Plângere contravenţională. Sentința nr. 6454/2015. Judecătoria IAŞI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 6454/2015 pronunțată de Judecătoria IAŞI la data de 12-05-2015 în dosarul nr. 42618/245/2014
Cod operator: 3171
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA IAȘI
SECȚIA CIVILĂ
Ședința publică de la 12 Mai 2015
Completul constituit din:
PREȘEDINTE M. B.
Grefier D.-G. M.
SENTINȚA Nr. 6454/2015
Pe rol se află judecarea cauzei civile privind pe petenta N. U. și pe intimata I.P.J. IAȘI - POLIȚIA MUNICIPIULUI IAȘI - BIROUL RUTIER, având ca obiect plângere contravențională .
Dezbaterile asupra fondului cauzei au avut loc în ședința publică din data de 21.04.2015, când, din lipsă de timp pentru deliberare, s-a amânat pronunțarea pentru data de 05.05.2015, când, pentru același motiv, s-a amânat pronunțarea pentru astăzi, când:
INSTANȚA,
Asupra cauzei civile de față:
Prin plângerea înregistrată pe rolul acestei instanțe sub nr._ petenta U. N. a solicitat ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună anularea procesului-verbal de contravenție . nr._ încheiat la data de 13.10.2014 de către intimatul I.P.J. Iași – Biroul Rutier, prin care a fost sancționată contravențional pentru săvârșirea faptelor prev. de art. 100 alin. 3 lit. d și art. 101 alin. 1 pct. 18 din OUG 195/2002, constând în aceea că la data menționată a condus autoturismul, cu număr de înmatriculare b 28 RDT, pe . mun. Iași, dinspre Tătărași spre E. Doamna, iar la semaforul electric aflat în funcțiune, amplasat la intersecția cu . a respectat semnificația culorii roșii a semaforului și nu avea asupra sa documentele prevăzute de lege.
Plângerea a fost legal timbrată.
În motivarea plângerii petenta a susținut că la data menționată se deplasa dinspre Spitalul de Neurologie di Tătărași spre domiciliul părinților săi. Când a ajuns în mijlocul intersecției str. V. L. –.. E. Doamna, mașinile care se aflau în stânga sa, la semafor au început deplasarea, ea realizând că dacă virează spre stânga, spre . încurca traficul, astfel că a decis să schimbe direcția de mers spre dreapta, pe . de departe prima mașină din lanțul ce avea acest sens de deplasare. Imediat a fost oprită de mașina poliției, care se afla în intersecție și i s-au solicitat actele.
A susținut petenta că a prezentat actul de identitate și ulterior și talonul mașinii, însă uitase, grăbită fiind, să ia de acasă și permisul de conducere, aspect pe care l-a explicat agentului de poliție, precum și faptul că nu cunoștea intersecția, inclusiv faptul că atunci când a intrat în intersecție era culoarea verde, care apoi s-a schimbat când era în mijlocul acesteia.
Cu toate acestea i s-a solicitat să rămână la mașină și după scurt timp a revenit agentul de poliție cu actul sancționator întocmit, ea refuzând să-l semneze întrucât cele consemnate nu corespundeau realității.
Petenta a arătat că contestată realitatea celor menționate în actul sancționator, nu a trecut pe culoarea roșie a semaforului, nu are cunoștință de vreun martor care să fi perceput personala cele întâmplate și a prezentat agentului de poliție actele, mai puțin permisul e conducere.
Alăturat plângerii petenta a depus copia procesului-verbal de contravenție contestat, dovada de comunicare a acestuia și o schiță a intersecției respective.
În drept petenta și-a întemeiat plângerea pe disp. OG 2/2001 și OUG 195/2002.
Petenta a precizat, în procedura de regularizare, că nu are probe de propus, intimatul fiind cel care trebuie să facă dovada faptului că ea se face vinovată de săvârșirea faptelor contravenționale menționate în actul sancționator.
Intimatul a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea plângerii ca neîntemeiată, procesul-verbal fiind legal și temeinic întocmit, petenta făcându-se vinovată de săvârșirea contravențiilor reținute în sarcina sa.
Din oficiu, instanța de judecată a dispus atașarea documentației care a stat la baza întocmirii procesului-verbal de contravenție, sens în care a fost depus raportul agentului de poliție.
Petenta a depus răspuns la întâmpinare prin care a solicitat înlăturarea susținerilor intimatului din întâmpinare și să se constate că actul sancționator este lovit de nulitate întrucât prima faptă contravențională a fost greșit încadrată, textul menționat stabilind o altă faptă contravențională, sancțiunile nu au fost individualizate, ea a prezentat actul de identitate și talonul mașinii, nu se prevede expres obligația a avea asupra sa permisul de conducere, identificarea putându-se face de către agentul de poliție.
A mai susținut petenta că actul este lovit de nulitate motivat de faptul că nu a fost completată rubrica „ocupația și locul de muncă al contravenientului” și la acel moment mașina era proprietatea unei persoane juridice, aspect ce rezulta din certificatul de înmatriculare prezentat, astfel că trebuiau menționate și datele de identificare ale persoanei juridice.
În cauză s-a administrat proba cu înscrisuri.
Analizând actele și lucrările dosarului instanța de judecată reține următoarele:
Prin procesul-verbal de contravenție . nr._ încheiat la data de 13.10.2014 de către intimatul I.P.J. Iași – Biroul Rutier petenta a fost sancționată contravențional pentru săvârșirea faptelor prev. de art. 100 alin. 3 lit. d și art. 101 alin. 1 pct. 18 din OUG 195/2002, constând în aceea că la data menționată a condus autoturismul, cu număr de înmatriculare b 28 RDT, pe . mun. Iași, dinspre Tătărași spre E. Doamna, iar la semaforul electric aflat în funcțiune, amplasat la intersecția cu . a respectat semnificația culorii roșii a semaforului și nu avea asupra sa documentele prevăzute de lege.
Verificând, în conformitate cu dispozițiile art. 34 al.1 din O.G. nr. 2/2001 legalitatea procesului-verbal de constatare și sancționare a contravenției, instanța reține că acesta a fost întocmit cu respectarea dispozițiilor legale incidente, neexistând cazuri de nulitate absolută ce ar putea fi invocate din oficiu.
Petenta a susținut că actul este lovit de nulitate motivat de faptul că nu a fost menționat ocupația și locul său de muncă ori potrivit art. 16 alin 1 din OG nr. 2/2001 modificată și completată privind regimul juridic al contravențiilor: „(1) Procesul-verbal de constatare a contravenției va cuprinde în mod obligatoriu: data și locul unde este încheiat; numele, prenumele, calitatea și instituția din care face parte agentul constatator; datele personale din actul de identitate, inclusiv codul numeric personal, ocupația și locul de munca ale contravenientului; descrierea faptei contravenționale cu indicarea datei, orei și locului în care a fost săvârșită, precum și arătarea tuturor împrejurărilor ce pot servi la aprecierea gravității faptei și la evaluarea eventualelor pagube pricinuite; indicarea actului normativ prin care se stabilește și se sancționează contravenția; indicarea societății de asigurări, în situația în care fapta a avut ca urmare producerea unui accident de circulație; posibilitatea achitării în termen de 48 de ore a jumătate din minimul amenzii prevăzute de actul normativ, dacă acesta prevede o asemenea posibilitate; termenul de exercitare a caii de atac și organul la care se depune plângerea...”
Din acest punct de vedere agentul constatator a respectat dispozițiile legale și a întocmit procesul verbal în conformitate cu dispozițiile legale în vigoare, nefiind lovit de nulitate absolută, fiind cuprinse toate mențiunile obligatorii, făcându-se astfel aplicarea corectă a dispozițiilor art. 16 din OG nr. 2/2001 modificată și completată, susținerile petentei, neavând susținere în situația din prezenta speță .
Mai mult decât atât, nulitatea prevăzută de art. 16 din OG nr. 2/2001 modificată și completată este o nulitate relativă și nu absolută .
Mai mult decât atât, nulitatea prevăzută de art. 16 din OG nr. 2/2001 modificată și completată este o nulitate relativă și nu absolută .
Fiind vorba de o nulitate virtuală, anularea actului intervine în condițiile art. 174 alin. 3 și art. 175 Cod procedură civilă doar în măsura dovedirii unei vătămări care să decurgă din viciul constatat și care să nu poată fi înlăturată decât prin anularea actului, iar petenta nu a dovedit că ar fi suferit vreo vătămare, procesul verbal comunicându-i-se în mod legal .
Petentei nu i s-a încălcat dreptul la apărare în condițiile în care a avut posibilitatea să formuleze plângere împotriva procesului verbal de constatare și sancționare a contravenției, iar în cursul procesului sa-și formuleze apărările pe care le considera necesare.
Instanța reține de asemenea, că motivele de nulitate absolută ale procesului verbal sunt limitativ prevăzute în art. 17 din OG nr. 2/2001 modificată și completată, astfel că nu se poate adăuga la lege .
Cu privire la susținerea că trebuiau făcute mențiuni în actul sancționator care să identificare persoana juridică proprietara autoturismului – așa cum s-a reținut mai sus agentul constatator a respectat dispozițiile legale și a întocmit procesul verbal în conformitate cu dispozițiile legale în vigoare, nefiind lovit de nulitate absolută, fiind cuprinse toate mențiunile obligatorii, făcându-se astfel aplicarea corectă a dispozițiilor art. 16 din OG nr. 2/2001 modificată și completată, prin actul sancționator stabilindu-se faptele săvârșite și cine este vinovat de săvârșirea acestor,a precum și sancțiunile aplicate pentru faptele reținute, neavând relevanță cin este proprietarul mașinii, atât timp cât este sancționată conduita culpabilă a conducătorului auto.
Analizând temeinicia procesului-verbal, potrivit art. 34 din OG 2/2001 instanța administrează orice alte probe prevăzute de lege necesare verificării acesteia și hotărăște asupra sancțiunii.
Din analiza actelor și lucrărilor dosarului nu rezultă o altă situație de fapt decât cea reținută în procesul verbal atacat.
Potrivit art. 249 Cod proc. civilă cel ce face o propunere înaintea judecății, trebuie să o dovedească.
Din perspectiva jurisprudenței Curții europene a drepturilor omului în materia prezumției de nevinovăție sub aspectul sarcinii probei, art.6 par. 2 din Convenției nu interzice existenta unor prezumții de fapt sau de drept (Salabiaku c. Franta din 07.10.1988). Prin reglementarea acestor prezumții, statele trebuie sa respecte cerința proporționalității între mijloacele folosite și scopul legitim urmărit (Janosevic c. Suedia par.101).
Așadar, prezumția de legalitate de care se bucura procesul verbal de constatare a contravenției nu este, per se, contrara dispozițiilor art. 6 par.2 din Convenție. Autorului contravenției i se asigură fără nicio îngrădire dreptul de a se adresa justiției, cerând anularea procesului verbal de constatare a contravenției iar . situație, este firesc ca el sa dovedească netemeinicia sau nelegalitatea constatării contravenției sau a sancțiunii aplicate.
Aceasta nu înseamnă răsturnarea sarcinii probei, ci aplicarea principiului general potrivit căruia cel care face o afirmație in justiție trebuie s-o dovedească.
Persoana împotriva căreia s-a întocmit procesul-verbal de constatare a contravenției nu este pusă în fața unui verdict definitiv de vinovăție și de răspundere, ci doar în fața unui act administrativ de constatare, al cărui cuprins poate fi contestat prin formularea de obiecțiuni în momentul întocmirii și ale cărui efecte pot fi înlăturate prin exercitarea căilor de atac prevăzute de lege. Procesul-verbal de constatare a contravenției stabilește definitiv vinovăția persoanei în cauză numai în condițiile în care aceasta nu înțelege să se folosească de căile prevăzute de lege pentru a-l contesta, în care intră și dreptul de a face obiecțiuni.
Or, în speță petenta nu a dovedit o situație de fapt contrară, limitându-se la a învedera că situația de fapt reținută de către agentul constatator nu este reală, ori chiar așa cum a susținut în plângere mașina de poliție era în acea zonă, așteptând la semafor, astfel că agentul de poliție a constatat personal și nemijlocit săvârșirea faptelor contravenționale.
A susținut petenta că în actul sancționator a fost menționat greșit temeiul de drept pentru prima faptă contravențională – însă din cuprinsul acestuia rezultă clar că prima faptă este cea de nerespectare a culorii roșii a semaforului, prev. de art. 100 alin. 3 lit. d din OUG 195/2002 și nu lit. b, cum pretinde petenta, această eroare fiind făcută de către intimat doar în cuprinsul întâmpinării (existând posibilitatea producerii unei erori materiale), însă instanța de judecată analizează temeinicia procesului-verbal.
De asemenea, din conținutul actului sancționator rezultă cu claritate sancțiunile contravenționale aplicate pentru fiecare faptă în parte, acestea fiind distinct individualizate, prin urmare susținerea petentei că nu poate determina cuantumul amenzii pentru fiecare faptă contravențională nefiind fondată.
Cu privire la susținerea petentei, că a prezentat actul de identitate și respectiv certificatul de înmatriculare al mașinii, astfel că nu era necesară prezentarea permisului de conducere instanța reține faptul că aceasta recunoaște că nu a avut asupra sa permisul de conducere aspect care a îngreunat efectuarea verificărilor prevăzute de lege, în condițiile în care chiar aceasta recunoaște că autoturismul era proprietatea unei persoane juridice, cu atât mai mult cu cât este vorba de un conducător auto, atestată de obținerea permisului de conducere.
Urmează a fi înlăturată această susținere întrucât în conformitate cu art. 147 alin. 1 din HG 1391/2006 „ Conducătorul de autovehicul sau de tramvai este obligat: 1. să aibă asupra să actul de identitate, permisul de conducere, certificatul de înmatriculare sau de înregistrare și, după caz, atestatul profesional, precum și celelalte documente prevăzute de legislația în vigoare;”.
Din analiza probelor administrate în cauză (procesul verbal, raportul agentului de poliție), rezultă că petenta se face vinovată de săvârșirea contravențiilor, instanța urmând să rețină situația de fapt așa cum este descrisă în procesul verbal, având în vedere că acesta este încheiat în conformitate cu dispozițiile art. 269 Cod proc. civil, având valoarea unui înscris autentic .
Cu privire la sancțiunile aplicate - art. 5 alin. 5 din OG 2/2001 prevede că sancțiunea stabilită trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite. De asemenea, potrivit art. 21 alin. 3 sancțiunea se aplică în limitele prevăzute de actul normativ și trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, ținându-se seama de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, de modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă, precum și de circumstanțele personale ale contravenientului și de celelalte date înscrise în procesul-verbal.
Prima fapta imputata petentei este o fapta de pericol, rațiunea instituirii ei fiind, în primul rând, prevenirea accidentelor de circulație, ceea ce denota un pericol social ridicat.
Întrucât petenta nu a respectat culoarea roșie a semaforului, aflându-se în intersecție, punându-i în pericol pe ceilalți participanți la trafic si nici nu a avut asupra sa permisul de conducere, îngreunând efectuarea verificărilor prevăzute de lege, săvârșind doua contravenții, instanța apreciază ca sancțiunile aplicate sunt proporționale cu gravitatea faptelor săvârșite, iar agentul constatator a procedat la o corecta individualizare a acestora.
În consecință, constatând legalitatea si temeinicia procesului-verbal contestat, în temeiul art. 34 alin. 1 din O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, instanța va respinge ca nefondata plângerea formulata de petent.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge plângerea contravențională formulată de petenta U. N., domiciliată în București, sector 3, ., ., apt. 167 în contradictoriu cu intimatul I.P.J. Iași – Biroul Rutier.
Cu apel (care se depune la Judecătoria Iași) în 30 de zile de la comunicare.
Pronunțată în publică, azi 12.05.2015.
Președinte, Grefier,
M. B. D.-G. M.
Red./tehnored. M.B./ M.D.G.
4 ex. / 27.05.2015
| ← Pretenţii. Sentința nr. 6987/2015. Judecătoria IAŞI | Plângere contravenţională. Sentința nr. 6147/2015.... → |
|---|
