Plângere contravenţională. Sentința nr. 1690/2015. Judecătoria IAŞI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 1690/2015 pronunțată de Judecătoria IAŞI la data de 06-02-2015 în dosarul nr. 20632/245/2014
Cod operator: 3171
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA IAȘI
SECȚIA CIVILĂ
Ședința publică de la 06 Februarie 2015
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE E. C. B.
Grefier C. P.
SENTINȚA CIVILĂ NR. 1690
Pe rol se află judecarea cauzei civile privind pe petenta . și pe intimatul C. JUDEȚEAN IAȘI - DIRECȚIA JUDEȚEANĂ DE ADMINISTRARE A DRUMURILOR ȘI PODURILOR, având ca obiect plângere contravențională.
La apelul nominal făcut în ședința publică, lipsesc părțile.
Procedura este completă, fără citarea părților.
Dezbaterile în fond au avut loc în ședința publică din data de 26 Ianuarie 2015 cuvântul părților fiind consemnat în încheierea de ședință de la acea dată și care face parte integrantă din prezenta hotărâre, când instanța având nevoie de timp pentru deliberare a amânat pronunțarea cauzei pentru astăzi, când:
INSTANȚA,
Deliberând asupra cauzei de față constată următoarele:
Prin plângerea contravențională înregistrată pe rolul Judecătoriei Iași la data de 12.06.2014 sub nr._, petenta .. a solicitat instanței ca prin hotărârea pe care o va pronunța să dispună anularea procesului-verbal de constatare și sancționare a contravenției nr. 13 încheiat la data de 22.05.2014 de către intimata Direcția Județeană de Administrare a Drumurilor și Podurilor – D.J.A.D.P. Iași. În subsidiar, petenta a solicitat înlocuirea sancțiunii amenzii contravenționale cu sancțiunea avertismentului.
În motivare, petenta a arătat, în esență, că procesul-verbal contestat este nelegal întocmit, fiind încălcate dispozițiile art. 16 și art. 17 din O.G. nr. 2 din 2001, întrucât intimata nu a precizat locul (localitatea) în care a fost săvârșită contravenția, stabilirea tehnică a traseului DJ 248 km 7-8, punând-o pe petentă în imposibilitatea determinării exacte a competenței instanței judecătorești precum și a categoriei de drum pe care se deplasa autovehiculul pentru a identifica exact dacă s-a produs o încălcare a legii. Intimata nu a precizat în ce a constat depășirea masei maxime admise făcând trimitere doar la tichetul de cântar, fără a preciza greutatea maximă admisă pentru sectorul de drum respectiv. A mai arătat petenta că intimata nu a menționat niciun martor care să semneze procesul - verbal de contravenție. Prin plângere s-a susținut că încadrarea juridică dată faptei este eronată din moment ce contravenția reținută de către intimată se sancționează potrivit prevederilor art. 61, al.1 lit.p - depășirea masei maxime admise - și nu circulația fără AST sancțiune prevăzută de art. 61, al.1 lit.c și menționată în cuprinsul procesului - verbal.
Petenta a invocat încălcarea prevederilor art. 19 din OG nr.2/2001, întrucât nu s-a menționat motivul pentru care procesul-verbal nu a fost semnat de un martor, iar cântărirea a fost efectuată în mod unilateral, fapt ce înlătură prezumția de nelegalitate a procesului-verbal de contravenție.
În drept, plângerea contravențională a fost întemeiată pe prevederile OG.nr.2/2001, ale OUG 43/1997, ale HG 1373/2008.
În susținerea plângerii contravenționale, petenta a depus, în copie certificată, procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției nr. 13 încheiat la data de 22.05.2014 și bonul de cântar nr. 1580/04.07.2013.
Intimata Direcția Județeană de Administrare a Drumurilor și Podurilor – D.J.A.D.P. Iași a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea plângerii contravenționale.
În motivare, intimata a arătat că procesul-verbal conține explicit locul săvârșirii abaterii, precizează depășirea masei maxime admise, potrivit art. 41 alin.1 Anexa 2, pct.3.5 (la acest punct se face referire la axa dublă unde se însumează masele pe ambele axe, astfel încât depășirea este cu 880 kg peste masa maximă admisă). Operațiunea de cântărire a fost efectuată în data de 07.05.2014, fiindu-i înmânate conducătorului autovehiculului nota de constatare și tichetul de cântărire. Pe baza acestor înscrisuri, ulterior, la sediul intimatei, a fost întocmit procesul-verbal de constatare a contravenției.
Intimata a mai susținut că nu poate fi reținută nulitatea absolută a procesului-verbal, iar în ceea ce privește nulitatea relativă petenta nu a probat suferirea unei vătămări care să nu poată fi înlăturată în alt mod decât prin anularea actului.
Prin întâmpinare s-a mai arătat că instalația de cântărire este o instalație mobilă, omologată și verificată metrologic, ce poate fi montată într-un timp relativ scurt, nefiind necesară o acreditare sau omologare a locului unde urmează să fie amplasată. S –a mai subliniat că sancțiunea contravențională a fost aplicată în cuantumul minim prevăzut de lege.
În drept, întâmpinarea a fost întemeiată pe prevederile art. 205 Cod procedură civilă.
În susținerea apărărilor formulate prin întâmpinare, intimata a depus documentația avută în vedere la întocmirea procesului-verbal de constatare și sancționare a contravenției nr. 13 încheiat la data de 22.05.2014.
Petenta a depus răspuns la întâmpinare prin care a reiterat susținerile formulate prin plângerea contravențională și a solicitat restituirea amenzii contravenționale achitate în cuantum de 7.500 lei.
A mai susținut că operația de cântărire a fost efectuată pe un amplasament neomologat și/sau neautorizat. Din buletinul de verificare metrologică nr._/26.03.2014 depus de către intimată rezultă că locul efectuării cântarului, așadar amplasamentul autorizat în care s-a făcut verificarea metrologică este DRML Timișoara. În consecință, în opinia petentei, singurele locații autorizate, care îndeplinesc condițiile pentru efectuarea cântăririi pentru aparatul cu seria_/_ sunt în localitatea Timișoara și nu DJ 248, km 7-8. Intimata nu a respectat prevederile Normei de metrologie legală NML 059-05.
Petenta a depus înscrisul privind amplasamentele de control care permit efectuarea controlului de cântărire pe raza DRDP Iași la data de 22.09.2010 (fila 35) și ordinul de plată a amenzii contravenționale în cuantum de 7.500 lei.
Instanța a procedat la audierea martorului P. T., declarația acestuia fiind consemnată separat și atașată la dosarul cauzei.
Analizând susținerile părților coroborate cu înscrisurile depuse la dosarul cauzei, instanța reține următoarele:
Prin procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției nr. 13 încheiat la data de 22.05.2014, intimata a constatat că la data de 20.05.2014, pe drumul județean DJ 248, km 7+8, a fost cântărit autovehiculul cu nr. de înmatriculare_, încărcat cu pavele și s-a constatat că a depășit masa maximă admisă pe axe, conform tichetului nr. 42/2014, fapta reținută fiind prevăzută și sancționată de art. 41 alin.1 – Anexa 2, pct. 3.5 și art. 61 lit. c din O.G. nr. 43/1997, modificată.
În sancționare, reprezentantul intimatei a aplicat petentei amenda contravențională în cuantum de 15.000 lei.
Sub aspectul legalității, instanța constată că în prezenta cauză nu se poate reține niciun motiv de nulitate absolută a procesului-verbal de constatare și sancționare a contravenției nr. 13 încheiat la data de 22.05.2014 de către intimată, acesta fiind întocmit cu respectarea rigorilor impuse de prevederile art.17 din O.G. nr. 2 din 2001 privind regimul juridic al contravențiilor.
Instanța nu a reținut motivele de nelegalitate invocate de către petentă pentru următoarele considerente:
În conformitate cu dispozițiile art. 17 din O.G. nr. 2 din 2011 privind regimul juridic al contravențiilor, modificată, lipsa mențiunilor privind numele, prenumele și calitatea agentului constatator, numele și prenumele contravenientului, iar în cazul persoanei juridice lipsa denumirii și a sediului acesteia, a faptei săvârșite și a datei comiterii acesteia sau a semnăturii agentului constatator atrage nulitatea procesului-verbal. Nulitatea se constata și din oficiu..
Procesul-verbal contestat cuprinde mențiunile prevăzute expres, inclusiv locul săvârșirii, localitatea fiind determinabilă (localitatea L. Cetățuii). De asemenea, depășirea masei maxime admise pe axe rezultă din tichetul de cântărire nr. 42/2014, fapta fiind astfel descrisă în mod corespunzător. Susținerea petentei conform căreia încadrarea juridică a faptei este eronată nu poate fi reținută cât timp în sarcina sa s-a reținut efectuarea transportului cu depășirea masei maxime admise pe axe (transport ce este permis în situația în care petenta ar fi obținut AST – autorizația specială de transport eliberată de către administratorul drumului), iar sancțiunea a fost aplicată în temeiul prevederilor art. 61 lit. c din O.G. nr. 43/1997, modificată, conform cărora constituie contravenție încălcarea prevederilor art. 41 alin. (1) prin efectuarea transporturilor fără AST.
În ceea ce privește nesemnarea procesului-verbal contestat de către un martor asistent, instanța reține că actul contestat a fost încheiat la sediul intimatei, după 2 zile de la data constatării faptei contravenționale, nefiind prezent nici un martor. Totodată, petenta nu a probat suferirea vreunei vătămări care să nu poată fi înlăturată în alt mod decât prin anularea procesului-verbal de contravenție contestat.
Așadar, instanța reține legalitatea procesului-verbal de constatare și sancționare a contravenției nr. 13 încheiat la data de 22.05.2014.
Sub aspectul temeiniciei, instanța reține următoarele:
În conformitate cu prevederile art. 41 alin.1 și alin.2 și art. 61 lit. c din O.G. nr. 43/1997 privind regimul drumurilor, modificată, este interzisă efectuarea transportului cu vehicule rutiere, înmatriculate sau înregistrate în România sau în alte state, pe drumurile publice cu depășirea masei totale maxime admise, maselor maxime admise pe axe și/sau dimensiunilor maxime admise prevăzute în anexele nr. 2 și 3. Prin excepție de la prevederile alin. 1, efectuarea transportului cu vehicule rutiere, înmatriculate sau înregistrate în România sau în alte state, pe drumurile publice cu depășirea masei totale maxime admise, maselor maxime admise pe axe și/sau dimensiunilor maxime admise prevăzute în anexele nr. 2 și 3, se poate efectua numai în baza autorizației speciale de transport, denumită în continuare AST, eliberată, fără discriminare, de administratorul drumului pe care se efectuează transportul, în condițiile stabilite prin ordin comun al ministrului transporturilor și al ministrului afacerilor interne. Încălcarea prevederilor art. 41 alin. 1 prin efectuarea transporturilor fără AST constituie contravenție și se sancționează cu amenda contravențională de la 15.000 lei la 20.000 lei.
Instanța arată că procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției beneficiază de forță probantă proprie în ceea ce privește constatările personale ale agentului constatator și acestea sunt prezumate a fi reale cât timp procesul-verbal atacat a fost întocmit cu respectarea condițiilor de formă impuse de prevederile art. 17 din O.G. nr. 2 din 2001 privind regimul juridic al contravențiilor, iar petentul nu face dovada existenței unei alte situații de fapt decât cea reținută prin procesul-verbal atacat.
Aceste aspecte sunt în concordanță cu jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului în ceea ce privește asimilarea procedurii contravenționale cu cea penală și aplicarea prezumției de nevinovăție ca o garanție a procesului echitabil prevăzut de art. 6 paragraful 2 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului (cauza A. contra României, hotărârea din 04 octombrie 2007, definitivă la 31 martie 2008, paragrafele 60, 63, 68).
Instanța reține că aspectele consemnate în procesul-verbal contestat (depășirea masei maxime admise pe axe cu 880 kg) reprezintă constatări personale ale reprezentantului intimatei, cu ajutorul instalației de cântărire verificate metrologic (fila 26), iar petenta nu a făcut dovada unei alte situații de fapt. Nu rezultă din prevederile legale menționate mai sus obligația intimatei de a efectua operația de cântărire într-un anumit loc, omologat. Dacă s-ar admite contrariul, potrivit opiniei petentei autovehiculele care efectuează transporturi cu depășirea masei maxime admise pe axe, fără AST, în județul Iași, ar trebui cântărite în județul T., concluzie ce nu poate fi reținută.
Martorul P. T., angajatul petentei și conducătorul autovehiculului supus cântăririi, a declarat că nu erau indicatoare de limitare a tonajului și a apreciat că nu a depășit limita maximă admisă pe axe. A arătat, cu prilejul efectuării cântăririi, că această operație nu a fost efectuată într-un loc amenajat. Totodată, a precizat că operația de cântărire a fost realizată în dreptul sediului Poliției Comunitare din localitatea L. Cetățuii din județul Iași.
Din Anexa 2 la O.G. nr. 43/1997, modificată, instanța reține că limitele impuse cu privire la masele și dimensiunile maxime admise sunt stabilite, expres, de către legiuitor, în funcție de categoria de drumuri pe care se efectuează deplasarea (drumuri reabilitate, drumuri europene, drumuri modernizate, drumuri pietruite).
De asemenea, susținerile petentei conform cărora intimata nu a respectat prevederile Ordinului Biroului Român de Metrologie nr. 291 din 2005 privind aprobarea Normei de metrologie legala NML 059-05 "Instalații portabile pentru determinarea sarcinii pe axa la vehicule rutiere" instanța nu le-a avut în vedere, cât timp din planșa fotografică depusă de către intimată rezultă că au fost respectate cerințele art. 4.1.3 lit. d și e (conform cărora zonele de cântărire trebuie să menținã toate rotile autovehiculului în același plan, în timp ce autovehiculul traverseaza receptorul de sarcina. Locurile din zonele de cantarire, în care trebuie montate platformele portabile, rampele de acces, platformele oarbe sau covorasele, trebuie sa fie marcate, astfel încât sa permitã o pozitionare ușoarã și corecta a acestora; de asemeni trebuie marcata linia centrala (longitudinala) a zonei de cantarire. Zonele de cantarire trebuie sa fie stabile; structura care susține sarcina trebuie sa fie construitã din beton sau dintr-un material cu durabilitate echivalenta și sa aibã o fundație corespunzãtoare; aceasta structura trebuie sa asigure orizontalitatea, planeitatea, duritatea și rezistenta în timp a zonelor de cantarire). Atestarea legalității (conform art. 5 din NML-059-05) se face prin însuși faptul emiterii buletinului de verificare metrologică, depus de altfel la dosarul cauzei.
Așadar, față de cele arătate mai sus, instanța reține temeinicia procesului-verbal de constatare și sancționare a contravenției nr. 13 încheiat la data de 22.05.2014.
În ceea ce privește sancțiunea aplicată, instanța constată că amenda contravențională în cuantumul minim prevăzut de art. 61 lit. c din O.G. nr. 43/1997, modificată, a fost stabilită de reprezentantul intimatei cu respectarea criteriilor prevăzute de art. 21 alin.3 din O.G. nr. 2 din 2001 privind regimul juridic al contravențiilor, fiind proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite.
Prin urmare, față de cele arătate mai sus, instanța, apreciind ca neîntemeiată plângerea contravențională formulată de petenta .., în temeiul art. 34 alin.1 din O.G. nr. 2 din 2001 privind regimul juridic al contravențiilor, urmează a o respinge ca atare.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge ca neîntemeiată plângerea contravențională formulată de către petenta .., C. RO_, cu sediul în . nr. 27, județul Suceava împotriva procesului-verbal de constatare și sancționare a contravenției nr. 13 încheiat la data de 22.05.2014 de către intimata Direcția Județeană de Administrare a Drumurilor și Podurilor – D.J.A.D.P. Iași, cu sediul în Iași, . și Sfânt nr. 13, județul Iași.
Cu drept de apel în termen de 30 de zile de la comunicare, cererea de apel urmând a fi depusă la Judecătoria Iași.
Pronunțată în ședință publică, azi 06.02.2015.
PREȘEDINTE, GREFIER,
B. E. C. P. C.
Red. B.E.C./ Tehnored. B.E.C./ P.C./ 23.04.2015, 4 ex.
| ← Actiune in raspundere contractuala. Sentința nr. 1860/2015.... | Cerere de valoare redusă. Sentința nr. 1830/2015. Judecătoria... → |
|---|
