Plângere contravenţională. Sentința nr. 4349/2015. Judecătoria IAŞI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 4349/2015 pronunțată de Judecătoria IAŞI la data de 30-03-2015 în dosarul nr. 4349/2015
Dosar nr._
Cod operator: 3171
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA IAȘI
SECȚIA CIVILĂ
SENTINȚA CIVILĂ NR. 4349
Ședința publică din data de 30.03.2015
Completul constituit din:
PREȘEDINTE - Judecător: B. E. B.
GREFIER: O. A. D.
Pe rol se află judecarea cauzei civile privind pe petent A. A. în contradictoriu cu intimata C. NAȚIONALĂ DE AUTOSTRĂZI ȘI DRUMURI NAȚIONALE DIN ROMÂNIA SA - CESTRIN, având ca obiect plângere contravențională .
La apelul nominal făcut în ședință publică, la strigarea cauzei la ordine, raportat și la disp. art. 215 Cod procedură civilă, se prezintă reprezentantul convențional al petentului, d-nul avocat Raihel-Arnautu B. G., cu împuternicire avocațială ./_/2014, la fila 8 din dosar, lipsă fiind reprezentantul legal al intimatei.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, prin care învederează instanței că dosarul pendinte se află la primul termen de judecată, obiectul cauzei, stadiul procesual, modalitatea de îndeplinire a procedurii de citare, faptul că pentru acest termen de judecată nu s-au mai depus alte înscrisuri în dovedire, că s-a solicitat judecarea prezentei cauze în lipsa părților, după care,
Interpelat de instanță, reprezentantul convențional al petentului precizează că Judecătoria Iași este competentă să soluționeze prezenta cerere.
Instanța, având în vedere prevederile art.131 Cod procedură civilă, procedând la verificarea competenței generale, materiale și teritoriale, constată că este competentă general, material și teritorial în a soluționa prezenta cauză conform art. 10 ind.1 din OG nr. 15/2002.
Reprezentantul convențional al petentului, la interpelarea instanței, estimează durata cercetării procesului la trei luni.
Instanța, punând în discuție durata estimativă pentru cercetarea procesului, raportat la dispozițiile art. 238 din Noul Cod de Procedură Civilă, apreciază ca prezenta cerere poate fi soluționată la termenul de astăzi.
Instanța, din probele și actele aflate la dosarul cauzei, constată că intimata a depus întâmpinare, prin mijlocirea Compartimentului Registratură al instanței, la data de 06.02.2015.
Reprezentantul convențional al petentului, precizează că prin răspunsul la întâmpinarea depusă de intimată la dosar a invocat nulitatea absolută a procesului-verbal de constatare și sancționare a contravenției . nr._ întocmit la data de 17.11.2014 pentru lipsa semnăturii olografe a agentului constatator, această excepție fiind una cu privire la valabilitatea procesului-verbal de constatare și sancționare a contravenției.
Instanța califică excepția nulității absolute a procesului-verbal ca fiind o apărare de fond, și nu o veritabilă excepție procesuală, neprivind neregularități procedurale sau condițiile de exercitare ale acțiunii civile.
Interpelat de instanță, reprezentantul convențional al petentului, arată că nu mai are de propus alte probe, și solicită încuviințarea probei cu înscrisurile deja existente la dosarul cauzei.
Reprezentantul convențional al petentului, interpelat de instanță, arată că este de acord cu probele și înscrisurile depuse de intimată la dosar.
Instanța în temeiul disp. art. 258 Cod de procedură civilă, încuviințează pentru ambele părți proba cu înscrisurile depuse la dosar, considerând că este admisibilă, utilă, pertinentă și concludentă, putând duce la soluționarea prezentei cauze.
Nemaifiind cereri prealabile sau excepții de invocat, instanța constată cercetarea judecătorească terminată și acordă cuvântul în dezbateri.
Reprezentantul convențional al petentului solicită instanței admiterea plângerii așa cum a fost formulată pentru motivele arătate în cererea inițială, să se constate nulitatea procesului-verbal contestat pentru lipsa semnăturii olografe a agentului constatator, având în vedere și decizia nr. 6/16.02.2015 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, prin care a fost admis recursul în interesul legii promovat sub acest aspect, care arată că procesele-verbale de constatare și sancționare a contravențiilor prevăzute de art.8 alin.1 din OG nr. 15/2002, transmise persoanelor sancționate contravențional pe suport de hârtie, sunt lovite de nulitate absolută în lipsa semnăturii olografe a agentului constatator, și solicită instanței să constate că procesul-verbal contestat de către petent i-a fost comunicat acestuia prin poștă, nu poartă semnătura olografă a agentului constatator, astfel încât se impune constatarea nulității absolute a acestui act contravențional.
Reprezentantul convențional al petentului, solicită instanței admiterea plângerii contravenționale motivat și de faptul că petentul a înstrăinat autoturismul, că nu mai este el proprietarul mașinii, a fost vândut unei societăți în anul 2013 conform unui contract de vânzare-cumpărare și protocol de predare-primire, a radiat autoturismul de pe rolul fiscal al petentului, astfel că în momentul în care autoturismul a fost surprins circulând pe drumurile publice fără rovinietă valabilă, acesta nu mai era proprietarul autoturismului.
Reprezentantul convențional al petentului mai precizează faptul că, într-adevăr, petentul poate uza de două căi pentru clarificarea situației sale juridice în ceea ce privește speța de față, și anume ar putea învesti instanța cu o acțiune în regres și o acțiune în constatare, dar că până la soluționarea acestor cauze, în sarcina petentului va cădea valoarea tuturor amenzilor contravenționale pe care le va încasa cumpărătoarea autoturismului care este de rea credință.
Reprezentantul convențional al petentului solicită admiterea plângerii contravenționale pentru toate aceste motive, fără cheltuieli de judecată.
În temeiul art. 394 Cod procedură civilă, instanța declară dezbaterile închise și reține cauza spre soluționare
INSTANȚA,
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată:
Prin plângerea contravențională înregistrată pe rolul acestei instanțe sub nr._ din 02.12.2014, petentul A. A. a solicitat anularea procesului-verbal . nr._/17.11.2014 întocmit de C.N.A.D.N.R.-CESTRIN, iar în subsidiar înlocuirea sancțiunii amenzii cu avertisment.
În motivare, petentul a arătat, în esență, că a vândut autoturismul cu nr._ către . Iași la data de 20.12.2013, iar după înstrăinare a radiat autoturismul de pe rolul fiscal. Astfel, petentul a învederat că în momentul în care autoturismul a fost surprins circulând pe drumurile publice fără a deține rovinietă valabilă, nu mai era proprietarul autoturismului, neavând astfel calitatea de utilizator potrivit art.1 lit.b din OG nr.15/2002.
În continuare, petenta a învederat că procesul-verbal contestat este nul, nefiind semnat olograf de agentul constatator conform art. din OG nr.2/2001. S-a mai arătat că nu a fost analizat in concreto gradul de pericol social al contravenției.
În drept, au fost invocate disp. OG. 2/2001, OG 15/2002 și OUG nr.195/2002.
Au fost anexate înscrisuri în susținere.
Plângerea a fost legal timbrată cu suma de 20 de lei (chitanță fila 17 din dosar).
Prin întâmpinarea depusă prin Serviciul Registratură la data de 06.02.2015 (fila 20), intimata a solicitat respingerea ca neîntemeiată a plângerii contravenționale deoarece procesul-verbal atacat a fost întocmit cu respectarea prevederilor legale. Intimata a mai arătat că procesul-verbal contestat a fost întocmit cu respectarea art.9, alin.2 și 3 din O.G. nr.15/2002, iar constatarea contravenției s-a făcut cu ajutorul mijloacelor specifice ale Sistemului Informatic de Emitere,Gestiune,Monitorizare și Control a Rovinietei, iar din coroborarea art.7 din Legea nr.455/2001 cu prevederile art.19 din O.G. nr.2/2001 reiese că procesul-verbal a fost întocmit și semnat cu respectarea prevederilor legale. În ceea ce privește lipsa calității de utilizator, a arătat că acesta a fost identificat pe baza datelor furnizate de Ministerul Administrației și Internelor – Direcția Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Vehiculelor.
În drept,intimata a invocat disp. O.G. nr.2/2001, O.G. nr.15/2002, Legea nr.455/2001, Ordinul MTI nr.769/2010.
În susținere,intimata a atașat înscrisuri.
Prin răspunsul la întâmpinare depus la data de 27.02.2015, petentul a arătat că procesul-verbal este nul deoarece, deși a fost generat și semnat electronic de agentul constatator, acesta trebuia să conțină semnătura olografă a agentului, astfel cum rezultă din Decizia nr.6/2015 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție în recurs în interesul legii.
În cauză, instanța a administrat la solicitarea ambelor părți proba cu înscrisuri, fiind depuse în copie: procesul-verbal seriaR14 nr._/17.11.2014 (fila 5), dovadă de comunicare (fila 6-7), adeverință din data de 22.12.2014 eliberată de Primăria Iași (fila 13), dovada de comunicare a procesului-verbal (fila 23), certificat calificat (fila 22), planșă foto (fila 24).
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarea situație de fapt:
Prin procesul-verbal . nr._ din 17.11.2014 (fila 5), încheiat de C. Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale, petentul A. A. a fost sancționat contravențional cu amendă în cuantum de 250 lei pentru nerespectarea dispozițiilor prevăzute și sancționate de art. 8 alin.1 și alin.2 din OG nr.15/2002, reținându-se că, în data 17.08.2014, ora 20:26, pe DN2 km 456+245m, loc. Iacobești, jud.Suceava, vehiculul cu nr. de înmatriculare_ aparținând petentului a circulat fără a deține rovinietă valabilă.
Procedând la efectuarea verificării prevăzută de art.34, alin.1 din O.G. nr.2/2001, instanța constată că plângerea a fost introdusă în termenul legal de 15 zile stabilit de art.31 din același act normativ, respectiv la data de 02.12.2014 (fila 1), față de 24.11.2014- data înmânării procesului-verbal (dovadă de comunicare fila 23 dosar).
Potrivit art.34, alin.1 din O.G.nr.2/2001, procesul verbal de contravenție este supus controlului de legalitate și temeinicie al instanței.
Analizând cu precădere legalitatea întocmirii acestuia, instanța constată că de pe procesul-verbal contestat lipsește semnătura olografă a agentului constatator (fila 5), împrejurare ce atrage sancțiunea nulității conform art.17 din O.G.nr.2/2001, nulitate ce poate fi constatată și din oficiu.
Astfel, potrivit art.16 alin.1) și 6) din OG 2/2001, „Procesul-verbal de constatare a contravenției va cuprinde în mod obligatoriu: data și locul unde este încheiat; numele, prenumele, calitatea și instituția din care face parte agentul constatator; datele personale din actul de identitate, inclusiv codul numeric personal, ocupația și locul de muncă ale contravenientului; descrierea faptei contravenționale cu indicarea datei, orei și locului în care a fost săvârșită, precum și arătarea tuturor împrejurărilor ce pot servi la aprecierea gravității faptei și la evaluarea eventualelor pagube pricinuite; indicarea actului normativ prin care se stabilește și se sancționează contravenția; indicarea societății de asigurări, în situația în care fapta a avut ca urmare producerea unui accident de circulație; posibilitatea achitării în termen de 48 de ore a jumătate din minimul amenzii prevăzute de actul normativ, dacă acesta prevede o asemenea posibilitate; termenul de exercitare a căii de atac și organul la care se depune plângerea.(…) În situația în care contravenientul este persoană juridică în procesul-verbal se vor face mențiuni cu privire la denumirea, sediul, numărul de înmatriculare în registrul comerțului și codul fiscal ale acesteia, precum și datele de identificare a persoanei care o reprezintă”.
De asemenea, potrivit art.17 din OG 2/2001, Lipsa mențiunilor privind numele, prenumele și calitatea agentului constatator, numele și prenumele contravenientului, iar în cazul persoanei juridice lipsa denumirii și a sediului acesteia, a faptei săvârșite și a datei comiterii acesteia sau a semnăturii agentului constatator atrage nulitatea procesului-verbal. Nulitatea se constată și din oficiu”.
Procesul-verbal este un act administrativ, unilateral, încheiat de o autoritate publică, în exercițiul atribuțiilor sale de putere publică. Din economia prevederilor OG 2/2001, respectiv art.15 alin.1), coroborat cu art.16-17 și art.19, se desprinde concluzia că procesul-verbal se întocmește pe suport material, legea nereglementând posibilitatea întocmirii și, pe cale de consecință, comunicării acestuia către contravenient în format electronic.
Astfel fiind, se reține în egală măsură că, potrivit art. 5 din Legea 455/2001, „Înscrisul în formă electronică, căruia i s-a încorporat, atașat sau i s-a asociat logic o semnătură electronică extinsă, bazată pe un certificat calificat nesuspendat sau nerevocat la momentul respectiv și generată cu ajutorul unui dispozitiv securizat de creare a semnăturii electronice, este asimilat, în ceea ce privește condițiile și efectele sale, cu înscrisul sub semnătură privată”, în timp ce potrivit art.4 din același act normativ, „În înțelesul prezentei legi: 1. date în formă electronică sunt reprezentări ale informației într-o formă convențională adecvată creării, prelucrării, trimiterii, primirii sau stocării acesteia prin mijloace electronice;2. înscris în formă electronică reprezintă o colecție de date în formă electronică între care există relații logice și funcționale și care redau litere, cifre sau orice alte caractere cu semnificație inteligibilă, destinate a fi citite prin intermediul unui program informatic sau al altui procedeu similar;3. semnătură electronică reprezintă date în formă electronică, care sunt atașate sau logic asociate cu alte date în formă electronică și care servesc ca metodă de identificare”.
Reiese așadar că semnătura electronică poate fi aplicată documentelor încheiate în format electronic, documente ce în accepțiunea legii sunt destinate a fi citite prin intermediul unui program informatic sau al altui procedeu similar.
În cazul procesului-verbal de constatare a contravenției, indiferent de modalitatea în care a fost constatată fapta contravențională („ex proprii sensibus”, de către agentul constatator sau prin mijloace tehnice omologate), întocmirea acestuia se realizează scriptic, iar nu electronic. În aceeași măsură, și comunicarea către contravenient se realizează fie prin înmânarea, cu ocazia întocmirii, fie prin intermediul serviciilor poștale sau prin afișare, dar nu prin intermediul unui program informatic sau alt procedeu de transmitere similar, care să presupună aplicarea semnăturii electronice.
Totodată, semnătura electronică nu poate constitui replica digitală a semnăturii olografe și nu are aceeași funcționalitate și aplicabilitate ca semnătura olografă, servind la identificarea semnatarului și atestarea faptelor. Mențiunile inserate în cuprinsul procesului verbal sunt atestate prin intermediul semnăturii agentului.
Faptul că OG 15/2002 a prevăzut posibilitatea constatării contravențiilor cu ajutorul unor mijloace tehnice omologate amplasate pe rețeaua de drumuri naționale din România, nu înseamnă că și procesele verbale de contravenție prin care se vor constata aceste fapte, pot fi emise prin aceste mijloace tehnice (în format electronic).
Așadar, câtă vreme procesul-verbal nu este un document încheiat în format electronic și nu este comunicat în acest format către contravenient, el nu intră sub incidența Legii 455/2001 sub aspectul posibilității aplicării semnăturii electronice.
În același sens a fost pronunțată și decizia ICCJ nr.6/16.02.2015 asupra recursului în interesul legii pe problema semnăturii electronice în materie contravențională, prin care s-a stabilit că, în interpretarea și aplicarea dispozițiilor art.17 din Ordonanța Guvernului nr.2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr.180/2002, cu modificările și completările, raportate la dispozițiile art.4 pct.1-4 și art.7 din Legea nr.455/2001 privind semnătura electronică, republicată, procesele-verbale de constatare și sancționare a contravențiilor prevăzute de art.8 alin.(1) din Ordonanța Guvernului nr.15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare și a tarifului de trecere pe rețeaua de drumuri naționale din România, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr.424/2002, cu modificările și completările ulterioare, încheiate potrivit art.9 alin.(1) lit.a), alin.(2) și alin.(3) din acest act normativ, transmise persoanelor sancționate contravențional pe suport de hârtie, sunt lovite de nulitate absolută în lipsa semnăturii olografe a agentului constatator.
Deși această decizie, rationae temporis, nu poate fi aplicată cu caracter obligatoriu speței, instanța va reține că dezlegarea instanței supreme confirmă argumentația anterior expusă.
Reținând nelegalitatea actului sancționator, instanța apreciază că nu se mai impune ca acesta să fie analizat și sub aspectul temeiniciei sale, respectiv prin verificarea existenței faptei și săvârșirii ei cu vinovăție de către petent.
Față de acestea, instanța constată că procesul-verbal . nr._/17.11.2014 nu a fost întocmit în mod legal, drept pentru care va fi anulat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
HOTĂRĂȘTE:
Admite cererea având ca obiect plângere contravențională formulată de petentul A. A. (C.N.P._) cu domiciliul procedural ales la Cabinet de avocat B. Raihel-Arnautu, Iași, ., .. C, . în contradictoriu cu intimata C. NAȚIONALĂ DE AUTOSTRĂZI ȘI DRUMURI NAȚIONALE DIN ROMÂNIA-CESTRIN (înregistrată la ORC sub nr. J40/552/15.01.2004, CUI_) cu sediul în București, .. 401A, Sector 6, București.
Anulează procesul-verbal de constatare a contravenției . nr._/17.11.2014 și exonerează petentul de la plata amenzii în cuantum de 250 de lei.
Cu drept de apel în termen de 30 de zile de la comunicare ce se depune la Judecătoria Iași.
Pronunțată în ședință publică, azi, data de 30.03.2015.
Președinte, Grefier,
B. E. B. O. A. D.
Red./tehnored./B.E.B/O.A.D../4 ex./30.04.2015
| ← Plângere contravenţională. Sentința nr. 4360/2015.... | Validare poprire. Sentința nr. 4433/2015. Judecătoria IAŞI → |
|---|
