Pretenţii. Sentința nr. 1236/2015. Judecătoria IAŞI

Sentința nr. 1236/2015 pronunțată de Judecătoria IAŞI la data de 02-02-2015 în dosarul nr. 1236/2015

Dosar nr._ Cod operator: 3171

ROMÂNIA

JUDECĂTORIA IAȘI

SECȚIA CIVILĂ

Ședința Publică din data de 2 februarie 2015

Instanța constituită din:

PREȘEDINTE – Judecător: E. L. A.

Grefier: S. M. G.

SENTINȚA CIVILĂ NR. 1236

Pe rol se află judecarea cauzei civile privind pe reclamanta .> în contradictoriu cu pârâta A. D. E., având ca obiect pretenții.

La apelul nominal, făcut în ședința publică, părțile au lipsit.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:

Dezbaterile și susținerile părților au avut loc la termenul de judecată din data de 26.01.2015, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta hotărâre și când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea la data de 02.02.2015, când a hotărât următoarele:

INSTANȚA,

Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Judecătoriei Iași sub_ din 03.09.2014, reclamanta . solicitat instanței ca prin hotărârea pe care o va pronunța să dispună obligarea pârâtei A. D. E. la plata sumei de 299,21 lei din care 259,05 lei cu titlu de contravaloare a facturilor de salubritate emise în perioada 09._ și 40,16 lei cu titlu de penalități aferente acestora calculate până la data de 20.05.2014 și obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată (taxă judiciară de timbru).

În motivare, reclamanta a arătat că a încheiat cu pârâta contractul de prestării servicii salubritate nr._/17.02.2012, în baza căruia a colectat, transportat și depozitat deșeurile municipale, însă pârâta nu a mai achitat valoarea facturilor emise în perioada 09._, înregistrând un debit de 259,05 lei. La aceste sume s-au calculat penalități de întârziere de 40,16 lei, calculate până la data de 20.05.2014.

Reclamanta a mai arătat că a invitat pârâta la sediul său în scopul soluționării litigiului pe cale amiabilă cât și pe calea medierii, solicitări cărora pârâtul nu le-a dat curs.

În drept, cererea de chemare în judecată a fost întemeiată pe prevederile art. 1516 Cod civil.

În dovedirea susținerilor formulate prin cererea de chemare în judecată, reclamanta a depus la dosarul cauzei, în copie certificată, somație fila 6, contract de prestării servicii salubritate nr._/17.02.2012 fila 7, fișă calcul penalități fila 8, facturi fiscale aferente perioadei solicitate filele 9-15.

În temeiul dispozițiilor art. 411 alin.1, pct.2 Cod procedură civilă, reclamanta a solicitat judecarea cauzei în lipsă.

Cererea de chemare în judecată a fost legal timbrată cu taxa judiciară de timbru de 24 lei stabilită conform prevederilor art.3 alin.1 din OUG nr.80/2013 privind taxele judiciare de timbru.

În cauză, s-a realizat regularizarea acțiunii în acord cu prevederile art.200 Cod procedură civilă, în care reclamanta a făcut dovada calității de reprezentant convențional și legal, a indicat datele sale de identificare.

Pârâta, deși legal citată, nu a formulat întâmpinare în termenul legal pentru a-și preciza poziția procesuală.

La termenul din 26.01.2015, instanța a încuviințat pentru ambele părți, apreciindu-le legale, concludente, pertinente și utile soluționării cauzei, proba cu înscrisurile de la dosarul cauzei.

Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:

În fapt, reclamanta . calitate de prestator, și pârâta A. D. E., în calitate de beneficiar, au încheiat contractul de prestării servicii salubritate nr._/17.02.2012, având ca obiect colectarea, transportul și depozitarea deșeurilor municipale, astfel cum rezultă din contract de prestării servicii salubritate nr._/17.02.2012 fila 7.

În schimbul serviciilor prestate, pârâta și-a asumat obligația de a achita contravaloarea serviciilor prestate, potrivit prevederilor art.6 pct.2 din contract, în termen de 15 zile de la data primirii facturii, potrivit prevederilor art.8 pct.2 din contract.

Părțile au convenit că neachitarea facturii în termen de 30 zile de la data scadenței, atrage majorări de întârziere egale cu nivelul dobânzii legale datorate pentru neplata la termen a obligațiilor bugetare, potrivit prevederilor art. 8 pct.4 din contract.

În temeiul contractului au fost emise facturile fiscale (filele 9-15) pentru valoarea totală de 259,05 lei, aferente perioadei 09._, așa cum rezultă din facturi fiscale filele 9-15. La suma neachitată de către pârâtă au fost calculate penalități de întârziere în cuantum de 40,16 lei, astfel cum rezultă din fișă calcul penalități fila 8.

Potrivit mențiunilor de pe facturile fiscale, neachitarea facturii în termen de 45 zile calendaristice de la data emiterii conduce la perceperea penalităților, în cuantum de 0,04% începând cu prima zi după scadență, până la data achitării integrale a facturii, facturile fiind o formă simplificată de contract, mențiuni care sunt de natură să modifice termenul de calcul și procentul penalităților.

În ceea ce privește legea aplicabilă prezentului litigiu, văzând dispozițiile art.6 din Noul Cod Civil, potrivit cărora actele juridice încheiate sau produse înainte de . legii noi nu pot genera alte efecte juridice decât cele în vigoare la data încheierii sau după caz producerii lor, legea aplicabilă în cauza de față, având în vedere data încheierii contractului de prestări servici, este dată de dispozițiile Noului cod civil .

În drept, sunt incidente prevederile art. 1270 Cod civil potrivit cărora contractul valabil încheiat are putere de lege între părțile contractante, trebuind să fie executat cu bună credință și modificându-se sau încetând doar prin acordul de voință al părților sau în cazurile autorizate de lege.

De asemenea, potrivit art.1350 Noul cod civil orice persoană trebuie să își execute obligațiile pe care le-a contractat, fiind ținută să despăgubească cocontractantul pentru prejudiciile ocazionate de neexecutare sau executare necorespunzătoare.

Instanța reține că în speță sunt incidente și prevederile art. 249 Cod procedură civilă, care dispun că cel ce face o propunere înaintea judecății trebuie să o dovedească, astfel că reclamantul care pretinde executarea unei obligații trebuie să facă dovada existenței obligației și a temeiului juridic al acesteia, iar pârâtul care pretinde că a executat obligația asumată trebuie să facă dovada acestei executări prin mijloacele de probă admise de lege.

Potrivit art. 662 Cod procedură civilă, creanța este certă când existența ei neîndoielnică rezultă din însuși titlul executoriu. Creanța este lichidă atunci când obiectul ei este determinat sau când titlul executoriu conține elementele care permit stabilirea lui. Creanța este exigibilă dacă obligația debitorului este ajunsă la scadență sau acesta este decăzut din beneficiul termenului de plată.

În speță, față de regulile răspunderii civile contractuale, instanța reține că reclamanta . făcut dovada existenței unei obligații certe, lichide și scadente prin contractul depus la dosar și facturile emise pentru perioada 09._, iar pârâta nu a făcut dovada executării acestei creanțe.

Față de cele arătate mai sus, instanța reține că reclamanta deține o creanță certă și lichidă, în conformitate cu dispozițiile art. 662 Cod procedură civilă în cuantum de 259,05 lei cu titlu de contravaloare a facturilor de salubritate emise în perioada 09._ și va dispune obligarea pârâtei la plata către reclamantă a sumei de 259,05 lei, reprezentând contravaloarea facturilor de salubritate.

Cu privire la capătul de cerere privind acordarea de penalități de întârziere aferente prețului serviciilor, față de prevederile art. 8 pct.4 din contract, instanța reține că neachitarea facturii în termen de 30 zile de la data scadenței, atrage majorări de întârziere egale cu nivelul dobânzii legale datorate pentru neplata la termen a obligațiilor bugetare.

Potrivit mențiunilor de pe facturile fiscale, neachitarea facturii în termen de 45 zile calendaristice de la data emiterii conduce la perceperea penalităților, în cuantum de 0,04% începând cu prima zi după scadență, până la data achitării integrale a facturii, facturile fiind o formă simplificată de contract, mențiuni care sunt de natură să modifice termenul de calcul și procentul penalităților.

Interpretând această clauză contractuală, instanța constată că părțile au procedat la momentul încheierii contractului la o evaluare convențională anticipată a prejudiciului ce ar putea fi înregistrat de creditor în cazul neexecutării la timp a obligației de plată a contravalorii serviciilor prestate, inserându-se astfel o clauză penală în accepțiunea art. 1538 Codul civil.

Prin urmare, având în vedere caracterul accesoriu precum și semnificația clauzei penale instanța apreciază că aceasta este datorată atunci când sunt întrunite toate condițiile acordării de despăgubiri, respectiv condițiile angajării răspunderii civile contractuale constând în vina debitorului, existența unui prejudiciu și punerea în întârziere a debitorului.

Cum primele două condiții au fost analizate în momentul stabilirii obligației pârâtei de plată a contravalorii facturilor emise în perioada 09._, instanța reține în plus că în speță sunt incidente dispozițiile art. 1523 alin. 21 din Codul civil, pârâta fiind de drept în întârziere întrucât au contractat expres că neachitarea facturii în termen de 45 zile calendaristice de la data emiterii conduce la perceperea penalităților, în cuantum de 0,04% începând cu prima zi după scadență, până la data achitării integrale a facturii, facturile fiind o formă simplificată de contract, mențiuni care sunt de natură să modifice termenul de calcul și procentul penalităților, creanța cu privire la acest capăt de cerere, fiind deci, exigibilă.

Instanța apreciază că reclamanta a efectuat un calcul corect al penalităților de întârziere în fișa depusă la dosar (fila 8), aplicând un coeficient de penalizare prevăzut de legile în vigoare la momentul emiterii facturilor, respectiv de 0,04 %.

Pentru motivele de drept și de fapt expuse, având în vedere și modul de soluționare a capătului principal de cerere, instanța urmează a admite și capătul de cerere privind acordarea penalităților de întârziere și a o obliga pe pârâtă la plata către reclamantă a sumei de 40,16 lei cu titlu de penalități.

În temeiul art. 451 Cod procedură civilă, având în vedere că pârâta urmează a cădea în pretenții, instanța o va obliga și la plata sumei de 24 lei, reprezentând taxă judiciară de timbru.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE:

Admite acțiunea având ca obiect pretenții formulată de reclamanta .> înregistrată la ORC sub nr. J_, CUI_, cont bancar RO51BRDE240SV_, cu sediul în Iași, ., județul Iași prin reprezentant legal I. A., prin reprezentant convențional consilier juridic A. M., consilier juridic B. Ș. în contradictoriu cu pârâta A. D. E. CNP_, domiciliată în Iași, ., ., ..

Obligă pe pârâtă să plătească reclamantei suma de 299,21 lei din care 259,05 lei cu titlu de contravaloare a facturilor de salubritate emise în perioada 09._ și 40,16 lei cu titlu de penalități aferente acestora calculate până la data de 20.05.2014.

Obligă pe pârâtă să plătească reclamantei suma de 24 lei cu titlu de cheltuieli de judecată reprezentând taxă judiciară de timbru.

Cu drept de apel în termen de 30 zile de la comunicare, care se va depune la Judecătoria Iași.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 02.02.2015.

PREȘEDINTE, GREFIER,

A. E.-LoredanaSimona M. G.

Red.Tehnored.

E.L.A.-16.03.2015

4 ex.

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Pretenţii. Sentința nr. 1236/2015. Judecătoria IAŞI