Pretenţii. Sentința nr. 2646/2015. Judecătoria IAŞI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 2646/2015 pronunțată de Judecătoria IAŞI la data de 20-02-2015 în dosarul nr. 36301/245/2014
Cod operator: 3171
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA IAȘI
SECȚIA CIVILĂ
Sentința civilă Nr. 2646/2015
Ședința publică de la 20 Februarie 2015
Completul constituit din:
Președinte: C. E. D.
Grefier: D. V.
Pe rol se află judecarea cauzei civile privind pe reclamantul M. IAȘI - PRIN REPREZENTANT LEGAL G. N. în contradictoriu cu pârâta Ț. A., având ca obiect pretenții .
La apelul nominal, făcut în ședință publică, lipsesc părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a expus referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează instanței că dezbaterile asupra fondului cauzei au avut loc în ședința publică din data de 03.02.2015, susținerile părților fiind consemnate în încheierea de ședință din acea zi, care face parte integrantă din prezenta hotărâre, când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea hotărârii pentru 10.02.2015, 17.02.2015, apoi pentru astăzi, 20.02.2015, când în aceeași compunere, a hotărât:
INSTANȚA,
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Judecătoriei Iași reclamantul M. IAȘI - SERVICIUL ENERGETIC ȘI DE UTILITĂȚI PUBLICE a solicitat instanței ca prin hotărârea pe care o va pronunța să dispună obligarea pârâtei Ț. A. la plata sumei de 929,17 lei cu titlu de contravaloare a facturilor de utilități energie termică aferente perioadei noiembrie 2011- noiembrie 2012 și 304,77 lei penalități calculate la 31.08.2014 penalități de întârziere în cuantum de 0,04% pe zi de întârziere până la achitarea efectivă a debitului cu plata cheltuielilor de judecată.
În motivare, reclamanta a arătat, în esență, unitatea administrativ teritorială M. Iași este titulara licenței pentru producerea energiei electrice și termice iar în perioada 21 oct. 2011 -12 nov. 2012 M. Iași a fost operatorul serviciului public de producere, transport și distribuție a energiei termice pentru populației ca urmare a incetării contractului de concesiune a acestui serviciu public încheiat anterior cu S. C. CET IASI SA, care a intrat in insolvență și în incapacitatea de a mai asigura acest serviciu.
Ulterior prin Protocolul din data de 17.12.2012, calitatea de operator al serviciului de alimentare cu energie termică în M. Iași a fost preluată de către . SA.
Reclamanta a mai arătat că pârâta a semnat o convenție de facturare individuală a consumurilor de energie termică cu prestatorul inițial și avea obligația să achite contravaloarea serviciului de care a beneficiat, obligație de care nu s-a achitat motiv pentru care a acumulat restanțe la plata prețului energiei și penalități aferente conform conctractului și conform Legii 51/2006.
În drept, cererea de chemare în judecată a fost întemeiată pe prevederile Legii nr.326/2006, Legea nr.51/2006, art. 1270 Cod civil.
În dovedirea susținerilor formulate prin cererea de chemare în judecată, reclamanta a solicitat administrarea probei cu înscrisuri (f.8-101 dosar).
Cererea de chemare în judecată este scutită de plata taxei judiciare de timbru în acord cu prevederile art.30 din OUG nr.80/2013 privind taxele judiciare de timbru.
În temeiul dispozițiilor art. 411 alin.1, pct.2 Cod procedură civilă, reclamanta a solicitat judecarea cauzei în lipsă.
Acțiunea formulată a fost comunicată, în conformitate cu dispozițiile art.201 Cod procedură civilă, pârâtei care, în termenul legal acordat nu a formulat întâmpinare în termenul legal pentru a-și preciza poziția procesuală.
Instanța a încuviințat proba cu înscrisurile de la dosarul cauzei de reclamant.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
În fapt, între . calitate de furnizor și pârâta, în calitate de consumator, s-a incheiat convenția de facturare individuală a consumurilor de energie termică nr.1388/06.12.2007, având ca obiect facturarea cotei părți din consumurile totale de energie termică înregistrare de contoarele de energie termică pentru încălzire și apă de consum, montate la branșamentul condominiului, reglementarea raporturilor dintre furnizor și consumatorul individual privind condițiile de consum și plata contravalorii acestor consumuri pe baza facturii emise de furnizor (filele 19-20 dosar).
Potrivit clauzelor din acest contract în schimbul energiei termice primite, pârâta utilizator avea obligația de a achita integral și la termen facturile emise de furnizor .
Conform convenției, neplata la termen a facturilor dădea dreptul furnizorului să aplice penalități egale cu nivelul dobânzii datorate pentru neplata la termen a obligațiilor bugetare pentru fiecare zi de întârziere.
Începând cu luna octombrie a anului 2011 prin hotărâri ale consiliului local și urmare a acordului încheiat între Mun Iași și S.C. CET S.A., pe fondul stării de insolvență a acestei din urmă societăți, s-a decis încetarea Contractului de concesionare a serviciului public de producere transport și distribuție a energiei termice în sistem centralizat încheiat de Mun Iași cu S.C. CET S.A. din cauza incapacității S.C. CET S.A. de a-și mai îndeplini obligațiile derivând din acest contract. S-a hotărât astfel preluarea în gestiune directă a serviciului de alimentare a populației cu energie termice de către M. Iași, care a devenit astfel prestatorul serviciului de alimentare a populației cu energia termică.
Pe cale de consecință S.C. CET S.A. a cesionat Municipiului Iași contractele de furnizare a energiei termice încheiate cu utilizatorii săi.
Conform actului adițional depus la filșele 17-18 dosar pârâta consumator a cunoscut această preluare a serviciului și faptul că începând cu luna oct. 2011 consumul de energie va fi facturat și incasat de MUNICPIUL IASI.
Așadar începând cu luna nov.2011 și până la nov..2012 producerea, distribuția și transportul energie termice au fost asigurate de M. IAȘI – prin Serviciul Energetic și de Utilități Publice care a facturat în consecință consumatorului consumul de energie electrică în acest interval de timp, așa cum rezultă din facturile depuse la dosar (f. 23-67 dosar).
Aceste facturi nu au fost achitate de pârâtă, în calitatea de beneficiar al energiei termice furnizate.
În drept sunt incidente situației de fapt anterior descrisă dispozițiile art.969(1), art.970(1), art.1068 și 1069 cod civil din 1864 dat fiind faptul că raporturile juridice contractuale s-au născut sub imperiul acestor dispozițiile legale și față de disp.art. 3 din Legea nr.71/2011 de punere în aplicare a Codului civil aprobat prin legea nr. 287/2009.
Dispozițiile art.969(1) și art.970(1) Cod civil consacră principiul obligativității contractului în raporturile dintre părți și principiul executării cu bună credință a convențiilor.
Potrivit art.1068 și 1069 C.civ., în cazul neexecutării la termen a obligației, creditorul poate cere de la debitor pe lângă obiectul obligației principale și penalitatea, dacă aceasta a fost stipulată pentru simpla întârziere.
Potrivit art.42 alin.10 din Legea nr.51/2006, neachitarea facturii în termen de 30 de zile de la data scadenței atrage penalități de întârziere începând cu prima zi după data scadenței, penalități egale cu nivelul dobânzii datorate pentru neplata la termen a obligațiilor bugetare de 0,04 pe zi de întârziere.
Instanța arată că în materia răspunderii contractuale, câtă vreme creditorul a făcut dovada existenței unei creanțe, neexecutarea culpabilă se prezumă câtă vreme debitorul nu face dovada faptului plății sau al unei cauze exoneratoare de răspundere. Revine așadar debitorului sarcina de a proba efectuarea plății, prin aplicarea principiului general statuat prin dispozițiile art.249 N. Cod pr.civ., conform căruia acela ce face o propunere înaintea judecății trebuie să o dovedească.
Aplicând aceste principii la situația de fapt din cauza de față instanța apreciază că facturile fiscale depuse la dosarul cauzei și necontestate de pârâtă, unite cu prevederile contractului încheiat intre părți, fac dovada existenței creanței solicitate de reclamantă prin acțiune astfel încât sarcina probei în sensul stingerii ei prin plată s-a transferat asupra pârâtei care nu a făcut dovada că ar fi achitat sumele pretinse de reclamantă.
Cu privire la capătul de cerere privind acordarea de penalități de întârziere aferente prețului serviciilor, față de prevederile din convenție, instanța reține că furnizorul are dreptul să aplice penalități egale cu nivelul dobânzii datorate pentru neplata la termen a obligațiilor bugetare, în cazul neachitării facturilor în termen de 30 de zile de la data scadenței începând cu prima zi după data scadenței, în acord cu prevederile art..42 alin.10 din Legea nr.51/2006.
Prin această clauză contractuală părțile au procedat la momentul încheierii contractului la o evaluare convențională anticipată a prejudiciului ce ar putea fi înregistrat de creditor în cazul neexecutării la timp a obligației de plată a contravalorii serviciilor prestate, inserându-se astfel o clauză penală în accepțiunea art. 1066 Codul civil.
Prin urmare, având în vedere caracterul accesoriu precum și semnificația clauzei penale instanța apreciază că aceasta este datorată atunci când sunt întrunite toate condițiile acordării de despăgubiri, respectiv condițiile angajării răspunderii civile contractuale constând în vina debitorului, existența unui prejudiciu și punerea în întârziere a debitorului.
Văzând calculul efectuat de reclamant în referatul depus la fila 8 dosar calcul care include penalitate calculată până la data de 31.08.2014, așa cum s-a specificat si prin petitul cererii, instanța va obliga pârâta la plata către reclamantă a acestei suma de 304,77 lei penalitate calculată până la data de 31 aug 2013 iar pentru penalitatea solicitată în continuare instanța reține că aceasta se cuvine reclamantei începând cu 01.09.2014 și până la data plății efective a debitului de 929,17lei.
Pentru motivele de drept și de fapt expuse instanța urmează a admite cererea
În temeiul art. 451 Cod procedură civilă, în ceea ce privește cererea reclamantei de obligare a pârâtei la plata cheltuielilor de judecată, apare ca neîntemeiată și urmează a fi respinsă ca atare în condițiile în care reclamanta nu a făcut dovada suportării unor atare cheltuieli, acțiunea fiind și scutită de la plata taxei de timbru.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite în parte acțiunea civilă în pretenții formulată de reclamantul M. IAȘI cu sediul în Iași, . si Sfint nr. 11,în contradictoriu cu pârâta TIBICHI A., cu domiciliul în mun Iași . D . parter, ..
Obligă pârâta la plata către reclamant a sumei de 929,17 lei reprezentând c/val facturi de utilități.
Obligă pârâta la plata către reclamant a sumei de 297,71 lei penalități de întârziere pentru neplata facturilor de utilități neachitate, calculate până la data de 31.08.2014 .
Obligă pârâta la plata către reclamant în continuare, începând cu 01.09.2014 și până la data plății efective, a penalităților în cuantum de 0,04% pentru fiecare zi de întârziere înregistrată la plata debitului principal de 929,17 lei.
Cu drept de apel, în termen de 30 zile de la data comunicării prezentei sentințe, ce se va depune la Judecătoria Iași.
Pronunțată în ședință publică, 20.02.2015.
Președinte, Grefier,
C.E.D. V.D.
Red/teh/ced
10.03.2015, 4ex
| ← Pretenţii. Sentința nr. 2412/2015. Judecătoria IAŞI | Actiune in raspundere contractuala. Sentința nr. 2643/2015.... → |
|---|
