Plângere contravenţională. Sentința nr. 8259/2015. Judecătoria IAŞI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 8259/2015 pronunțată de Judecătoria IAŞI la data de 18-06-2015 în dosarul nr. 8259/2015
Cod operator: 3171
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA IAȘI
SECȚIA CIVILĂ
SENTINȚA CIVILĂ Nr. 8259/2015
Ședința publică de la 18 Iunie 2015
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE E. G.
Grefier M. G. P.
Pe rol se află judecarea acțiunii civile formulate de petentul A. I. C. și pe intimatul I.P.J. IAȘI, având ca obiect plângere contravențională.
La apelul nominal făcut în ședința publică lipsă fiind părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Dezbaterile asupra cauzei au avut loc în ședința publică din data de 04.06.2015, susținerile apărătorului ales al petentului fiind consemnate în încheierea de ședință din acea zi, încheiere ce face parte integrantă din hotărâre, când, din lipsă de timp pentru deliberări, s-a amânat pronunțarea pentru azi, când,
INSTANȚA,
Deliberând asupra prezentei cereri de chemare în judecată, instanța reține următoarele:
Prin cererea înregistrată la data de 10.12.2014, pe rolul Judecătoriei Iași sub nr._ petentul A. I. C. a solicitat anularea procesului verbal de constatare si sancționare a contravențiilor . nr._ întocmit la data de 05.12.2014 de intimatul I.P.J. Iași.
In motivare petentul a arătat ca la data de 05.12.2014 se deplasa cu autovehiculul cu nr. de înmatriculare_ pe . Iași dinspre Podul de Piatra către Gara N. iar la 200 m. după trecerea de pietoni din zona Pasajului auto Galata a fost oprit de un echipaj de poliței întrucât nu ar fi acordat prioritate unui pieton.
Susține petentul ca in momentul in care a ajuns in dreptul trecerii de pietoni nu se afla nici un pieton angajat in traversarea străzii, toate benzile de circulație aflate pe sensul sau de mers fiind ocupate de mașini aflate in deplasare. Mai arata petentul ca el se deplasa pe banda doi a sensului de mers.
In continuare petentul a susținut ca agenții de politie nu putea sa vadă daca a săvârșit contravenția datorita modului de poziționare a autovehiculului in care se aflau.
In dovedirea plângerii formulate petentul a solicitat administrarea probei cu martorii M. C. si A. A..
Plângerea nu a fost motivata in drept.
Au fost anexate cererii: dovada achitării taxei de timbru, copia procesului verbal.
Ca urmare a comunicării cererii de chemare în judecată, intimatul a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea ca neîntemeiată a plângerii. S-a arătat că petentul a fost sancționat, pentru reținerea în sarcina sa a următoarei pretinse fapte contravenționale: la data de 05.12.2014 a condus auto marca Peugeot Expert cu nr. de înmatriculare_ pe . Iași dinspre Podul de Piatra către Gara N., iar la trecerea de pietoni din dreptul TNT Imobiliare nu a oprit si nu a acordat prioritate de trecere unui pieton angajat in traversarea regulamentara a străzii prin loc semnalizat cu marcaj si indicator.
S-a arătat ca fapta este prevăzuta de art. 100 alin. 3 lit. b din O.U.G. 195/2002.
În drept au fost invocate prevederile art. 148,205, 315 NCPC, OG 2/2001 OUG 195/2002 și Regulamentul de aplicare al acesteia.
La solicitarea instanței intimatul a depus la dosar documentația aferenta procesului verbal (filele 20-22 din dosar).
In cauza a fost încuviințata administrarea probei cu înscrisuri pentru ambele parți iar pentru petent a fost încuviințata si administrarea probei cu martorul A. A.
La termenul de judecata din data de 04.06.2015 petentul a arătat ca renunța la administrarea probei cu martori.
Analizând materialul probatoriu administrat în prezenta cauză, instanța reține următoarele:
Prin procesul verbal CP numărul_, încheiat la data de 05.12.2014, petentul a fost sancționat întrucât pe data de 05.12.2014 ar fi condus auto cu nr. de înmatriculare_ dinspre Podul de Piatra către Gara Internaționala, iar la trecerea pentru pietoni din dreptul TNT Imobiliare nu a oprit si nu a acordat prioritate de trecere unui pieton aflat regulamentar in traversarea străzii din dreapta către stânga pe sensul sau de mers, autovehiculul circulând pe banda II iar pietonul aflându-se pe banda I. S-a reținut ca fapta este prevăzuta de art. 100 alin. 3 lit. b din O.U.G. 195/2002.
Pentru fapta săvârșita petentului i-a fost aplica sancțiunea amenzii in cuantum de 360 lei si reținerea permisului de conducere in vederea suspendării pe o perioada determinata.
Petentul a semnat procesul verbal la rubrica obiecțiuni fiind cosemnat faptul ca nu sunt obiecțiuni.
Sub aspectul legalității, actul sancționator a fost întocmit cu respectarea dispozițiilor art.16 si 17 din O.G.2/2001, cuprinzând toate mențiunile prevăzute de lege sub sancțiunea nulității absolute.
Astfel, instanța retine ca agentul constatator a respectat dispozițiile legale și au întocmit procesul verbal în conformitate cu dispozițiile normative în vigoare, nefiind lovit de nulitate absolută, fiind cuprinse toate mențiunile obligatorii, respectiv completându-se atât numele, prenumele, calitatea și instituția din care face parte agentul constatator cât și numele și prenumele petentului a cărei lipsă atrage sancțiunea nulității absolute .
In ce privește temeinicia procesului verbal, din analiza probelor administrate în cauză rezultă că petentul se face vinovat de săvârșirea contravenției, instanța urmând să rețină situația de fapt așa cum este descrisă în procesul verbal.
În acest sens, instanța reține că O.G. nr.2/2001 nu conține dispoziții exprese privind valoarea probantă a procesului-verbal de constatare a contravenției, condiții în care se apreciază, de către instanță, că actul sancționator face dovada deplină asupra situației de fapt și a încadrării în drept până la proba contrară, bucurându-se de o prezumție relativă de adevăr. Contravenientul poate, deci, să dovedească liber, cu orice mijloc de probă, caracterul nereal al mențiunilor înscrise în procesul-verbal.
Din perspectiva jurisprudenței Curții europene a drepturilor omului în materia prezumției de nevinovăție sub aspectul sarcinii probei, art.6 par. 2 din Convenției nu interzice existenta unor prezumții de fapt sau de drept (Salabiaku c. Franta din 07.10.1988). Prin reglementarea acestor prezumții, statele trebuie sa respecte cerința proporționalității între mijloacele folosite și scopul legitim urmărit (Janosevic c. Suedia par.101).
Așadar, prezumția de legalitate de care se bucura procesul verbal de constatare a contravenției nu este, per se, contrara dispozițiilor art. 6 par.2 din Convenție. Autorului contravenției i se asigură fără nicio îngrădire dreptul de a se adresa justiției, cerând anularea procesului verbal de constatare a contravenției iar . situație, este firesc ca el sa dovedească netemeinicia sau nelegalitatea constatării contravenției sau a sancțiunii aplicate.
Aceasta nu înseamnă răsturnarea sarcinii probei, ci aplicarea principiului general potrivit căruia cel care face o afirmație in justiție trebuie s-o dovedească.
Persoana împotriva căreia s-a întocmit procesul-verbal de constatare a contravenției nu este pusă în fața unui verdict definitiv de vinovăție și de răspundere, ci doar în fața unui act administrativ de constatare, al cărui cuprins poate fi contestat prin formularea de obiecțiuni în momentul întocmirii și ale cărui efecte pot fi înlăturate prin exercitarea căilor de atac prevăzute de lege. Procesul-verbal de constatare a contravenției stabilește definitiv vinovăția persoanei în cauză numai în condițiile în care aceasta nu înțelege să se folosească de căile prevăzute de lege pentru a-l contesta, în care intră și dreptul de a face obiecțiuni.
Instanța reține că petentului i s-a asigurat dreptul la un proces echitabil, acordându-i-se posibilitatea de a propune probe.
În speță, petentul nu a dovedit o situație de fapt contară celei reținute prin procesul verbal.
Dimpotrivă, prin planșele foto si înregistrarea video depuse la dosar instanța constata ca intimata a făcut dovada ca petentul nu a acordat prioritate de trecere pietonului angajat in traversarea regulamentara a străzii.
Analizând sancțiunea aplicată prin procesul verbal contestat, instanța constată că aceasta respecta dispozițiile art. 21 alin. (3) din O.G. nr.2/2001, conform cărora la aplicarea sancțiunii se ține seama de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, de modul și mijloacele de săvârșire, de scopul urmărit, precum și de urmarea produsă, astfel încât sancțiunea să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei, petentului fiindu-i aplicata sancțiunea amenzii in cuantumul minim prevăzut de lege.
În aceste condiții, ținând cont de faptul că, pe de o parte, petentul nu a făcut contradovadă asupra celor reținute în procesul verbal, iar pe de alta parte, fata de dispozițiile art. 21 din OG nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, sancțiunea aplicată a fost corect individualizată, instanța urmează să respingă ca neîntemeiată plângerea formulată de către petenta.
Având in vedere si dispozițiile art. 453 Cod procedura civila instanța va lua act ca in cauza nu s-au solicitat cheltuieli de judecata.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge ca nefondată plângerea formulata de petentul A. I. C., CNP_, având domiciliul in Iași, ., ., jud. Iași împotriva procesului verbal . nr._ încheiat la data de 05.12.2014, plângere formulata in contradictoriu cu intimatul Inspectoratul de Politie al Județului Iași, cod fiscal_, cu sediul in Iași, .. 6, jud. Iași.
Ia act ca nu s-au solicitat cheltuieli de judecata.
Cu apel in termen de 30 de zile de la comunicare.
Apelul se depune la Judecătoria Iași.
Pronunțata in ședința publica, azi, 18.06.2015.
Președinte, Pentru grefier aflat in C.O. semnează
G.E. grefier desemnat cu atribuțiile grefierului șef de secție civilă, A. M. B.
RED./TEHNORED. G.E.
4 EX./04.08.2015
| ← Pretenţii. Sentința nr. 8892/2015. Judecătoria IAŞI | Pretenţii. Sentința nr. 8264/2015. Judecătoria IAŞI → |
|---|
