Pretenţii. Sentința nr. 2015/2015. Judecătoria IAŞI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 2015/2015 pronunțată de Judecătoria IAŞI la data de 08-12-2015 în dosarul nr. 14553/2015
Dosar nr._
Cod operator: 3171
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA IAȘI
SECȚIA CIVILĂ
SENTINȚA CIVILĂ Nr._/2015
Ședința publică de la 08 Decembrie 2015
Instanța constituită din:
Președinte: R. R.
Grefier: A.-E. B.
Pe rol se află soluționarea cererii de chemare în judecată formulată de reclamanții P. C. și P. I. - A. în contradictoriu cu pârâta ., având ca obiect pretenții restituire sumă.
Dezbaterile cauzei au avut loc în ședința publică de la 13.11.2015, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea cauzei pentru 20.11.2015, când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea cauzei pentru 24.11.2015, când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea cauzei pentru 02.12.2015, când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea cauzei pentru astăzi când, în aceeași compunere, a hotărât:
INSTANȚA,
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată:
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 06.02.2015, reclamanții P. C. și P. I. A. au solicitat obligarea pârâtei . la restituirea împrumutului de aproximativ (..) 8137 lei, cu cheltuieli de judecată.
În motivare, reclamanții au arătat, în esență, că în calitate de salariați, au împrumutat pârâta cu diferite sume de bani, cu obligația acesteia de a restitui împrumutul, cel târziu la datele scadente menționate în contracte – termene pe care pârâta nu le-a respectat, deși a fost notificată de mai multe ori și deși administratorul societății a recunoscut datoriile.
În susținere, au fost depuse înscrisuri și s-a solicitat proba cu interogatoriul pârâtei.
Pârâta nu a formulat întâmpinare în termen legal și nu s-a prezentat în fața instanței pentru a se apăra.
Instanța a administrat, la cererea reclamanților, proba cu înscrisuri. Pârâta nu a răspuns în termenul stabilit de instanță la interogatoriul comunicat.
Instanța a invocat din oficiu excepția prematurității acțiunii.
Reclamanții au apreciat că această excepție este neîntemeiată, întrucât deși în patru din cinci contracte de împrumut nu este stabilit expres un termen de restituire, obligațiile de restituire au devenit scadente prin declararea acestora ca exigibile prin notificări exprese depuse la dosarul cauzei. Totodată, datoriile au fost recunoscute de pârâtă în cadrul discuțiilor purtate prin e-mail cu reprezentantul său, nepunându-se în nici un moment problema lipsei de disponibilități financiare.
Analizând probatoriul administrat, instanța reține următoarea situație de fapt:
La data de 20.12.2012, sub număr de înregistrare I 268, s-a încheiat contractul de creditare societate între mai mulți salariați ai societății pârâte și aceasta, conform tabelului inclus, reclamantul împrumutând cu suma de 2624 de lei iar reclamanta, cu suma de 2274 de lei. Părțile au convenit ca rambursarea să aibă loc fără dobândă, beneficiarul putând să restituie împrumutul în momentul în care societatea va avea disponibilități financiare (fila 9).
La data de 18.01.2013, sub număr de înregistrare I 280, s-a încheiat contractul de creditare societate între reclamant și pârâtă, având ca obiect suma de 223 lei pentru o perioadă nelimitată, fără dobândă, beneficiarul putând să restituie împrumutul în momentul în care societatea va avea disponibilități financiare (fila 10).
La data de 09.05.2013, reclamantul a împrumutat societatea pârâtă cu suma de 204 lei, fără dobândă, beneficiarul putând să restituie împrumutul în momentul în care societatea va avea disponibilități financiare (fila 11).
La data de 01.07.2013, prin contractul nr. I 375, reclamanta a împrumutat pârâta cu suma de 1812 lei, până la data de 31.08.2013, fără dobândă (fila 12).
În drept, instanța reține aplicabilitatea următoarelor dispoziții din Codul civil:
Articolul 1412 alin.1: Categorii de termene - Termenul este suspensiv atunci când, pana la împlinirea lui, este amânata scadenta obligației.
Articolul 1413 alin.1: Beneficiul termenului - Termenul profita debitorului, afara de cazul când din lege, din voința parților sau din împrejurări rezulta ca a fost stipulat in favoarea creditorului sau a ambelor parți.
Articolul 1414: Efectul termenului suspensiv - Ceea ce este datorat cu termen nu se poate cere înainte de împlinirea acestuia, dar ceea ce s-a executat de bunăvoie si in cunoștința de cauza înainte de împlinirea termenului nu este supus restituirii.
Articolul 1415: Stabilirea judiciara a termenului - (1) Atunci când părțile convin sa amâne stabilirea termenului sau lasă uneia dintre ele sarcina de a-l stabili si când, după o durata rezonabila de timp, termenul nu a fost încă stabilit, instanța poate, la cererea uneia dintre parți, sa fixeze termenul ținând seama de natura obligației, de situația parților si de orice alte împrejurări.
(2) Instanța poate, de asemenea, sa fixeze termenul atunci când, prin natura sa, obligația presupune un termen si nu exista nicio convenție prin care acesta sa poată fi determinat.
(3) Cererea pentru stabilirea termenului se soluționează potrivit regulilor aplicabile ordonanței președințiale, fiind supusa prescripției, care începe sa curgă de la data încheierii contractului.
În materia împrumutului de consumație, există prevederi speciale:
Articolul 2161: Termenul de restituire stabilit de parți - Termenul de restituire se prezuma a fi stipulat in favoarea ambelor parți, iar daca împrumutul este cu titlu gratuit, numai în favoarea împrumutatului.
Articolul 2162: Termenul de restituire stabilit de instanță - (1) Dacă nu a fost convenit un termen de restituire, acesta va fi stabilit de instanță, ținându-se seama de scopul împrumutului, de natura obligației și a bunurilor împrumutate, de situația părților și de orice alta împrejurare relevantă.(2) Dacă însă s-a stipulat că împrumutatul va plăti numai când va avea resursele necesare, instanța, constatând că împrumutatul le deține sau le putea obține între timp, nu va putea acorda un termen de restituire mai mare de 3 luni.(3) Cererea pentru stabilirea termenului de restituire se soluționează potrivit procedurii prevăzute de lege pentru ordonanța președințială.
În cauza dedusă judecății, contrar susținerilor apărătorului reclamanților, instanța observă că, din moment de toate contractele de împrumut sunt cu titlu gratuit, în lipsa probei contrare, trebuie prezumat că termenul de restituire este stipulat în favoarea exclusivă a debitoarei pârâte; astfel, realizarea de notificări și presupusa recunoaștere a datoriilor (oricum insuficient probată prin traduceri ale unor mesaje de poștă electronică atribuite pârâtei, strict prin afirmațiile reclamanților) în nici un caz nu poate determina scadența obligației de restituire în cazul celor patru contracte de împrumut pentru care părțile semnatare au acceptat că beneficiarul va putea să restituie împrumutul în momentul în care societatea va avea disponibilități financiare. Acestor patru acte juridice le sunt aplicabile prevederile art. 2162 alin.2 și 3 cod civil, în sensul că stabilirea termenului de restituire, adică a datei la care obligația de plată a sumei de bani împrumutată devine exigibilă, este prerogativa instanței. Or, reclamanții nu au dovedit promovarea unei asemenea acțiuni și stabilirea termenului de restituire pentru contractele de creditare a societății nr.I 268/20.12.2012, I 280/18.01.2013, f.n./09.05.2013, ceea ce conduce la concluzia că, în prezent, acest demers judiciar este prematur din cauza lipsei de exigibilitate a creanței și neparcurgerea procedurii prevăzute de art. 2161 alin.3 Cod civil. În această măsură, excepția invocată va fi admisă.
În ceea ce privește contractul de împrumut nr. I 375 din 01.07.2013, instanța constată că reclamanta a probat existența raportului juridic cu pârâta, în temeiul căruia aceasta din urmă era obligată ca la data de 31.08.2013 să restituie suma de 1812 lei împrumutată. În temeiul art. 1270 Cod civil, cu aplicarea art. 2164 Cod civil, instanța reține că dovada efectuării plății sumei împrumutate nu a fost realizată de pârâtă, care a avut o atitudine procesuală pasivă, concretizată inclusiv prin refuzul nejustificat de a răspunde la interogatoriul formulat în scris încuviințat reclamantei. În consecință, instanța apreciază că pârâta nu a executat în mod culpabil obligația asumată prin contract, că respectiva creanță este certă, lichidă și exigibilă, urmând a admite cererea pe acest aspect.
În baza art. 451 și urm. C.p.c., cererea reclamanților privind cheltuieli de judecată va fi admisă proporțional cu pretențiile admise, pârâta urmând a fi obligată la plata sumei de 129,05 lei – taxă de timbru parțială, 200 de lei – onorariu avocațial parțial ( dovedit cu chitanțele . nr. 3795/3.09.3015 și nr. 3753/3.09.3015 depuse la filele 59 ind.1 și 59 ind.2)
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
HOTĂRĂȘTE:
Admite excepția prematurității acțiunii, invocată din oficiu.
Admite în parte cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta P. I. A. împotriva pârâtei ., J_, cu sediul în Iași, .. 37, . Iași.
Obligă pârâta la plata către reclamantă a sumei de 1812 lei, reprezentând împrumut acordat prin contractul de creditare societate nr.I 375/01.07.2013.
Respinge cererea de chemare în judecată formulată de reclamanții P. C., CNP_ și P. I.-A., CNP_, ambii cu domiciliul procesual ales la Cabinet de avocat "O. M.", cu sediul în Iași, ., ., ., județul Iași, în temeiul contractelor de creditare societate nr.I 268/20.12.2012, I 280/18.01.2013 și al contractului de creditare societate f.n./09.05.2013, ca prematură.
Admite în parte cererea reclamanților privind cheltuieli de judecată.
Obligă pârâta la plata către reclamantă a sumei de 129,05 lei – taxă de timbru parțială, 200 lei – onorariu avocațial parțial.
Cu drept de apel în 30 de zile de la comunicare. Cererea de apel se depune la Judecătoria Iași.
Pronunțată în condițiile art. 396 alin.2 C.p.c., astăzi, 08.12.2015.
Președinte, Grefier,
R. R. B. A.-E.
RED./TEHNORED. R.R./B.A.E.
5 EX./16.02.2016
| ← Contestaţie la executare. Sentința nr. 2015/2015. Judecătoria... | Pretenţii. Sentința nr. 2015/2015. Judecătoria IAŞI → |
|---|
