Fond funciar. Sentința nr. 5249/2015. Judecătoria IAŞI

Sentința nr. 5249/2015 pronunțată de Judecătoria IAŞI la data de 16-04-2015 în dosarul nr. 10056/245/2014

Cod operator: 3171

Dosar nr._

ROMÂNIA

JUDECĂTORIA IAȘI

SECȚIA CIVILĂ

SENTINȚA CIVILĂ NR. 5249

Ședința publică din 16 Aprilie 2015

Completul constituit din:

PREȘEDINTE: C. C.

GREFIER: J. V. G.

Pe rol fiind judecarea cauzei civile privind pe reclamanta T. P., în contradictoriu cu pârâți H. M., C. J. IAȘI DE FOND FUNCIAR DE PE LÎNGĂ PREFECTURA JUDEȚULUI IAȘI și C. C. DE FOND FUNCIAR VOINEȘTI, având ca obiect fond funciar constatare nulitate T.P.

La apelul nominal făcut în ședință publică lipsește reclamanta, pârâta H. M. și reprezentanții legali ai pârâtelor comisii de fond funciar.

Procedură legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează instanței faptul că, pentru acest termen de judecată, procedura de citare este legal îndeplinită.

Dezbaterile asupra excepțiilor au avut loc în ședința publică din 02.04.2015, susținerile părților fiind consemnate în încheierea de ședință din aceeași zi, care face parte integrantă din prezenta hotărâre, când din lipsă de timp pentru a delibera, s-a amânat pronunțarea pentru data de 16.04.2015, când,

INSTANȚA,

Față de cererea înregistrata la data de 20.03.2014, sub nr._ de către reclamanta T. P. formulată în contradictoriu cu pârâtele C. JUDETEANĂ DE FOND FUNCIAR IAȘI, C. C. DE FOND FUNCIAR VOINEȘTI și H. M., având ca obiect constatare nulitate absolută a Titlului de proprietate_/ 1995 emis pe numele pârâtei H. M..

Deliberând asupra cererii reclamantei, reține instanța, că în susținere reclamanta arată că este proprietara suprafeței de 1000 mp, situată în ., tarlaua 14, . că, suprafața o deține ca urmare a donației făcute de tatăl său, T. N..

Arată reclamanta că pârâta H. M. a locuit cu chirie în casa reclamantei și prin înșelăciune a pretins cu un înscris sub semnătura privată că reclamanta i-ar fi vândut suprafața de teren de 800 mp, fapt nereal.

Cererea este scutită de plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar, în conformitate cu dispozițiile art. 42 din Legea nr.1/2000 introdus prin Titlul VI art. 1 pct. 43 din Legea nr. 247/2005.

Pârâta H. M. depune întâmpinare arătând că a cumpărat de la reclamantă la data de 11.02.1990, prin act sub semnătură privată intitulat ¸¸Angajament " casa și suprafața de 800 mp; aceasta fiind suprafața de teren lăsată în proprietatea membrilor CAP, în jurul locuinței prin art. 9 al Constituției din 1965 și Statutul CAP DIN 1966. De altminteri, așa cum rezultă chiar din schița actului de donație, depusă de reclamantă la dosar, în partea de N a suprafeței de 800 mp donată și în continuarea acesteia, se afla lotul de teren dat în folosință de C.A.P. Voinești donatorului, schița purtând și viza, cu ștampila, C.A.P. Voinești.

Datorită unor grave motive (alcoolismul și agresivitatea soțului) la începutul anului 1990 a fost nevoită să părăsească locuința familială și să se mute în casa cumpărată de reclamantă, cu actul sub semnătură privată intitulat ¸¸Angajament" din11.02.1990, împreună cu terenul aferent de 800 mp, casă care practic era părăsită, în stare de degradare, fiind nevoită să o repare pentru a putea fi locuită, ulterior făcându-i îmbunătățiri.

Pe baza aceluiași act i s-a înființat imediat rol agricol personal pentru aceste imobile, de atunci le plătește impozitele și taxele aferente, iar după apariția Legii nr. 18/1991, în baza art. 23 fost art. 22, i s-a reconstituit dreptul de proprietate pentru terenul aferent locuinței prin T.P. a cărui nulitate se cere.

Deși, în actul întocmit se prevede că vânzătoarea nu va avea în viitor nici un fel de pretenții, această clauză a fost respectată doar până în anul 2010, când a fost acționată în judecată pentru evacuare din casă în dosarul nr._, acțiune la judecata căreia a renunțat la data de 30.11.2010, după ce, la data de 27.10.2010, a introdus acțiunea în revendicare din dosarul nr._/245/2012, având ca obiect numai casa de locuit, acțiune ce i-a fost respinsă, cauza aflându-se în prezent pe rolul Tribunalului Iași, în recursul reclamantei, cu termen la data de 06.06.2014.

În ambele dosare și în altele care au urmat, inclusiv în cauza de față, reclamanta susține cam aceeași versiune mincinoasă, și anume, că nu i-a vândut casa și terenul, ci i-a permis doar să le folosească și să le îngrijească, deoarece nu avea unde locui, iar ea fiind din Iași, nu putea veni decât rar.

După prezentarea de către pârâta H. M. a originalului înscrisului, în dosarul de revendicare, la termenul din 22.l03.2011, reclamanta a declarat că nu recunoaște acest înscris, contestând scrierea, conținutul și semnătura și solicitând verificarea de scripte prin efectuarea expertizei grafologice a propriei semnături.

Prin Raportul de expertiză criminalistică efectuat în acea cauză la data de 25.06.2012, se confirmă că semnătura vânzătorului din înscrisul intitulat ¸¸Angajament", datat 11.02.1990, a fost executată de reclamantă, motiv pentru care, așa cum a arătat, acțiunea i-a fost respinsă.

Pârâta solicită instanței să oblige reclamanta a-și dovedi calitatea procesuală activă în această cauză și măsura în care această eventuală calitate nu este contrazisă de pretinsa calitate de proprietară asupra terenului în litigiu la data intrării în vigoare a Legii nr. 18/1991.

Cu alte cuvinte, dacă reclamanta avea un titlu de proprietate civil (donația) asupra terenului de 800 mp din anul 1973, iar terenul nu fusese preluat de C.A.P. ori la stat și nici nu fusese vândut, așa cum pretinde, cererea de eliberare a unui nou T.P. în baza Legii nr. 18/1991 era lipsită de obiect și probabil i-ar fi fost respinsă sau neluată în considerație sub acest aspect ori avându-se în vedere că înstrăinase imobilul anterior intrării în vigoare a acestei legi și i se eliberase pârâtei T.P. legal.

Reclamanta invocă drept temei juridic, la modul general, Legea nr. 18/1991 și art. III din Legea nr. 169/1997.

Pârâta învederează instanței faptul că potrivit art. III alin. 1 lit. c), partea finală din Legea nr. 169/1997 sunt exceptate de la reconstituire sau constituire terenurile intravilane ale foștilor proprietari care au fost atribuite altor persoane conform art. 23, fost 22, din Legea nr. 18/1991.

Sub acest aspect, solicită instanței să observe că, acțiunea reclamantei este inadmisibilă, excepție pe care o invocă cu motivarea de mai sus, dacă reclamanta va face în prealabil dovada calității sale procesuale active, în caz contrar acțiunea urmând a fi respinsă pentru lipsa acestei calități.

În probă, invocă actele din dosar și solicită admiterea de noi înscrisuri, de natura celor menționate sau care se vor dovedi utile cauzei.

Pârâta a invocat excepția lipsei calității procesuale active a reclamantei determinată de lipsa de interes.

Calitatea procesuală este, alături de afirmarea unui drept, justificarea unui interes și capacitatea procesuală o condiție generală de exercițiu a acțiunii civile, care atrage prin neîndeplinirea sa admiterea excepției cu același nume și, pe cale de consecință, respingerea acțiunii, făcând de prisos cercetarea în tot sau în parte a fondului cauzei.

Prin calitate procesuală activă se desemnează îndreptățirea unei persoane de a sta în proces în calitate de reclamant, îndreptățire care se identifică prin identitatea între persoana reclamantului și cel care are dreptul invocat în raportul juridic dedus judecății.

Astfel, pretenția dedusă judecății, constă în anularea titlului de proprietate nr. emis pe numele paratei,

Potrivit art. III alin.2 din Legea 169/1997 cu toate modificările ulterioare nulitatea (titlurilor de proprietate) poate fi invocata de primar, prefect, Autoritatea Naționala pentru reconstituirea proprietăților și de alte persoane care justifică un interes legitim, iar soluționarea cererilor este de competența instanțelor de drept comun.

Din textul legal, reiese că în afara subiectelor de sezina calificate, legal determinate - primar, prefect, Autoritatea Naționala pentru reconstituirea proprietăților – în materia cererilor privind constatarea nulității absolute a titlurilor de proprietate beneficiază de calitate procesuala activa orice persoana care justifică un interes juridicește ocrotit.

Reiese că, în materia legii speciale de reparație, calitatea procesuala activa în cererile privind nulitatea absoluta condiția de exercițiu a acțiunii, referitoare la interes, este absorbita în conținutul noțiunii de calitate procesuala, legea condiționând imperativ legitimarea procesuala de justificarea interesului procesual.

Potrivit regulilor procesuale, revine în sarcina reclamantului, conform art. 249 Cod procedură civilă, să facă dovada existenței unui interes personal, născut, actual, legitim care să-i confere calitatea necesara de a solicita constatarea nulității absolute a unui titlu de proprietate emis pe numele pârâtei.

Reclamanta nu face dovada că a formulat cerere de reconstituire a dreptului de proprietate în baza legislației fondului funciar, pentru suprafața de teren de 800mp pentru care i-a fost emis pârâtei titlul de proprietate.

Din prezentarea situației de fapt, instanța reține că la data promovării acțiunii reclamanta își justifica legitimarea procesuala activă exclusiv pe calitatea de moștenitor, și că nu a formulat nici o cerere de reconstituire, conform dispozițiilor art. 9,13 Legea nr. 18/1991, astfel încât nu justifică nici un interes (folos practic direct) din promovarea acestei acțiunii, întrucât, chiar în caz de admitere, în lipsa formulării unei cereri de reconstituire în cadrul termenului legal prevăzut de legislația fondului funciar și prorogat consecutiv până în luna noiembrie 2005, nu poate beneficia în nici un mod de această soluție, întrucât dreptul de proprietate nu poate fi reconstituit în mod direct și în nume propriu în favoarea sa.

În acest context, instanța reține că potrivit art. II din Legea nr. 169/1997 „ dispozițiile modificatoare, completatoare ori de abrogare a acestei legi nu aduc atingere în nici un fel titlurilor și altor acte de proprietate emise cu respectarea prevederilor Legii nr. 18/1991, la data întocmirii lor”.

Textul reprezintă o aplicare a principiului neretroactivității legii și a regulilor referitoare la aplicare legii în timp, asigurând finalitatea siguranței circuitului civil. Or, în cauza reclamanta a contestat valabilitatea titlului de proprietate emis pe numele paratei în lipsa formulării unei cereri proprii de reconstituire, iar în configurația legilor de reparație reconstituirea are caracter strict personal, conform. 8 alin. 3 („stabilirea dreptului de proprietate se face,la cerere, prin eliberarea unui titlu de proprietate"), art. 11 alin. 3 („ stabilirea dreptului de proprietate se face la cerere...".

În aceste condiții promovarea unei acțiunii în nulitatea titlului de proprietate de către reclamanta aduce atingere principiului instituit prin titlu II al Legii 169/1997, conform căruia legea dispune numai pentru viitor, iar interesul urmărit nu este legitim întrucât se intenționează eludarea dispozițiilor imperative ale rezervei succesorale.

Având în vedere toate aceste considerente, instanța apreciază că reclamanta nu a probat în justificarea calității sale nici caracterul actual și nici caracterul legitim al interesului urmărit, neputând beneficia de protecția jurisdicționala a dreptului pretins, motiv pentru care va admite excepția lipsei calității procesuale active și va respinge acțiunea pe acest temei.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII,

HOTĂRĂȘTE:

Admite excepția lipsei calității procesuale active a reclamantei TARNAUCEANU P. și, în consecință:

Respinge cererea reclamantei T. P., cu domiciliul în mun. Iași, ., .. A, ., jud. Iași, formulată în contradictoriu cu pârâtele C. JUDETEANĂ DE FOND FUNCIAR IAȘI, cu sediul în mun. Iași, jud. Iași, C. C. DE FOND FUNCIAR VOINEȘTI, cu sediul în . și H. M., cu domiciliul în ., jud. Iași, având ca obiect constatare nulitate absoluta a Titlului de proprietate nr._/1995 emis pe numele paratei H. M..

Cu apel, în termen de 30 de zile de la comunicare, calea de atac urmând a fi depusă la Judecătoria Iași.

Pronunțată azi 16.04.2015 în ședință publică.

PREȘEDINTE,

C. C.

GREFIER,

J. V. G.

Red.C.C./Teh.C.C.+U.E.

6 ex./11l.05.2015

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Fond funciar. Sentința nr. 5249/2015. Judecătoria IAŞI