Plângere contravenţională. Sentința nr. 6451/2015. Judecătoria IAŞI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 6451/2015 pronunțată de Judecătoria IAŞI la data de 12-05-2015 în dosarul nr. 35725/245/2012
Cod operator: 3171
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA IAȘI
SECȚIA CIVILĂ
Ședința publică de la 12 Mai 2015
Completul constituit din:
PREȘEDINTE M. B.
Grefier D.-G. M.
SENTINȚA Nr. 6451/2015
Pe rol se află judecarea cauzei civile privind pe petentul N. C. I. și pe intimata I. IAȘI -S.R., având ca obiect plângere contravențională.
Dezbaterile asupra fondului cauzei au avut loc în ședința publică din data de 21.04.2015, când, din lipsă de timp pentru deliberare, s-a amânat pronunțarea pentru data de 28.04.2015, când, pentru același motiv, s-a amânat pronunțarea pentru data de 05.05.2015, când s-a amânat pronunțarea pentru astăzi, când:
INSTANȚA,
Asupra cauzei civile de față:
Prin plângerea înregistrată pe rolul acestei instanțe sub nr._ petentul N. C. I. a solicitat ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună anularea procesului-verbal de contravenție . nr._ încheiat la data de 10.11.2012 de către intimatul I.P.J. Iași – Serviciul Rutier, prin care a fost sancționat contravențional pentru săvârșirea faptei prev. de art. 102 alin. 3 lit. e din OUG 195/2002, constând în Aceea că la data menționată a condus autoturismul, cu număr de înmatriculare_, pe DE 583 dinspre Lețcani spre Iași, iar la km. 64 a fost surprins de aparatul radar cu viteza de 115km/h, pe un sector de drum cu limita de viteză de 60 km/h.
În conformitate cu prevederile art. 15 lit. i din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru și art. 36 din OG nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, plângerea împotriva procesului-verbal de constatare și sancționare a contravenției este scutită de taxa judiciară de timbru, iar conform art. 1 alin. 2 din OG nr. 32/1995, este scutită și de plata timbrului judiciar.
În motivarea plângerii petentul a susținut că a circulat cu acea viteză, a refuzat să semneze actul sancționator motivat de faptul că agentul de poliție nu a consemnata ceastă observație la rubrica „obiecțiuni”.
Totodată petentul a susținut că era în afara localității și limita de viteză pe acel sector de drum era de 90 km/h, iar el nu depășise această limită.
În subsidiar a solicitat înlocuirea sancțiunii amenzii contravenționale cu sancțiunea avertismentului, motivat de faptul că este student și se întreține din activitatea de taximetrist.
Petentul nu a solicitat administrarea de probatorii.
Intimatul, legal citat, nu a depus întâmpinare.
Din oficiu, instanța a dispus atașarea documentației care a stat la baza întocmirii procesului-verbal de contravenție, sens în care intimatul a depus raportul agentului de poliție, atestatul operatorului radar, copia a buletinului de verificare metrologică a aparatului radar, planșe foto și înregistrarea video.
Analizând actele și lucrările dosarului instanța de judecată reține următoarele:
Prin procesul-verbal de contravenție . nr._ încheiat la data de 10.11.2012 de către intimatul I.P.J. Iași – Serviciul Rutier petentul a fost sancționat contravențional pentru săvârșirea faptei prev. de art. 102 alin. 3 lit. e din OUG 195/2002, constând în Aceea că la data menționată a condus autoturismul, cu număr de înmatriculare_, pe DE 583 dinspre Lețcani spre Iași, iar la km. 64 a fost surprins de aparatul radar cu viteza de 115km/h, pe un sector de drum cu limita de viteză de 60 km/h.
Verificând, în conformitate cu dispozițiile art.34 al.1 din O.G. nr.2/2001 legalitatea procesului-verbal de constatare și sancționare a contravenției, instanța reține că acesta a fost întocmit cu respectarea dispozițiilor legale incidente, neexistând cazuri de nulitate absolută ce ar putea fi invocate din oficiu.
Analizând temeinicia procesului-verbal, potrivit art.34 din OG 2/2001 instanța administrează orice alte probe prevăzute de lege necesare verificării acesteia și hotărăște asupra sancțiunii.
Din analiza actelor și lucrărilor dosarului nu rezultă o altă situație de fapt decât cea reținută în procesul verbal atacat.
Potrivit art. 1169 cod civil cel ce face o propunere înaintea judecății, trebuie să o dovedească.
Persoana împotriva căreia s-a întocmit procesul-verbal de constatare a contravenției nu este pusă în fața unui verdict definitiv de vinovăție și de răspundere, ci doar în fața unui act administrativ de constatare, al cărui cuprins poate fi contestat prin formularea de obiecțiuni în momentul întocmirii și ale cărui efecte pot fi înlăturate prin exercitarea căilor de atac prevăzute de lege. Procesul-verbal de constatare a contravenției stabilește definitiv vinovăția persoanei în cauză numai în condițiile în care aceasta nu înțelege să se folosească de căile prevăzute de lege pentru a-l contesta, în care intră și dreptul de a face obiecțiuni.
Or, în speță petentul nu a dovedit o situație de fapt contară, limitându-se la a susține că nu avea acea viteză, iar limita pe acel sector de drum era mai mare decât cea menționată în actul sancționator.
Sub aspectul temeiniciei procesului-verbal de contraventie contestat, instanta retine ca petentul a negat ca ar fi circulat cu viteza imputata.
Potrivit art. 102 alin. 3, lit. e) din O.U.G. nr. 195/2002, republicata, depasirea vitezei legale cu mai mult de 50 km/h se constata cu mijloace tehnice omologate si verificate metrologic. Din aceasta dispozitie reiese ca sarcina probei cu privire la temeinicia faptei revine intimatului, acesta fiind utilizatorul mijloacelor tehnice prevazute de lege.
Aceeasi concluzie se desprinde si din jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului, în interpretarea art. 6, paragraful 2 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale (Conventia si jurisprudenta Curtii fac parte din dreptul intern, în conformitate cu dispozitiile art. 11, alin. 2 si art. 20 din Constitutia României), în care s-a aratat ca, si în materie contraventionala, în cazul unor sanctiuni de o anumita gravitate, precum suspendarea exercitarii dreptului de a conduce autovehicule, sarcina probei savârsirii faptei apartine acuzarii (cauza A. contra României, hotarârea Curtii Europene a Drepturilor Omului din 4 oct. 2007, cauza Neata contra României, decizia Curtii Europene a Drepturilor Omului referitoare la admisibilitate din 18 noi. 2008).
Astfel, obligatia dovedirii vinovatiei apartine acuzarii, iar îndoiala îi profita celui acuzat (in dubio pro reo).
Sub acest aspect, instanta constata ca intimatul a depus la dosarul cauzei: planșe fotografice, atestat, buletinul de verificare metrologica . Faptul ca petentul nu a respectat viteza legala este probat cu înregistrarea efectuata cu aparatul radar, omologat si verificat metrologic (buletin de verificare metrologică, în termen de valabilitate), utilizat de un operator atestat, care a indicat ca autoturismul cu nr. de înmatriculare_, se deplasa cu o viteza de 115 km/h.
În plansele fotografice depuse la dosar se vede nr. de înmatriculare al autovehiculului, data si ora înregistrarii, precum si valoarea vitezei masurate, fiind respectate toate prevederile punctului 3.5.1 din Norma de metrologie legala nr. 021 – 05 Aparate pentru masurarea vitezei de circulatie a autovehiculelor, aprobata prin Ordinul directorului general al Biroului Român de Metrologie Legala nr. 301 din 2005, modificat prin Ordinul nr. 153 din 2007, apoi prin Ordinul nr. 187 din 2009. Mai mult, dupa modificarea NML 021-05 prin Ordinul nr. 187 din 2009 a fost abrogata dispozitia de la punctul 3.5.1. care prevedea ca înregistrarile trebuie sa evidentieze si testarea automata .
Buletinul de verificare metrologica în termen de valabilitate probeaza faptul ca aparatul radar îndeplineste toate cerintele NML 021-05
Din analiza probelor administrate în cauză (procesul verbal și raportul agentului constatator, planșele foto și înregistrarea video ), rezultă că petentul se face vinovat de săvârșirea contravenției, instanța urmând să rețină situația de fapt așa cum este descrisă în procesul verbal, având în vedere că acesta este încheiat în conformitate cu dispozițiile art. 1171 Cod civil, având valoarea unui înscris autentic .
Pe de altă parte, petentul nu a administrat nici o probă din care să rezulte altă situație de fapt, neprezentându-se în instanță și nesolicitând administrarea nici unei probe care să ducă la altă concluzie, la termenul în care s-au pus în discuție probele, deși avea posibilitatea să propună și să administreze probatorii, astfel că nu se poate susține încălcarea dispozițiilor art. 129 alin 5 Cod procedură civilă .
Cu privire la sancțiunea aplicată - art. 5 alin.5 din OG 2/2001 prevede că sancțiunea stabilită trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite. De asemenea, potrivit art. 21 alin. 3 sancțiunea se aplică în limitele prevăzute de actul normativ și trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, ținându-se seama de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, de modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă, precum și de circumstanțele personale ale contravenientului și de celelalte date înscrise în procesul-verbal.
Fapta imputata petentului este o fapta de pericol, ratiunea instituirii ei fiind, în primul rând, prevenirea accidentelor de circulatie, iar limitele ridicate ale amenzii contraventionale (între 9 si 20 de puncte amenda), cele mai mari ce pot fi aplicate persoanei fizice, denota un pericol social ridicat. Întrucât petentul a depasit viteza legala în localitate cu 55 de km/h a redus cu mult posibilitatea de frânare, în caz de nevoie si punându-i în pericol pe ceilalti participanti la trafic.
Ținând cont de prevederile art. 21 din OG nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, respectiv de gradul de pericol social al faptei săvârșite, de modalitatea de săvârșirii a acesteia, instanța apreciază că sancțiunea aplicată este corespunzătoare .
Pentru toate aceste considerente, urmează a fi respinsă plângerea ca neîntemeiată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge plângerea contravențională formulată de petentul N. C. I., domiciliat în Tg. F., .. 13A, jud. Iași în contradictoriu cu intimatul I.P.J. Iași – Serviciul Rutier.
Cu recurs (care se depune la Judecătoria Iași) în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, azi 12.05.2015.
Președinte, Grefier,
M. B. D.-G. M.
Red./tehnored. M.B./ M.D.G.
4 ex. / 26.05.2015
| ← Pretenţii. Sentința nr. 7240/2015. Judecătoria IAŞI | Pretenţii. Sentința nr. 6287/2015. Judecătoria IAŞI → |
|---|
