Plângere contravenţională. Sentința nr. 5408/2015. Judecătoria IAŞI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 5408/2015 pronunțată de Judecătoria IAŞI la data de 21-04-2015 în dosarul nr. 26238/245/2014
Cod operator: 3171
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA IAȘI
SECȚIA CIVILĂ
SENTINȚA CIVILĂ Nr. 5408/2015
Ședința publică de la 21 Aprilie 2015
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE M. B.
Grefier C. M. S.
Pe rol se află pronunțarea cauzei civile privind pe petentul B. I. C. în contradictoriu cu intimatul I.P.J. IAȘI - BIROUL RUTIER, având ca obiect plângere contravențională .
La apelul nominal, lipsesc părțile.
Procedura este completă.
Dezbaterile asupra fondului cauzei au avut loc în ședința publică din data de 07.04.2015, susținerile părților fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta hotărâre, când din lipsă de timp pentru deliberare, instanța a amânat pronunțarea pentru azi, când,
INSTANȚA,
Asupra cauzei civile de față:
Prin plângerea înregistrată pe rolul acestei instanțe sub nr._ petentul B. I.-C. solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună anularea procesului-verbal de contravenție . nr._ încheiat la data de 15.07.2014 de către intimatul I.P.J. Iași - Biroul Rutier, prin care a fost sancționat contravențional pentru săvârșirea faptei prev. de art. 100 alin. 3 lit. b, din OUG 195/2002, constând în aceea că la data menționată a condus autoturismul, cu număr de înmatriculare_, pe . a oprit și nu a acordat prioritate de trecere unui pieton angajat în traversarea regulamentară a străzii prin loc semnalizat cu marcaj și indicator.
Plângerea a fost legal timbrată.
În motivarea plângerii petentul a susținut că actul sancționator ar fi lovit de nulitate întrucât în cuprinsul acestuia nu s-a menționat perioada de timp pentru care s-a dispus luarea măsurii complementare.
A arătat că la data menționată se deplasa dinspre Școala P. P. spre rond Era, iar în dreptul Agenției Fidelia Casa, la trecerea de pietoni a observat pietonul angajat în traversarea străzii, i-a acordat prioritate, acesta deplasându-se la dreapta spre stânga, fiind pe banda de circulație nr. 3 în momentul în care el s-a apropiat de trecere, astfel că și-a continuat deplasarea pe direcția sa de mers.
A mai susținut petentul că nu a cauzat modificarea direcției sau vitezei de deplasare și nici oprirea pietonului, astfel că nu se face vinovat de săvârșirea faptei contravenționale reținute în sarcina sa.
În drept petentul a indicat art. 118 din OUG 195/2002, OG 2/2001, HG 1391/2006.
Alăturat plângerii petentul a depus copia procesului-verbal contestat, o planșă foto, copia actului său de identitate și dovada de circulație eliberată de intimat.
Intimatul a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea plângerii ca neîntemeiată, procesul-verbal fiind legal și temeinic întocmit, petentul făcându-se vinovat de săvârșirea contravenției reținute în sarcina sa.
Din oficiu, instanța de judecată a dispus atașarea documentației care a stat la baza întocmirii procesului-verbal contestat, sens în care intimatul a depus raportul agentului de poliție, planșe foto și înregistrarea video și cazierul auto.
În cauză s-a încuviințat și administrat proba cu înscrisuri, planșe foto, înregistrarea video și proba testimonială.
Martorul propus de către petent a declarat că se afla cu acesta în mașină și direcția de deplasare era dinspre Școala P. P. spre OMV P., iar în momentul în care a ajuns la trecere, petentul fiind încadrat pe banda a 3 a de circulație, nu era nici un pieton angajat în traversare ci doar o persoană în etate era pe trotuar și când botul mașinii era deja pe trecere aceasta a pășit pe carosabil.
Analizând actele și lucrările dosarului instanța de judecată reține următoarele:
Prin procesul-verbal de contravenție . nr._ încheiat la data de 15.07.2014 de către intimatul I.P.J. Iași - Biroul Rutier petentul a fost sancționat contravențional pentru săvârșirea faptei prev. de art. 100 alin. 3 lit. b, din OUG 195/2002, constând în aceea că la data menționată a condus autoturismul, cu număr de înmatriculare_, pe . a oprit și nu a acordat prioritate de trecere unui pieton angajat în traversarea regulamentară a străzii prin loc semnalizat cu marcaj și indicator.
Verificând, în conformitate cu dispozițiile art. 34 al.1 din O.G. nr. 2/2001 legalitatea procesului-verbal de constatare și sancționare a contravenției, instanța reține că acesta a fost întocmit cu respectarea dispozițiilor legale incidente, neexistând cazuri de nulitate absolută ce ar putea fi invocate din oficiu.
În ceea ce privește susținerea petentului că actul este lovit de nulitate motivat de faptul că în nu s-a menționat în cuprinsul acestuia perioada de timp pentru care s-a dispus reținerea petentul nu a suferit nicio vatamare care sa impuna anularea procesului-verbal contestat, nefiind întrunite cerintele art. 175, alin. 1 din Codul de procedura civila. Totodata, chiar daca am fi acceptat ipoteza expusa, sancțiunea ce ar fi putut interveni este nulitatea relativa, iar nu absoluta, art. 181, alin. 1 din H.G. nr. 1391/2006 protejând un interes individual, si numai în condițiile art. 175, alin. 1 din Codul de procedura civila, fiind necesar sa se facă dovada ca petentul a suferit o vătămare ce nu poate fi înlăturată decât prin anularea procesului-verbal.
Instanța reține de asemenea, că motivele de nulitate absolută ale procesului verbal sunt limitativ prevăzute în art. 17 din OG nr. 2/2001 modificată și completată, astfel că nu se poate adăuga la lege .
Analizând temeinicia procesului-verbal, potrivit art. 34 din OG 2/2001 instanța administrează orice alte probe prevăzute de lege necesare verificării acesteia și hotărăște asupra sancțiunii.
Cu privire la fapta contravențională potrivit art. 72 alin 1 din OUG nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice modificată prin Legea nr. 49/2006 pentru aprobarea Regulamentului de aplicare a Ordonanței de urgenta a Guvernului nr. 195/2002 „(2) Pietonii au prioritate de trecere fata de conducătorii de vehicule numai atunci când sunt angajați in traversarea drumurilor publice prin locuri special amenajate, marcate si semnalizate corespunzător, ori la culoarea verde a semaforului destinat pietonilor ;”.
De asemenea, art. 135 alin 1 lit. h din HG nr. 1391/2006 pentru aprobarea Regulamentului de aplicare a Ordonanței de urgenta a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice stipulează: „Conducătorul de vehicul este obligat sa acorde prioritate de trecere si în următoarele situații: h) pietonului care traversează drumul public, prin loc special amenajat, marcat si semnalizat corespunzător ori la culoarea verde a semaforului destinat lui, atunci când acesta se află pe sensul de mers al vehiculului.”
Din analiza actelor și lucrărilor dosarului nu rezultă o altă situație de fapt decât cea reținută în procesul verbal atacat.
Potrivit art. 249 Cod proc. civilă cel ce face o propunere înaintea judecății, trebuie să o dovedească.
Persoana împotriva căreia s-a întocmit procesul-verbal de constatare a contravenției nu este pusă în fața unui verdict definitiv de vinovăție și de răspundere, ci doar în fața unui act administrativ de constatare, al cărui cuprins poate fi contestat prin formularea de obiecțiuni în momentul întocmirii și ale cărui efecte pot fi înlăturate prin exercitarea căilor de atac prevăzute de lege. Procesul-verbal de constatare a contravenției stabilește definitiv vinovăția persoanei în cauză numai în condițiile în care aceasta nu înțelege să se folosească de căile prevăzute de lege pentru a-l contesta, în care intră și dreptul de a face obiecțiuni.
Or, în speță petentul nu a dovedit o situație de fapt contrară, susținerile sale și depoziția martorului fiind combătute de înregistrarea video și planșele foto depuse la dosar, care atestă faptul că acel pieton, (cu atât mai mult cu cât era în etate) era angajat în traversarea regulamentară a străzii pe sensul de deplasare al petentului, parcursese deja prima bandă și era spre cea de-a doua iar petentul era pe cea de-a treia bandă și și-a continuat nestingherit deplasarea.
Având în vedere înregistrarea video și planșele foto instanța de judecată urmează a înlătura depoziția martorului, care se afla pe bancheta din spate, cu atât mai mult cu cât este neconcordantă cu relatările petentului (acesta a susținut că pietonul era deja pe banda 3 atunci când s-a apropiat de trecere, iar martorul a declarat că petentul se deplasa pe banda 3 de circulație, iar pietonul a coborât pe carosabil abia când botul mașinii era deja pe trecere.
Din analiza probelor administrate în cauză (procesul-verbal, raportul agentului de poliție, înregistrarea video, planșele foto), rezultă că petentul se face vinovat de săvârșirea contravenției, instanța urmând să rețină situația de fapt așa cum este descrisă în procesul verbal, având în vedere că acesta este încheiat în conformitate cu dispozițiile art. 269 Cod proc. civil, având valoarea unui înscris autentic .
Cu privire la sancțiunea aplicată - art. 5 alin. 5 din OG 2/2001 prevede că sancțiunea stabilită trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite. De asemenea, potrivit art. 21 alin. 3 sancțiunea se aplică în limitele prevăzute de actul normativ și trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, ținându-se seama de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, de modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă, precum și de circumstanțele personale ale contravenientului și de celelalte date înscrise în procesul-verbal.
Ținând cont de prevederile art. 21 din OG nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, respectiv de gradul de pericol social al faptei săvârșite, de modalitatea de săvârșirii a acesteia, precum și de faptul că petentul nu este la prima abatere de la regulile de circulație pe drumurile publice, instanța apreciază că sancțiunea aplicată este corespunzătoare .
Pentru toate aceste considerente, urmează a fi respinsă plângerea ca neîntemeiată .
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge plângerea contravențională formulată de petentul B. I.-C., domiciliat în Iași, stradela V. nr. 1 în contradictoriu cu intimatul I.P.J. Iași – Biroul Rutier.
Cu apel (care se depune la Judecătoria Iași) în 30 de zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, azi 21.04.2015.
Președinte, Grefier,
B. M. S. C.
Red/Tehnored. B.M./S.C.
4 ex./13.05.2015
| ← Pretenţii. Sentința nr. 5863/2015. Judecătoria IAŞI | Fond funciar. Sentința nr. 5249/2015. Judecătoria IAŞI → |
|---|
