Exercitarea autorităţii părinteşti. Sentința nr. 1867/2015. Judecătoria IAŞI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 1867/2015 pronunțată de Judecătoria IAŞI la data de 10-02-2015 în dosarul nr. 3451/245/2014
Cod operator: 3171
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA IAȘI
SECȚIA CIVILĂ
Sentința civilă Nr. 1867/2015
Ședința publică de la 10 Februarie 2015
Completul constituit din:
PREȘEDINTE I. C.
Grefier L. L.
Pe rol se află judecarea cauzei Minori și familie privind pe reclamant S. C. G. și pe pârât B. F. A., având ca obiect exercitarea autorității părintești.
La apelul nominal făcut în ședința publică au lipsit părtile.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că, dezbaterile pe fondul cauzei au avut loc in ședința publică din data de 03.02.2015, susținerile părților fiind consemnate în încheierea de ședință din acea dată, ce face parte integrantă din prezenta sentință și când, din lipsă de timp pentru a delibera, instanța a amânat pronunțarea pentru astăzi, când, în aceeași compunere,
INSTANȚA,
Deliberând asupra cauzei civile, constată:
Prin cererea de chemare în judecată înregistrată la data de 03.02.2014 sub nr._, reclamantul S. C.-G., în contradictoriu cu pârâta B. F.-E., a solicitat să-i fie încredințată minora S. Rebeka.
În motivare, a arătat că, prin sentința civilă din data de 14.12.2009 pronunțată în dosarul nr._/245/2009 al Judecătoriei Iași, instanța a dispus încredințarea minorei la pârâtă. Potrivit acestuia, începând cu octombrie 2013, pârâta a lăsat-o pe minoră în grija lui. El a adăugat că dispune de mijloacele materiale necesare asigurării unei îngrijiri corespunzătoare a copilului.
În drept, a invocat disp. art. 262 și urm. C.civ. și disp. art. 483 și urm. C.civ.
Sub aspect probatoriu, reclamantul a solicitat încuviințarea probei cu înscrisuri, anexând la dosar: certificat de naștere al minorei (f. 5), adeverință de elev (f. 6), contract de închiriere (f. 7 – 8), caracterizare întocmită de către directorul Școlii „B.P.H.” (f. 9 – 10), copie de pe actul de identitate al pârâtei (f. 11), proces-verbal nr. 01/22.01.2014 (f. 12), certificat de înregistrare S.C. „Buldog Shop” S.R.L. (f. 13), act constitutiv al S.C. „Buldog Shop” S.R.L. (f. 14 – 19).
Cererea de chemare în judecată a fost legal timbrată.
Legal citată, pârâta nu a formulat întâmpinare.
În baza art. 258 rap. la art. 255 C.proc.civ., instanța a încuviințat proba cu înscrisurile anexate la dosar, considerându-le admisibile și concludente.
La data de 09.07.2014, a fost depusă ancheta psihosocială efectuată la locuința pârâtului (f. 44 – 46).
Instanța a procedat la audierea minorei S. Rebeka, pe data de 05.11.2014, încheindu-se procesul verbal anexat la fila 54.
În urma repunerii cauzei pe rol, la termenul de judecată din 03.02.2015, reclamantul și-a calificat cererea de reîncredințare a minorei S. Rebeka, arătând că solicită ca autoritatea părintescă cu privire la minoră să fie exercitată în comun și ca locuința minorei să fie stabilită la acesta.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
În fapt, după cum reiese din certificatul de naștere anexat la fila 5, minora S. Rebeka s-a născut la data de 08.01.2004, din uniunea liber consensuală a reclamantului S. C.-G. și a pârâtei B. F.-A..
Conform celor declarate cu ocazia audierii din 05.11.2014 (f. 54), minora a locuit inițial cu mama în Italia, dar, de aproximativ un an, s-a mutat în România alături de tatăl său.
Prin cererea formulată, reclamantul solicită ca autoritatea părintescă cu privire la minoră să fie exercitată în comun cu pârâta și ca locuința minorei să fie stabilită la acesta.
În drept, autoritatea părintească este definită la art. 483 alin. 1 C.civ., ca fiind ansamblul de drepturi și îndatoriri care privesc atât persoana, cât și bunurile copilului.
Conform art. 505 din C.civ., în cazul copilului din afara căsătoriei a cărui filiație a fost stabilită concomitent sau, după caz, succesiv față de ambii părinți, autoritatea părintească se exercită în comun și în mod egal de către părinți, dacă aceștia conviețuiesc. Dacă părinții copilului din afara căsătoriei nu conviețuiesc, modul de exercitare a autorității părintești se stabilește de către instanța de tutelă, fiind aplicabile prin asemănare dispozițiile privitoare la divorț. Art. 397 C.civ. statuează că, după divorț, autoritatea părintească revine în comun ambilor părinți. Din următoarele articole reiese că, în mod excepțional, dacă interesul superior al minorului o impune, autoritatea părintească poate fi exercitată doar de către unul dintre părinți ori de către alte persoane sau instituții de ocrotire.
Potrivit art. 36 din Legea nr.272/2004 privind protecția copilului, se consideră motive întemeiate pentru ca instanța să decidă ca autoritatea părintească să se exercite de către un singur părinte: alcoolismul, boala psihică, dependența de droguri a celuilalt părinte, violența față de copil sau față de celalalt părinte, condamnările pentru infracțiuni de trafic de persoane, trafic de droguri, infracțiuni cu privire la viața sexuală, infracțiuni de violență, precum și orice alt motiv legat de riscurile pentru copil, care ar deriva din exercitarea de către acel părinte a autorității părintești.
Având în vedere principiul interesului superior al copilului, precum și faptul că din coroborarea probatoriului administrat în cauză nu rezultă că ar exista vreun motiv întemeiat ca părțile să nu poată exercita asupra minorei autoritatea părintească, instanța urmează să dispună exercitarea în comun a autorității părintești de către ambele părți cu privire la minora S. Rebeka.
În ceea ce privește locuința minorului, conform art. 496 C.civ., copilul minor locuiește la părinții săi. Dacă părinții nu locuiesc împreună, aceștia vor stabili, de comun acord, locuința copilului. În caz de neînțelegere între părinți, instanța de tutelă hotărăște luând în considerare concluziile raportului de anchetă psihosocială și ascultându-i pe părinți și pe copil, dacă a împlinit vârsta de 10 ani. Dispozițiile art. 264 rămân aplicabile.
De-a lungul timpului, au fost consacrate diferite criterii de care instanța trebuie să țină seama la stabilirea locuinței, având în vedere interesul superior al copilului, precum: condițiile pentru dezvoltarea fizică, psihică și intelectuală pe care le oferă fiecare părinte, vârsta copilului, conduita părinților față de copil, legăturile de afecțiune dintre copil și fiecare părinte, posibilitatea părinților de a aloca timpul necesar pentru creșterea și educarea copiilor, moralitatea părinților, situația locativă a acestora, situația lor materială, apropierea locuințelor fiecăruia dintre cei doi părinți de școala sau grădinița copiilor, etc.
În cauza dedusă judecății, minora S. Rebeka locuiește cu tatăl său din luna octombrie 2013, în apartamentul nr. 10 situat în municipiul Iași, ., . l-a închiriat în baza contractului anexat la filele 7-8.
Conform referatului de anchetă socială (f. 44-46), apartamentul este compus din două camere semi-decomandate, cu o suprafață locativă de circa 50 mp, fiind utilat și mobilat corespunzător.
Apartamentul se află în apropierea Școlii „B.P.H.”, unde minora este elevă în clasa a IV-a. Potrivit caracterizării directorului școlii (f. 9-10), fata a fost înscrisă la această unitate de învățământ în anul 2013, dar a reușit să se integreze cu ușurință, întrucât tatăl ei o susține și se interesează în mod constant cu privire la situația ei școlară.
Din referatul de anchetă socială (f. 44-46) mai reiese că reclamantul caută să asigure o dezvoltare armonioasă a minorei, prin oferirea unei alimentații sănătoase și prin încurajarea activităților în aer liber. El a arătat și că a angajat o menajeră, care să o supravegheze pe fată cât timp este plecat la serviciu.
În calitate de administrator în cadrul S.C. „Buldog Shop” S.R.L., reclamantul obține un venit lunar de circa 850 lei, care îi permite să furnizeze familiei cele necesare traiului.
În cursul audierii, minora S. Rebeka a declarat că este atașată afectiv de tatăl său, manifestându-și dorința de a rămâne în România, alături de acesta. F. a mărturisit că reclamantul o încurajează să păstreze legătura cu pârâta, permițându-i să o contacteze telefonic și să-și petreacă vacanțele împreună. (f. 54)
Față de cele expuse anteriror și având în vedere interesul superior al copilului, instanța apreciază că reclamantul poate să asigure fiicei sale condițiile necesare unei dezvoltări armonioase din punct de vedere fizic, psihic și intelectual, drept pentru care urmează să stabilească locuința minorei S. Rebeka la reclamant.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul S. C.-G., CNP_, cu domiciliul în Iași, ., ., ., jud. Iași și domiciliul procedural ales Iași, ., ., la SCA „A. și B.” în contradictoriu cu pârâta B. F.-A., CNP_, cu domiciliul în Iași, ., jud. Iași.
Dispune ca exercitarea autorității părintești cu privire la minora S. Rebeka, născută la data de 08.01.2004, să se realizeze în comun de către ambele părți.
Stabilește locuința minorei la domiciliul tatălui reclamant.
Executorie de drept.
Cu apel în 30 de zile de la comunicare, care se depune la Judecătoria Iași.
Pronunțată în ședință publică azi, 10.02.2015.
PREȘEDINTEGREFIER
C. IulianLeontescu L.
Red./tehn./C.I./L.L./ 4ex./10.03.2015
| ← Exercitarea autorităţii părinteşti. Sentința nr. 5992/2015.... | Pensie întreţinere. Sentința nr. 5506/2015. Judecătoria IAŞI → |
|---|
