Pretenţii. Sentința nr. 2015/2015. Judecătoria IAŞI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 2015/2015 pronunțată de Judecătoria IAŞI la data de 11-11-2015 în dosarul nr. 13130/2015
Cod operator: 3171
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA IAȘI
SECȚIA CIVILĂ
Ședința publică de la 11 Noiembrie 2015
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE N. M.
GREFIER Z. N.
SENTINȚA CIVILĂ NR._/2015
Pe rol se află judecarea cauzei civile privind pe reclamant M. I., PRIN PRIMAR și pe pârât A. DE P., ., .. UNIRII, având ca obiect pretenții .
Instanța a reținut cauza spre soluționare la termenul de judecată din data de 28.10.2015 în baza art. 394 din Codul de procedură civilă, față de solicitarea părților de judecare a cauzelor în lipsă, apoi, din lipsă de timp pentru deliberare, a amânat pronunțarea pentru termenul de judecată de astăzi, când:
INSTANȚA,
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Iași la data de 29 iunie 2015, sub nr._ reclamanta M. IAȘI – SERVICIUL ENERGETIC și UTILITĂȚI PUBLICE a solicitat în contradictoriu cu pârâta ASOCIAȚIA DE P. ., .. Unirii, să dispună obligarea acesteia la plata sumei de 18.238,51 lei, din care suma de 12.798,06 lei reprezintă contravaloarea facturilor de utilități energie termică pentru perioada 29.02._12, iar suma de 5440,45 lei, reprezintă facturi penalități pentru perioada 31.03._15, precum și la plata penalităților de întârziere în cuantum de 0,04% pe zi de întârziere de la data de 31.03.2012 până la achitarea efectivă a debitului.
În motivare, reclamanta a arătat că Unitatea administrativ teritorială M. Iași este titulara licenței pentru producerea energiei electrice și a licenței pentru producerea energiei termice, prin Protocolul din 17.12.2012, calitatea de operator al serviciului de alimentare cu energie termică (producție, transport, distribuție și furnizare) în M. Iași fiind preluată de către numita . SA.
Reclamanta a mai arătat că pârâta a semnat contractul de furnizare a energiei termice nr. 1188/21.08.2008, și Actul Adițional Anexă la Contractul de furnizare a energiei termice, în baza căruia începând cu data de 20 octombrie 2011 a beneficiat de energie termică. Deși în perioada 29.02._12 pârâta a beneficiat de energie termică furnizată de M. Iași, nu a înțeles să achite contravaloarea acesteia, însumând o restanță de_,51 lei.
Reclamanta a mai arătat că penalitățile de întârziere sunt calculate în conformitate cu art.42 alin.10 din Legea nr.51/2006 a serviciilor comunitare de utilități publice, egale cu nivelul dobânzii datorate pentru neplata la termen a obligațiilor bugetare, în cuantum de 0,04% pe zi de întârziere.
În drept, cererea de chemare în judecată a fost întemeiată pe prevederile Legii nr. 326/2006, Legea nr. 51/2006, art. 1165 Cod civil, art. 30 alin. 1-2 OUG 80/2013, art. 42 alin. 10 lit. c Legea 51/2006 și Legea 273/2006.
În dovedirea susținerilor formulate prin cererea de chemare în judecată, reclamanta a solicitat administrarea probei cu înscrisuri, sens în care a depus în copie certificată referatul serviciului juridic, componenta sold client la data de 03 iunie 2015, facturile emise și neachitate, fișa de cont pentru operațiuni diverse, licența pentru producerea de energie termică nr. 1045/28.10.2011, deciziile nr. 1274/01.06.2012, nr. 2636/28.10.2011, nr. 1273/01.06.2012, nr. 2635/28.10.2011, nr. 1044/28.10.2011, privind acordarea licenței pentru producerea de energie termică unității administrativ teritoriale M. Iași, HCL 274/2011, contractul de prestări servicii nr. 1188/21.08/.2008, adresele nr._/12.06.2014, protocolul din 17.12.2012 și acordul nr._/10.10.2011, precum și notificarea încetării contractului de cesiune.
Cererea de chemare în judecată este scutită de plata taxei judiciare de timbru în acord cu prevederile art. 30 din OUG nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru.
În temeiul dispozițiilor art. 411 alin. 1, pct. 2 Cod procedură civilă, reclamanta a solicitat judecarea cauzei în lipsă.
Fiindu-i comunicată cererea de chemare în judecată, în conformitate cu dispozițiile art. 201 alin. 1 Cod procedură civilă, pârâta nu a formulat întâmpinare.
Judecarea cauzei s-a făcut în lipsa părților legal citate. În cadrul cercetării judecătorești s-a administrat proba cu înscrisuri.
Analizând probele administrate în cauză prin raportare la susținerile reclamantei și dispozițiile legale incidente, instanța reține următoarele:
În fapt, numita . calitate de furnizor, și pârâta ASOCIAȚIA DE P. ., .. Unirii, în calitate de consumator, au încheiat contractul de furnizare a energiei termice nr. 1188/21.08.2008, având ca obiect furnizarea energiei termice pentru încălzire și apă caldă de consum.
Prin actul adițional la contractul de furnizare, numita . cesionat reclamantei contractul de furnizare a energiei termice, începând cu data de 20.10.2011 consumul de energie electrică fiind facturat și încasat de M. IAȘI - SERVICIUL ENERGETIC ȘI DE UTILITĂȚI PUBLICE, astfel cum rezultă din act adițional la contractul de furnizare a energiei termice, semnat de pârâți.
În schimbul serviciilor prestate, pârâta și-a asumat obligația de a achita integral și la termen facturile emise de furnizor, potrivit prevederilor art.9 alin. 1 din contract.
Potrivit art.6 pct.2 din convenție, furnizorul are dreptul să aplice penalități egale cu nivelul dobânzii datorate pentru neplata la termen a obligațiilor bugetare, în cazul neachitării facturilor la termen.
Conform art.18 alin 1 din Ordinul ANRSC 483/2008, termenul de plată al facturilor este de 15 zile lucrătoare de la data emiterii facturii.
Potrivit art. 42 alin. 10 din Legea nr. 51/2006, neachitarea facturii în termen de 30 de zile de la data scadenței atrage penalități de întârziere începând cu prima zi după data scadenței, penalități egale cu nivelul dobânzii datorate pentru neplata la termen a obligațiilor bugetare de 0,04 pe zi de întârziere pentru perioada ianuarie 2012 - februarie 2014 și 0,03% pe zi de întârziere pentru perioada martie 2014 – aprilie 2015.
În temeiul contractului au fost emise facturile fiscale aferente perioadei februarie 2012 - septembrie 2012, așa cum rezultă din facturi fiscale anexate, în valoare totală de 12.789,06 lei. La suma neachitată de către pârâtă au fost calculate penalități de întârziere în cuantum de 5.440,45 lei cu titlu de contravaloare a facturilor de penalități calculate până la data de 30.04.2015, astfel cum rezultă din componență sold clienți la 03.06.2015.
În ceea ce privește legea aplicabilă prezentului litigiu, văzând dispozițiile art.6 din Noul Cod Civil, potrivit cărora actele juridice încheiate sau produse înainte de . legii noi nu pot genera alte efecte juridice decât cele în vigoare la data încheierii sau după caz producerii lor, legea aplicabilă în cauza de față, având în vedere data încheierii contractului de furnizare, este dată de dispozițiile vechiului cod civil 1864.
În drept, sunt incidente prevederile art. 969 Cod civil potrivit cărora convențiile legal făcute au putere de lege între părțile contractante, precum și ale art. 1073 Cod civil conform cărora creditorul are dreptul de a dobândi îndeplinirea exactă a obligației.
Instanța reține că în speță sunt incidente și prevederile art. 1169 din vechiul Cod civil, care dispun că cel ce face o propunere înaintea judecății trebuie să o dovedească, astfel că reclamantul care pretinde executarea unei obligații trebuie să facă dovada existenței obligației și a temeiului juridic al acesteia, iar pârâtul care pretinde că a executat obligația asumată trebuie să facă dovada acestei executări prin mijloacele de probă admise de lege.
Potrivit art. 662 Cod procedură civilă, creanța este certă când existența ei neîndoielnică rezultă din însuși titlul executoriu. Creanța este lichidă atunci când obiectul ei este determinat sau când titlul executoriu conține elementele care permit stabilirea lui. Creanța este exigibilă dacă obligația debitorului este ajunsă la scadență sau acesta este decăzut din beneficiul termenului de plată.
În speță, față de regulile răspunderii civile contractuale, instanța reține că reclamanta M. IAȘI-SERVICIUL ENERGETIC ȘI DE UTILITĂȚI PUBLICE a făcut dovada existenței unei obligații certe, lichide și scadente prin contractul depus la dosar și facturile emise pentru perioada februarie 2012 - septembrie 2012, iar pârâta nu a făcut dovada executării acestei creanțe.
Față de cele arătate mai sus, instanța reține că reclamanta deține o creanță certă și lichidă, în conformitate cu dispozițiile art. 662 Cod procedură civilă în cuantum de 12.798,06 lei cu titlu de contravaloare a facturilor de utilități energie termică emise în perioada februarie 2012 - septembrie 2012 și va dispune obligarea pârâtei la plata către reclamantă a sumei de 12.798,06 lei, reprezentând contravaloarea facturilor de utilități energie termică.
Cu privire la capătul de cerere privind acordarea de penalități de întârziere aferente prețului serviciilor, față de prevederile art.4 lit. b din convenție, instanța reține că furnizorul are dreptul să aplice penalități egale cu nivelul dobânzii datorate pentru neplata la termen a obligațiilor bugetare, în cazul neachitării facturilor în termen de 30 de zile de la data scadenței începând cu prima zi după data scadenței, în acord cu prevederile art..42 alin.10 din Legea nr.51/2006.
Interpretând această clauză contractuală, instanța constată că părțile au procedat la momentul încheierii contractului la o evaluare convențională anticipată a prejudiciului ce ar putea fi înregistrat de creditor în cazul neexecutării la timp a obligației de plată a contravalorii serviciilor prestate, inserându-se astfel o clauză penală în accepțiunea art. 1066 Codul civil.
Prin urmare, având în vedere caracterul accesoriu precum și semnificația clauzei penale instanța apreciază că aceasta este datorată atunci când sunt întrunite toate condițiile acordării de despăgubiri, respectiv condițiile angajării răspunderii civile contractuale constând în vina debitorului, existența unui prejudiciu și punerea în întârziere a debitorului.
Cum primele două condiții au fost analizate în momentul stabilirii obligației pârâtei de plată a contravalorii facturilor emise în perioada 02._, instanța reține în plus că în speță sunt incidente dispozițiile art. 1079 alin. 2 din Codul civil, pârâta fiind de drept în întârziere întrucât a contractat expres că furnizorul are dreptul să aplice penalități egale cu nivelul dobânzii datorate pentru neplata la termen a obligațiilor bugetare, în cazul neachitării facturilor în termen de 30 de zile de la data scadenței începând cu prima zi după data scadenței.
Creanța cu privire la acest capăt de cerere apare ca fiind exigibilă și prin depășirea termenului de plată a facturilor privind facturarea penalităților de întârziere la plata facturilor de energie termică aferentă perioadei februarie 2012 - septembrie 2012, penalități calculate până la data de 30.04.2015, astfel cum rezultă din componență sold clienți la 03.06.2015.
Instanța apreciază că reclamanta a efectuat un calcul corect al penalităților de întârziere, aplicând un coeficient de penalizare prevăzut de legile în vigoare la momentul emiterii facturilor, respectiv de 0,04% pe zi de întârziere pentru perioada ianuarie 2012 - februarie 2014 și 0,03% pe zi de întârziere pentru perioada martie 2014 – aprilie 2015.
Pentru motivele de drept și de fapt expuse, având în vedere și modul de soluționare a capătului principal de cerere, instanța urmează a admite și capătul de cerere privind acordarea penalităților de întârziere și a obliga pârâta la plata către reclamantă a sumei de 5.440,45 lei cu titlu de contravaloare a facturilor de penalități calculate asupra facturilor de utilități energie termică aferente perioadei februarie 2012 - septembrie 2012, până la data de 30.04.2015 și în continuare la plata de penalități de întârziere în cuantum de 0,03% pe zi de întârziere calculate începând cu data de 01.05.2015 asupra fiecărei facturi în parte și până la achitarea efectivă. Față de cele reținute, instanța va admite în parte cererea reclamantei, observând că aceasta a solicitat obligarea pârâților la plata penalităților de întârziere în cuantum de 0,04% pe zi de întârziere (contrar dispozițiilor legale enunțate), calculate din data de 31.03.2012 și până la achitarea efectivă a debitului, penalitățile până la data de 30.04.2015, fiind deja calculate.
În temeiul dispozițiilor art. 453 Cod procedură civilă și în concordanță cu principiul disponibilității, instanța va constat că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite în parte acțiunea exercitată de către reclamanta M. IAȘI –SERVICIUL ENERGETIC SI DE UTILITĂȚI PUBLICE (având CF:_, cu sediul în Iași, . și Sfânt nr.11, jud. Iași), prin reprezentant legal Primar G. N. și prin consilier juridic D. F., în contradictoriu cu pârâta ASOCIAȚIA DE P. ., .. Unirii (având CUI:_, cu sediul în Iași, ., .).
Obligă pârâta să plătească reclamantei suma de 12.798,06 lei reprezentând contravaloarea facturilor de utilități energie termică pentru perioada februarie 2012 – septembrie 2012 și suma de 5.440,45 lei reprezentând penalități de întârziere calculate la data de 30.04.2015.
Obligă pârâta să plătească reclamantei penalități de întârziere în continuare, în valoare de 0,03% pe zi, calculate de la data de 01.05.2015 până la achitarea efectiva a debitului.
Ia act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.
Cu drept de apel în termen de 30 zile de la comunicare. În situația în care se formulează cerere de apel, aceasta se va depune la Judecătoria Iași.
Pronunțată în ședința publică din 11 noiembrie 2015.
Președinte,Grefier,
N. M. Z. N.
Red./tehnored./N.M./Z.N.
4 exemplare/20.11.2015
| ← Plângere contravenţională. Sentința nr. 2015/2015.... | Pretenţii. Sentința nr. 2015/2015. Judecătoria IAŞI → |
|---|
