la executare, reluând, practic, argumentele invocate în cuprinsul contestației la executare.
Intimatul a depus la dosarul cauzei copii ale actelor emise în dosarul de executare fiscală privind pe contestatorul R. V. C. (f. 31-50).
Prin încheierea din 11.02.2015 instanța a respins motivat excepția inadmisibilității formulării contestației la executare.
La data de 10.03.2015 intimatul a depus la dosarul cauzei, în copie certificată, decizia de calcul accesorii, decizia de impunere și dovezile de comunicare a acestor documente fiscale.
Instanța a încuviințat și administrat proba cu înscrisuri.
Analizând probele administrate în cauză, instanța reține următoarele aspecte:
În primul rând, instanța notează că nu pot fi invocate în procedura contestației la executare împotriva titlurilor de creanță, care au devenit titluri executorii, întrucât legea prevede o cale specifică pentru contestarea acestora, respectiv acțiunea în contencios administrativ.
Astfel, instanța nu va analiza în prezenta cauză criticile contestatorului care vizează fondul raportului juridic fisal, urmând a analiza exclusiv criticile care pot fi valorificate pe calea contestației la executare.
Cercetând motivele invocate de contestator în cadrul cererii introductive, instanța apreciază că doar motivul legat de necomunicarea titlurilor de creanță constituie un veritabil motiv de contestație la executare, restul criticilor vizând, în mod cert, fondul raportrului juridic fiscale.
Astfel, în susținerea contestației la executare, contestatorul a invocat faptul că titlurile de creanță care au stat la baza emiterii titlului executoriu nu i-au fost comunicate.
Instanța notează că executarea silită în materie fiscală se poate face doar în temeiul unui titlu de creanță sau în temeiul altui titlu executoriu.
Titlul de creanță este emis de creditorul fiscal în vederea stabilirii, comunicării și colectării obligațiilor fiscale.
Titlul de creanță trebuie comunicat debitorului fiscal, iar dacă acesta nu achită datoria fiscală în termenul menționat în titlul de creanță comunicat legal, titlul de creanță devine titlu executoriu, astfel încât creditorul fiscal poate demara procedurile de executare silită prin intermediul organelor proprii de executare.
Potrvit normelor de procedură fiscală, executarea silită fiscală începe odată cu comunicarea somației.
Întrucât contestatorul a invocat faptul că nu i-au fost comunicate titurile de creanță, revenea intimatului sarcina dovedirii faptului pozitiv contrar, respectiv că a comunicat legal titlurile de creanță contestatorului.
Analizând actele dosarului de executare, instanța constată că titlurile de creanță în temeiul cărora a fost emis titlul executoriu contestat sunt reprezentate de:
- decizia de calcul accesorii_ din 31.03.2014 pentru sumele de 169 lei și 39 lei (f. 42, 43);
- decizia de impunere nr._ din 27.02.2014 pentru suma de 27 lei (f. 39 dosar).
În ceea ce privește comunicarea deciziei de impunere nr._ din 27.02.2014 pentru suma de 27 lei, aceasta a fost realizată în mod legal prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire, astfel cum rezultă din înscrisurile depuse la filele 41 și 61.
Astfel, la fila 41 dosar este depusă dovada comunicării către contestator a deciziei de impunere nr._ din 27.02.2014, acesta recepționând personal corespondența. Se poate observa că decizia de impunere prezintă în partea superioară un cod de bare, același cod de bare fiind regăsit și pe dovada de comunicare de la fila 41, astfel încât nu există niciun dubiu cu privire la actul comunicat destinatarului.
Rezultă, deci, că decizia de impunere nr._ din 27.02.2014 a fost legal comunicată contestatorului la data de 21.03.2014, astfel încât cel puțin în raport cu acest titlu de creanță critica acestuia este neîntemeiată.
Cu privire la decizia de calcul accesorii_ din 31.03.2014 pentru sumele de 169 lei și 39 lei, instanța reține că intimatul nu a dovedit comunicarea acesteia cu respectarea prevederilor art. 44 din OUG nr. 92/2003.
La fila 44 dosar este depus procesul-verbal pentru îndeplinirea procedurii de comunicare prin publicitate, în care se reține că actul administrativ fiscal nu a putut fi comunicat prin una dintre modalitățile de comunicare prevăzute la art. 44 alin. (2) lit. a), b) și c) din OG nr. 92/2003, fără a se face dovada acestei împrejurări.
La fila 45 dosar este depus anunțul colectiv prin care a fost comunicată prin publicitate decizia de calcul accesorii_ din 31.03.2014.
Înscrisul depus la fila 59 dosar nu este relevant, motivat de faptul că această dovadă de comunicare nu poate fi asociată cu decizia de calcul accesorii. În plus, dacă această dovadă de comunicare ar privi decizia de calcul accesorii, instanța nu explică necesitate comunicării aceluiași act administrativ fiscal prin publicitate la 17.06.2014.
Rezultă că dovada de comunicare de la fila 59 dosar nu se referă la decizia de calcul accesorii, astfel încât instanța conchide că acest act administrativ fiscal a fost comunicat direct prin publicitate, ceea ce contravine prevederilor art. 44 din OG nr. 92/2003, întrucât, în lipsa unei comunicări legale, prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire, la domiciliul făcut opozabil terților de debitorul fiscal, comunicarea prin publicitate este lipsită de eficiență.
Intimatul a comunicat legal, la data de 10.07.2014 (f. 48), actele de executare, respectiv titlul executoriu și somația. Acesta fapt nu are însă nici o relevanță în raport de nelegala comunicare a titlului de creanță.
În raport de situația de fapt expusă mai sus, astfel cum a fost reținută din probe, față de prevederile art. 44 din O.G. nr. 92/2003 și de considerentele deciziei nr. 536/28.04.2011 pronunțate de Curtea Constituțională, instanța reține că nu a fost comunicat contestatorului în mod legal titlul de creanță reprezentat de decizia de calcul accesorii_ din 31.03.2014.
Întrucât titlul de creanță nu a fost legal comunicat, acesta nu era apt să devină titlu executoriu, situație în care intimatul nu era în drept să demareze procedura de executare silită pentru sumele menționate în titlul de creanță nelegal comunicat.
Față de toate aceste considerente, instanța urmează să constate că actele de executare au fost parțial emise cu încălcarea dispozițiilor legale și să admită în parte contestația la executare cu consecința anulării parțial a actelor de executare nelegale.
În ceea ce privește cererea de obligare a intimatului la plata cheltuielilor de judecată, având în vedere că, în cazul admiterii contestației la executare, legiuitorul a prevăzut o procedură specială pentru recuperarea cheltuielilor de judecată constând în taxa de timbru achitată de contestator, precum și un debitor special al acestei obligații, instanța urmează să o respingă.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite în parte contestația la executare formulată de contestatorul R. V. C., C.N.P._, cu domiciliul în Iași, .. 122, ., . domiciliul procedural ales în Iași, .. 40, în contradictoriu cu intimatul A. – AJFP IAȘI, cu sediul în Iași, .. 26.
Dispune anularea parțială a actelor de executare, numai în ceea ce privește sumele de 169 lei și 39 lei stabilite prin decizia referitoare la obligațiile de plata accesorii nr._ din 31.03.2014.
Menține actele de executare pentru suma de 27 lei aferentă deciziei de impunere cu nr. de înregistrare_ din 27.02.2014.
Respinge cererea contestatorului privind obligarea intimatului la plata cheltuielilor de judecată.
Cu drept de apel în termen de 10 de zile de la comunicare, cererea de apel urmând a fi depusă la Judecătoria Iași.
Pronunțată în ședință publică, azi, 29.04.2015.
Președinte,
T. G.
Grefier,
Pentru grefier, aflat în CO, semnează grefier desemnat cu atribuțiile grefierului șef secție civilă, A. M. B.
Red./Tehnored..G.T/4ex./03.08.2015
| ← Plângere contravenţională. Sentința nr. 5438/2015.... | Cereri. Sentința nr. 4585/2015. Judecătoria IAŞI → |
|---|
