Plângere împotriva încheierii de carte funciară. Legea nr.7/1996, Art.52 alin.2. Sentința nr. 2695/2015. Judecătoria IAŞI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 2695/2015 pronunțată de Judecătoria IAŞI la data de 23-02-2015 în dosarul nr. 2695/2015
Cod operator: 3171
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA IAȘI
SECȚIA CIVILĂ
Ședința publică din data de 23 Februarie 2015
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE –Ș. A. P.
GREFIER-C. L. R.
SENTINȚA CIVILĂ NR. 2695
Pe rol se află judecarea cauzei civile privind pe petentul T. V. în contradictoriu cu intimații O. DE C. ȘI PUBLICITATE IMOBILIARA IASI - BIROUL DE C. SI PUBLICITATE IMOBILIARA IASI, M. V., M. F., având ca obiect plângere împotriva încheierii de carte funciară (Art.52 alin.2 Legea nr.7/1996) .
La apelul nominal făcut în ședința publică, au lipsit părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Dezbaterile cauzei au avut loc în ședința publică de la data de 02.02.2015, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, încheiere ce face parte integrantă din prezenta sentință civilă, când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea cauzei pentru data de 16.02.2015, când pentru același motiv a amânat pronunțarea pentru astăzi, când, în aceeași compunere, a hotărât:
INSTANȚA,
Prin acțiunea înregistrată pe rolul Judecătoriei Iași la data de 27.06.2014 sub nr._, petentul T. V. a solicitat, în contradictoriu cu intimații OCPI Iași, M. V. și M. F., plângere împotriva încheierii de respingere a cererii de reexaminare nr._/29.05.2014 formulată împotriva încheierii de respingere nr._ din data de 07.05.2014, emisă de Biroul de C. și Publicitate Imobiliară Iași din cadrul OCPI Iași, având ca obiect întabularea dreptului de proprietate dobândit de petent asupra imobilului apartament situat în Iași, ., .. C5, ., în baza actului de adjudecare din dosarul execuțional nr. 431/2012 al B. Silimon V.. Petentul a solicitat admiterea plângerii și obligarea OCPI Iași la întabularea în cartea funciară a dreptului de proprietate.
În fapt, petentul a arătat că la data de 17.04.2014 a dobândit dreptul de proprietate asupra imobilului apartament situat în Iași, ., .. C5, ., în baza actului de adjudecare din dosarul execuțional nr. 431/2012 al B. Silimon V.. Anterior adjudecării acest imobil fusese proprietatea intimaților M. V. și M. F.. Petentul a depus la OCPI Iași documentația necesară în vederea întabulării în cartea funciară a dreptului de proprietate asupra imobilului, dar cererea sa a fost respinsă prin încheierea nr._/2014. Petentul a formulat cerere de reexaminare a acestei încheieri, dar și această cerere a fost respinsă, prin încheirea nr._/09.06.2014, cu motivarea că nu s-au depus înscrisurile doveditoare cu privire la îndeplinirea obligației de plată a impozitului prevăzut de art. 77 ind. 1 prima teză din Legea nr. 571/2003. De asemenea, s-a constatat faptul că în dosarul nr._ s-a înscris sechestrul asigurător asupra imobilului de către Judecătoria Iași, Secția Penală. Potrivit art. 77 ind. 1 din Legea nr. 571/2003 la transferul dreptului de proprietate și al dezmembrămintelor acestuia prin acte juridice între vii asupra construcțiilor de orice fel și a terenurilor aferente acestora, precum și asupra terenurilor de orice fel fără construcții, contribuabilii datorează impozit. În aplicarea acestui text art. 151 ind. 2 din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 571/2003 definește noțiunea de contribuabil ca fiind persoana fizică căreia îi revine obligația de plată a impozitului. În cazul transferului dreptului de proprietate și al dezmembrămintelor acestuia prin acte juridice între vii contribuabil este cel din patrimoniul căruia se transferă dreptul de proprietate sau dezmembrămintele acestuia. Petentul, dobândind dreptul de proprietate asupra imobilului în litigiu, nu este contribuabil, întrucât nu are calitatea de vânzător, ci pe cea de cumpărător. ANAF poate urmări, prin organele proprii de executare silită, pe fostul proprietar. Refuzul întabulării dreptului de propreitate dobândit de petent prin actul de adjudecare constituie o îngrădire a exercitării dreptului de proprietate al petentului. De asemenea, potrivit art. 518 VCPC prin actul de adjudecare proprietatea imobilului care a făcut obiectul executării silite se transmite de la debitor la adjudecatar și acesta are dreptul să-și întabuleze proprietatea în cartea funciară. Prin întabulare adjudecatarul dobândește dreptul de a dispune de imobilul cumpărat, iar imobilul rămâne liber de orice ipoteci sau sarcini privind garantarea drepturilor de creanță, creditorii putându-și realiza aceste drepturi numai din prețul obținut. Ipotecile și celelalte sarcini reale, precum și drepturile reale întabulate după notarea somației în cartea funciară se vor radia din oficiu, conform art. 518 alin. 1 pct. 4 VCPC. Întrucât somația nr. 431/2012 din 06.12.2012 emisă de B. Silimon V. privind începerea executării silite a fost notată în cartea funciară înaintea notării înființării sechestrului asigurător și ținând cont de faptul că ambele înscrieri au fost efectuate înaintea actului de adjudecare a imobilului, la distribuirea banilor obținuți în urma procedurii de executare silită executorul judecătoresc, respectiv organele abilitate în recuperarea sumei de bani înființate prin sechestrul asigurător, ar fi trebuit să manifeste diligența necesară pentru recuperarea sumei de bani, conform ordinelor de preferință în recuperarea creanțelor. Petentul nu este culpabil dacă suma de bani instituită prin sechestrul asigurător nu a fost recuperată la distribuirea sumelor de către executorul judecătoresc. Conform art. 564 VCpc dacă există creditori care, asupra bunului vândut, au un drept de gaj, ipotecă saul alte drepturi de preferință conservate în condițiile legii, la distribuirea sumei rezultate din vânzarea bunului creanțele lor vor fi plătite înaintea creanțelor prevăzute la art. 563 alin. 1 lit. b.
În drept, s-au invocat prevederile art. 77 ind. 1 din Legea nr. 571/2003, art. 151 ind. 2 din Normele metodologice de plicare a Legii nr. 571/2003, art. 48 alin. 1 din Legea nr. 7/1996, art. 516 pct. 8, art. 518, art. 563 alin. 1, art. 564 VC.p.c.
Acțiunea a fost legal timbrată, cu taxă judiciară de timbru în cuantum de 50 lei.
Intimații M. V. și M. F. nu au depus întâmpinare și nu s-au prezentat la judecată.
Intimatul OCPI Iași a formulat întâmpinare, prin care a invocat excepția lipsei calității sale procesuale pasive. Pe fondul cauzei a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată. În motivare, s-a arătat că
Prin încheierea de ședință din data de 13.10.2014 a fost admisă excepția lipsei calității sale procesuale pasive a intimatului OCPI Iași, astfel că plângerea formualtă în contradcitoriu cu acest intimat va fi respinsă ca fiind formulată în contradcitoriu cu o persoană lipsită de calitate procesuală pasivă.
Analizând actele și lucrările cauzei, instanța constată următoarele:
Petentul T. V. a devenit proprietar al imobilului apartament situat în Iași, ., .. C5, . ca urmare a cumpărării acestui imobil la vânzarea prin licitație publică realizată la data de 31.03.2014, în cadrul executării silite a patrimoniului foștilor proprietari ai acestui apartament, intimații M. V. și M. F.. Petentul a devenit proprietarul acestui apartament potrivit actului de adjudecare încheiat la 17.04.2014.
Petentul a depus la OCPI Iași documentația necesară în vederea întabulării în cartea funciară a dreptului de proprietate asupra imobilului, dar cererea sa a fost respinsă prin încheierea nr._/2014. Petentul a formulat cerere de reexaminare a acestei încheieri, dar și această cerere a fost respinsă, prin încheirea nr._/09.06.2014, cu motivarea că nu s-au depus înscrisurile doveditoare cu privire la îndeplinirea obligației de plată a impozitului prevăzut de art. 77 ind. 1 prima teză din Legea nr. 571/2003. De asemenea, s-a constatat faptul că în dosarul nr._ s-a înscris sechestrul asigurător asupra imobilului de către Judecătoria Iași, Secția Penală.
Conform art. 77¹ alin. 1 Cod fiscal la transferul dreptului de proprietate și al dezmembrămintelor acestuia, prin acte juridice între vii asupra construcțiilor de orice fel și a terenurilor aferente acestora, precum și asupra terenurilor de orice fel fără construcții, contribuabilii datorează un impozit. Potrivit art. 151 ind. 2 din HG nr. 44/2004 (norme metodologice de aplicare a codului fiscal), “în cazul transferului dreptului de proprietate sau al dezmembrămintelor acestuia prin acte juridice între vii, contribuabil este cel din patrimoniul căruia se transferă dreptul de proprietate sau dezmembrămintele acestuia: vânzătorul, credirențierul, transmițătorul în cazul contractului de întreținere, al actului de dare în plată, al contractului de tranzacție etc., cu excepția transferului prin donație”.
Potrivit art. 77¹ alin. 6 teza finală Cod Fiscal, pentru înscrierea drepturilor dobândite în baza actelor autentificate de notarii publici ori a certificatelor de moștenitor sau, dupã caz, a hotãrârilor judecãtorești și a altor documente în celelalte cazuri, registratorii de la birourile de carte funciarã vor verifica îndeplinirea obligației de platã a impozitului prevãzut la alin. (1) și (3) și, în cazul în care nu se va face dovada achitãrii acestui impozit, vor respinge cererea de înscriere pânã la plata impozitului. Instanța învederează că, potrivit art. 151 ind. 2 din HG nr. 44/2004, obligația de plată a impozitului pe transferul proprietății prin act de vânzare-cumpărare, revine vânzătorului, în speță intimaților M. V. și M. F.. Faptul că vânzarea realizată în prezenta cauză a fost una silită nu determină inaplicabilitatea art. 77 ind 1 alin. 6 C.fiscal, acest text legal nefăcând vreo distincție între înstrăinările prin bună-învoială și cele silite.
Petentul, cumpărător al imobilului, este pus în situația de a nu putea obține întabularea dreptului de proprietate dobândit datorită neexecutării obligației de plată a impozitului de către o altă persoană, așadar pentru o cauză independentă de voința sa. Imposibilitatea întabulării dreptului de proprietate este de natură a aduce prejudicii petentului, care nu poate face opozabil terților dreptul dobândit, nu îl poate înstrăina în mod valabil, apărând astfel posibilitatea de a-i fi afectate, în viitor, interesele legate de bunul dobândit, iar sub imperiul Noului cod civil nici nu va putea opera în mod valabil transferul dreptului de proprietate. Prin aceasta se aduce atingere conținutului dreptului de proprietate al petentului, garantat și de art. 1 din Protocolul 1 la CEDO, iar această atingere nu apare ca fiind proporțională cu scopul urmărit (de a se asigura încasarea impozitului pe transferul proprietății, fie și pentru un transfer silit), întrucât organele fiscale au posibilitatea de a proceda la executarea silită a contribuabilului din patrimoniul căruia a ieșit bunul ca urmare a executării silite, fiind excesiv să se solicite dobânditorului bunului care dorește întabularea dreptului său de proprietate să achite impozitul, deși această obligație nu-i revine lui, ci înstrăinătorului. Este adevărat că registratorul de carte funciară a respectat dispozițiile Codului Fiscal, neavând abilitatea legală să facă aprecieri asupra conformității cu prevederile CEDO a dispozițiilor Codului Fiscal.
De altfel, prin Decizia Curții Constituționale nr. 662 din 11 noiembrie 2014, publicată în M.O. nr. 47 din 20 ianuarie 2015, s-a admis excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 77^1 alin. (6) teza finală din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, constatându-se că sunt constituționale în măsura în care legea nu îl obligă pe cumpărătorul adjudecatar să facă dovada plății impozitului datorat de înstrăinătorul debitor pentru a-și putea înscrie în cartea funciară dreptul său de proprietate.
În ceea ce privește înscrierea, în cartea funciară a imobilului adjudecat, a măsurii asigurătorii a sechestrului penal, luată de Judecătoria Iași, secția penală, cu privire la acest imobil, instanța învederează că măsura asigurătorie a sechestrului penal nu valorează titlu executoriu, motiv pentru care nu poate fi opus adjudecatarului, care a dobândit dreptul de proprietate asupra imobilului aflat în litigiu în urma unei proceduri de executare silită declanșată la cererea unui creditor care se afla în posesia unui titlu executoriu, astfel încât o simplă măsură asigurătorie nu poate paraliza finalizarea procedurii de executare silită declanșată în baza unui titlu executoriu valabil, inclusiv prin eliberarea actului de adjudecare și intabularea dreptului de proprietate. De altfel, indisponibilizarea nu se identifică, sub nicio formă, cu noțiunea de inalienabil (termen utilizat în limbajul juridic pentru a da expresie interdicției de înstrăinare a unui bun sau a unui drept subiectiv prin acte juridice de drept civil) sau cu noțiunea de insesizabil (bun sau drept patrimonial care nu este susceptibil să fie urmărit pe cale silită de către creditorii titularului sau, pentru recuperarea creanțelor pe care aceștia le au împotriva respectivului titular). Așadar, indisponibilizarea este o măsură ce vine să protejeze bunul, prin împiedicarea proprietarului (învinuit sau inculpat) să-l distrugă ori să-l înstrăineze în scopul de a-și micșora patrimoniul în eventualitatea în care acesta ar trebui să execute o obligație sau să răspundă pentru repararea unui prejudiciu, însă nu are ca scop și nu presupune că bunul nu poate fi executat silit întrucât, ca efect al instituirii măsurii asigurătorii, în mod indubitabil, acesta nu a fost declarat inalienabil sau insesizabil, iar înstrăinarea bunului nu mai ține de voința proprietarului. De altfel, art. 726 și 812 N.C.p.c., referindu-se la bunurile care nu pot face obiectul urmăririi silite, nu se referă și la bunurile indisponibilizate.
Având în vedere ansamblul celor anterior expuse, instanța urmează a admite plângerea petentului și a dispune întabularea dreptului de proprietate al petentului asupra imobilului apartament situat în Iași, ., .. C5, ., identificat prin număr cadastral 645-C1-U155, înscris în cartea funciară nr._-C1-U44, dobândit în baza actului de adjudecare întocmit la 17.04.2014 de executorul judecătoresc Silimon V. în cadrul dosarului execuțional nr. 431/2012.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite excepția lipsei calității procesuale pasive a OCPI Iași, invocată prin întâmpinare. Respinge acțiunea formulată în contradictoriu cu OCPI Iași ca fiind introdusă împotriva unei persoane lipsite de calitate procesuală pasivă.
Admite plângerea formulată de petentul T. V., domiciliat în Mun. Suceava, .. 16F, ., ., formulată în contradictoriu cu intimații M. V., domiciliat în Iași, .. 6, ., . și M. F., domiciliată în Iași, ., .. C5, . de carte funciară nr._/29.05.2014 emisă de O. de C. și Publicitate Imobiliară Iași.
Dispune intabularea dreptului de proprietate al petentului asupra imobilului apartament situat în Iași, ., .. C5, ., identificat prin număr cadastral 645-C1-U155, înscris în cartea funciară nr._-C1-U44, dobândit în baza actului de adjudecare întocmit la 17.04.2014 de executorul judecătoresc Silimon V. în cadrul dosarului execuțional nr. 431/2012.
Cu drept de apel în termen de 30 zile de la comunicare, eventuala cerere de apel urmând a fi depusă la Judecătoria Iași.
Pronunțată în ședință publică azi, 23.02.2015.
Președinte, Grefier
P. Ș. A. R. C. L.
Red/tehnored.P.Ș.A./R.C.L.
6ex/02.04.2015
| ← Contestaţie la executare. Sentința nr. 2842/2015. Judecătoria... | Acţiune în constatare. Sentința nr. 2696/2015. Judecătoria IAŞI → |
|---|
