Pretenţii. Sentința nr. 2457/2015. Judecătoria IAŞI

Sentința nr. 2457/2015 pronunțată de Judecătoria IAŞI la data de 18-02-2015 în dosarul nr. 31065/245/2014

Dosar nr._

Cod operator: 3171

ROMÂNIA

JUDECĂTORIA IAȘI

SECȚIA CIVILĂ

Sentința civilă Nr. 2457/2015

Ședința publică de la 18 Februarie 2015

Instanța constituită din:

Președinte: T. G.

Grefier: N. S.

Pe rol se află judecarea cauzei civile privind pe reclamantul M. IAȘI - SERVICIUL ENERGETIC ȘI DE UTILITĂȚI PUBLICE în contradictoriu cu pârâții S. M. L. și S. V. I., având ca obiect pretenții.

Dezbaterile au avut loc în ședința publică din data de 28.01.2015, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată care face parte integrantă din prezenta și când instanța a amânat pronunțarea pentru 04.02.2015, după care pentru 11.02.2015, ulterior pentru astăzi, 18.02.2015 când, deliberând, a hotărât următoarele:

INSTANȚA,

Deliberând asupra cauzei civile, reține:

Prin cererea înregistrată la data de 29.08.2014 reclamantul M. IAȘI - SERVICIUL ENERGETIC ȘI DE UTILITĂȚI PUBLICE a solicitat în contradictoriu cu pârâții S. M. L. și S. V. I. obligarea acestora din urmă la plata sumei de 1199, 43 lei reprezentând contravaloarea facturi enerige termică pentru perioada 10.2011 – 11.2012 și 346, 02 lei reprezentând contravaloarea facturilor de penalități calculate până la data de 30.01.2013. De asemenea, a solicitat obligarea pârâților la plata penalităților de 0, 04% pe zi de întârziere calculate de la 31.01.2012 până la achitarea efectivă a debitului.

În motivare reclamantul a arătat că, în calitate de operator al serviciului public de producere, transport și distribuție a energiei termice în perioada 21.10.2011 – 12.11.2012. Ulteriror a fost înființată societatea . SA care a preluat de la M. Iași calitate de operator al serviciului public de producere, transport și distribuție a energiei termice la data de 17.12.2012.

În temeiul convenției de facturare individuală a consumurilor de energie termică nr. 587/11.06.2007 reclamantul a furnizat pârâților energie termică și a emis facturile corespunzătoare în intervalul 10.2011 – 11.2012 în valoare de 1199, 43 lei, facturi care nu au fost achitate de către pârâți.

Întrucât nu au achitat facturile la termen, reclamantul a calculat penalități de întârziere de 346, 02 lei.

La dosarul cauzei reclamantul a depus înscrisuri.

Cererea a fost scutită de la plata taxei de timbru.

Reclamantul a solicitat încuviințarea și administrarea probei cu înscrisuri.

A fost solicitată judecata în lipsă.

Pârâții, legal citați, nu au formulat întâmpinare și nu s-au prezentat în fața instanței pentru a-și formula verbal în ședință apărări.

A fost încuviințată și administrată proba cu înscrisuri.

Analizând probele administrate în cauză, instanța reține următoarele aspecte:

În ceea ce privește raporturile dintre reclamant și pârâți, acestea sunt raporturi contractuale, izvorâte din încheierea convenției de facturare individuală a consumurilor de energie termică nr. 587/11.06.2007.

În raport de data încheierii convenției, raporturile dintre părți sunt guvernate de prevederile Codului civil din 1864.

Față de cele arătate, instanța apreciază că în cauză sunt incidente prevederile art. 969 din Codul civil din 1864, conform cărora „convențiile legal făcute au putere de lege între părțile contractante”. Prin urmare, raportat și la prevederile art. 1169 cod civil care dispun că cel ce face o propunere înaintea judecății trebuie să o dovedească, reclamanta care pretinde executarea unei obligații trebuie să facă dovada existenței obligației și a temeiului juridic al acesteia.

Din punct de vedere al repartizării sarcinii probei între creditor și debitor, creditorul care pretinde executarea unei obligații trebuie să dovedească existența ei.

În cazul obligațiilor de a da sau de a face, în situația în care creditorul face dovada existenței creanței, neexecutarea obligației corelative a debitorului se prezumă cât timp acesta din urmă nu dovedește executarea.

În prezenta cauză instanța apreciază că reclamanta a dovedit existența creanței pe care o deține împotriva pârâtului prin depunerea la dosarul cauzei a convenției de facturare individuală a consumurilor de energie termică nr. 587/11.06.2007 și a facturilor emise în temeiul acesteia.

Potrivit art. 4 pct. 1) și 2) din convenție, furnizorul are dreptul să factureze și să încaseze lunar, la tarifele în vigoare, cantitățile furnizate, determinate potrivit prevederilor contractului de furnizare a energiei termice și să aplice penalități egale cu nivelul dobânzii datorate pentru neplata la termen a obligațiilor bugetare, în cazul neachitării la termen a facturilor.

Conform art. 7 lit. 1) din convenție, consumatorul are obligația să achite integral și la termen facturile emise de furnizor.

Art. 21 alin. (1) din convenție conferă consumatorului dreptul de a contesta contravaloarea facturii prin înștiințare scrisă transmisă furnizorului.

În cauză pârâții nu au contestat facturile emise de furnizor, astfel încât facturile au fost acceptate tacit la plată de către aceștia.

Pârâții, legal citați, nu s-au prezentat în instanță pentru a-și preciza poziția procesuală și nici nu au făcut dovada stingerii obligațiilor pe care le au față de reclamantă.

Potrivit principiului menționat mai sus, cât timp pârâții nu au făcut dovada îndeplinirii obligației corelative de plată a prețului, se prezumă neexecutarea acesteia și prin urmare pretențiile reclamantei sunt întemeiate, motiv pentru care instanța urmează să le admită și să admită în consecință capătul principal de cerere.

De asemenea, din convenția părților reiese acordul acestora în privința aplicării penalităților de întârziere în caz de neplată la termen a facturilor (art. 4 pct. 2, coroborat cu 20 din convenție), acord valabil, în condițiile art.1066 și urm. C. civ., ca modalitate de evaluare anticipată a prejudiciului părții în caz de neexecutare sau executare cu întârziere sau necorespunzătoare a obligațiilor de către cealaltă parte. Această sumă reprezintă prejudiciul suferit de reclamant ca urmare a neexecutării la termen a obligației pârâtului de a plăti anumite sume de bani, prejudiciu pe care însăși legiuitorul civil l-a catalogat ca intrinsec acestui tip de obligații (art.1088 alin.2 C.civ.), și care apare cu atât mai justificat în cazul raporturilor comerciale, prin prisma principiului interdependenței acestora. Reținând că pârâții nu și-au îndeplinit obligațiile la termenele stipulate în facturi, văzând și dispozițiile art. 1082 C.civ., instanța constată întemeiate pretențiile reclamantei cu privire la suma de 346, 02 lei, sumă în mod corect calculată de către reclamantă, astfel cum a rezultat din verificarea componenței sold clienți (filele 9-14) și a facturilor de penalități emise de furnizor, motiv pentru care va obliga pârâtul să achite reclamantei această sumă cu titlu de penalități întârziere.

În privința solicitării reclamantului de obligare a pârâtului la plata penalităților de întârziere de 0, 04% pe zi de întârziere până la achitareea efectivă a debitului, instanța o va admite parțial, în sensul că va obliga pârâtul să achite penalități de întârziere, egale cu nivelul dobânzii datorate pentru neplata la termen a obligațiilor bugetare, calculate în continuare, începând cu luna 31.01.2012 până la achitarea efectivă a debitului, fără ca penalitățile calculate pentru fiecare debit principal în parte să poată depăși valoarea debitului principal pentru care au fost percepute. Deci, instanța nu se va raporta la procentul determinat indicat de reclamant, motivat de faptul că acest procent este acutalizat periodic de legiuitor, preferând să indice procentul determinabil prevăzut de lege și de convenția părților, respectiv penalități de întârziere egale cu nivelul dobânzii datorate pentru neplata la termen a obligațiilor bugetare. În plus, instanța va obliga pârâții să achite penalități de întârziere numai până la concurența fiecărui debit principal generator de penalități, pentru că această limitare este prevăzută expres de lege.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE

Admite în parte cererea formulată de reclamantul M. IAȘI – SERVICIUL ENERGETIC ȘI DE UTILITĂȚI PUBLICE, cod fiscal_, cu sediul în Iași, . și Sfânt, nr. 11, prin Primar, în contradictoriu cu pârâții S. M. L., C.N.P._ și S. V. I., C.N.P._, ambii cu domiciliul în Iași, ., ., ..

Obligă pârâții să achite reclamantului următoarele sume:

-1199, 43 lei cu titlu de contravaloare facturi utilități energie termică pentru intervalul octombrie 2011 - noiembrie 2012;

-346, 02 lei cu titlu de penalități de întârziere;

Obligă pârâții să achite în continuare, începând cu data de 31.01.2012, și până la achitarea integrală a debitelor principale, penalități de întârziere egale cu nivelul dobânzii datorate pentru neplata la termen a obligațiilor bugetare, fără ca valoarea totală a penalităților, calculate pentru fiecare debit principal în parte, să depășească valoarea debitului principal pentru care sunt calculate.

Cu drept de apel în termen de 30 de zile de la comunicare, ce se va depune la Judecătoria Iași.

Pronunțată în ședință publică, azi, 18.02.2015.

Președinte, Grefier,

T. G. N. S.

Red./Tehnored. G.T./5ex./19.05.2015

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Pretenţii. Sentința nr. 2457/2015. Judecătoria IAŞI