Succesiune. Sentința nr. 2585/2015. Judecătoria IAŞI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 2585/2015 pronunțată de Judecătoria IAŞI la data de 20-02-2015 în dosarul nr. 2585/2015
Cod operator: 3171
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA IAȘI
SECȚIA CIVILĂ
Ședința publică de la 20 Februarie 2015
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE E. C. B.
Grefier C. P.
SENTINȚA CIVILĂ NR. 2585
Pe rol se află judecarea cauzei civile privind pe reclamanții G. V. și G. I. și pe pârâtul D. V., având ca obiect succesiune constatare calitate unic moștenitor.
La apelul nominal făcut în ședința publică, lipsesc părțile.
Procedura este completă, fără citarea părților.
Dezbaterile în fond au avut loc în ședința publică din data de 09 Februarie 2015 cuvântul părților fiind consemnat în încheierea de ședință de la acea dată și care face parte integrantă din prezenta hotărâre, când instanța având nevoie de timp pentru deliberare a amânat pronunțarea cauzei pentru astăzi, când:
INSTANȚA,
Deliberând asupra cauzei de față constată următoarele:
Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Judecătoriei Iași la data de 19.09.2013 sub nr._, reclamanții G. V. și G. I. au solicitat instanței ca prin hotărârea pe care o va pronunța să constate că pârâtul D. V. nu a acceptat în termen succesiunea defunctului D. P., decedat la data de 31.03.1999. Reclamanții au solicitat și obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată.
În motivare, reclamanții au arătat, în esență, că pârâtul este fiul adoptiv al numiților D. P., decedat la 31.03.1999, și D. V., decedată la data de 11.01.2007. Timp de 3 ani după decesul numitului D. P. nu s-a dezbătut succesiunea, dezbaterea având loc, la cererea soției supraviețuitoare, numita D. V., în anul 2002, când au fost eliberate două certificate de moștenitor nr. 23/15.07.2002 și nr. 27/26.07.2002, ambele fiind emise de B.N.P. V. P. L..
Au mai arătat reclamanții că pârâtul a promovat o acțiune în anularea celor două certificate de moștenitor, cererea sa fiind admisă prin sentința civilă nr. 4888/26.03.2010 pronunțată de către Judecătoria Iași în dosarul nr._ . S–a constatat nulitatea absolută a certificatelor de moștenitor nr. 23/15.07.2002 și nr. 27/26.07.2002 emise de B.N.P. V. P. L.. Pârâtul nu deține niciun certificat de moștenitor care să ateste calitatea sa de moștenitor al defunctului D. P.. Chiar dacă pârâtul este descendent al defunctului D. P., nu a acceptat succesiunea în termenul de 6 luni de la decesul tatălui său, fiind împlinit termenul de exercitare a dreptului de opțiune succesorală. Mama defunctului, numita D. V. este unica moștenitoare a defunctului D. P., decedat la data de 31.03.1999, în calitate de soție supraviețuitoare. Prin răspunsurile la interogatoriul administrat pârâtului în litigiul anterior, acesta a arătat că domiciliază în județul Suceava din anul 1977 în timp ce părinții săi au locuit toată viața în județul Iași, a recunoscut că nu a contribuit financiar la efectuarea pomenirilor creștinești la 9 zile, la 40 de zile, la un an de la data decesului tatălui său, că nu a ținut legătura decât telefonic cu mama sa, fără a o vizita, nu i-a acordat niciun ajutor material mamei sale după moartea tatălui.
În drept, reclamanții au invocat prevederile art. 686, art. 689, art. 700 cod civil din 1864.
În susținerea cererii, reclamanții au depus, în copie certificată, acte de stare civilă, certificatul de moștenitor nr. 23 din 15.07.2002 emis de către B.N.P. V. P. L. în dosarul nr. 25/2002, certificatul de moștenitor suplimentar nr. 27 din 26.07.2002 de către B.N.P. V. P. L. în dosarul nr. 29/2002, sentința civilă nr. 4888 din 26.03.2010 pronunțată de către Judecătoria Iași în dosarul nr._ .
Pârâtul D. V. a formulat întâmpinare prin care a invocat excepția lipsei calității procesuale active a reclamanților, excepția lipsei de interes, întrucât reclamanții nu au justificat calitatea lor de moștenitori ai defunctului D. P., decedat la data de 31.03.1999, excepția inadmisibilității acțiunii în constatare, reclamanții solicitând constatarea unui fapt și nu a unui drept, conform art. 35 Cod procedură civilă, excepția autorității de lucru judecat față de sentința civilă nr. 4888 din 26.03.2010 pronunțată de către Judecătoria Iași în dosarul nr._, iar pe fondul cauzei a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată.
În motivare, pârâtul a arătat că a acceptat tacit succesiunea după defunctul său tată, acest aspect fiind stabilit și prin sentința civilă nr. 4888 din 26.03.2010 pronunțată de către Judecătoria Iași în dosarul nr._ . Pârâtul a considerat că este normal și moral ca în timpul vieții mamei sale să nu solicite ieșirea din indiviziune. A mai arătat că s-a ocupat de părinții săi, susținerile reclamanților vădind reaua lor credință.
S –a mai arătat prin întâmpinare că pârâtul nu a fost citat la biroul notarial atunci când a fost dezbătută succesiunea lăsată de către defunctul D. P., decedat la data de 31.03.1999, întrucât s-a dorit să se ascundă existența unui copil al defunctului, reclamanții urmărind să intre fără drept în posesia apartamentului părinților săi. Reclamanții au cumpărat de la mama pârâtului, la data de 15.12.2006, apartamentul în care aceasta locuia, susținând că ar fi achitat prețul de 84.000 lei, deși la data decesului acesteia nu s-a găsit nicio sumă de bani. Afirmațiile reclamanților referitoare la inexistența unui nou certificat de moștenitor nu au nicio semnificație practică.
În drept, întâmpinarea a fost întemeiată pe prevederile art. 30, art. 35 Cod procedură civilă, art. 430 Noul Cod civil și art. 689 Cod civil din 1864.
În susținerea apărărilor formulate prin întâmpinare, pârâtul a depus, în copie certificată, adresa nr. 05 din 08.01.2013 emisă de către B.N.P. V. P. L. către Cabinet Avocat Czeller I. și sentința civilă nr. 4888 din 26.03.2010 pronunțată de către Judecătoria Iași în dosarul nr._ .
Reclamanții au depus răspuns la întâmpinare prin care au solicitat respingerea ca neîntemeiată a excepțiilor invocate de către pârât și au reiterat susținerile din cererea de chemare în judecată.
A fost administrată proba cu înscrisuri.
Părțile au depus concluzii scrise.
Analizând susținerile părților coroborate cu înscrisurile depuse la dosarul cauzei, instanța reține următoarele:
Din sentința civilă nr. 4888 din 26.03.2010 pronunțată de către Judecătoria Iași în dosarul nr._, menținută prin decizia civilă nr. 718 din 07.03.2011 pronunțată de către Tribunalul Iași – Secția Civilă în dosarul nr._ (filele 14 și 42) și din sentința civilă nr. 8918 din 11.06.2013 pronunțată de către Judecătoria Iași în cauza cu nr._, nedefinitivă (fila 45), instanța reține că, în timpul căsătoriei, numiții D. P. și D. V., părinții pârâtului, au dobândit dreptul de proprietate asupra apartamentului nr. 4, situat în mun. Iași, . D, ., parter, jud. Iași, identificat cu numărul cadastral al bunului imobil 829/3/p/4. În urma decesului numitului D. P. (decedat la data de 31.03.1999), la solicitarea soției supraviețuitoare, s-a procedat la dezbaterea succesiunii finalizate prin emiterea de către B.N.P. V. P. L. a certificatului de moștenitor nr. 23 din 15.07.2002 în dosarul nr. 25/2002 și certificatului de moștenitor suplimentar nr. 27 din 26.07.2002 în dosarul nr. 29/2002. Prin aceste certificate a fost stabilită calitatea soției supraviețuitoare de unică moștenitoare a defunctului, cu o cotă din moștenire de 1/1.
Ulterior, la data de 15.12.2006, numita D. V., mama pârâtului, a încheiat cu reclamanții din prezenta cauză, G. V. și G. I., contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 6134 de B.N.P. S. B. având ca obiect dreptul de proprietate asupra apartamentului nr. 4, situat in mun. Iași, . D, ., parter, jud. Iași, identificat cu numărul cadastral al bunului imobil 829/3/p/4.
Prin sentința civilă nr. 4888 din 26.03.2010 pronunțată de către Judecătoria Iași în dosarul nr._, irevocabilă prin decizia civilă nr. 718 din 07.03.2011 pronunțată de către Tribunalul Iași – Secția Civilă în dosarul nr._, a fost constatată nulitatea absolută a certificatului de moștenitor nr. 23 din 15.07.2002 emis de către B.N.P. V. P. L. în dosarul nr. 25/2002 și certificatului de moștenitor suplimentar nr. 27 din 26.07.2002 de către B.N.P. V. P. L. în dosarul nr. 29/2002.
Pentru a pronunța această soluție, Judecătoria Iași a reținut că reclamantul a făcut dovada că a manifestat o grijă deosebită față de administrarea bunurilor mobile care făceau parte din masa succesorală rămasă de pe urma defunctului, respectiv autoturismul acestuia. Martorii audiați au confirmat deplasările reclamantului în Iași, preocuparea acestuia față de starea de sănătate și situația bunurilor rămase de pe urma defunctului. Situația efectivă a reclamantului a fost analizată în contextul relațiilor tensionate dintre acesta și mama sa, precum și a distanței semnificative ce există între domiciliul reclamantului și ultimul domiciliu al defunctului, acolo unde s-au aflat și bunurile rămase de pe urma acestuia.
S –a mai arătat prin sentința civilă menționată mai sus că, în ceea ce privește cele două certificate de moștenitor eliberate ca urmare a decesului defunctului D. P., acestea sunt lovite de nulitate absolută, întrucât la eliberarea lor notarul public nu i-a citat pe moștenitorii rezervatari, în speță pe fiul defunctului, actul întemeindu-se pe mărturia mincinoasă a martorilor care au declarat că defunctul nu ar fi avut copii. Judecătoria Iași a anulat certificatele de moștenitor și a dispus emiterea unui nou certificat cu includerea reclamantului, în calitate de fiu, cu o cotă de ¾ din masa succesorală.
Față de considerentele sentinței civile nr. 4888 din 26.03.2010 pronunțate de către Judecătoria Iași în dosarul nr._, prin sentința civilă nr. 8918 din 11.06.2013 pronunțată în cauza cu nr._, Judecătoria Iași a constatat nulitatea absolută a contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 6134/15.12.2006 de B.N.P. S. B.. Această sentință civilă nu este definitivă.
Analizând cu prioritate excepțiile invocate de către pârât prin întâmpinare, conform art. 248 alin.1 Cod procedură civilă, instanța le apreciază ca neîntemeiate pentru următoarele considerente:
Prin încheierea contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 6134/15.12.2006 de B.N.P. S. B., reclamanții G. V. și G. I., în calitate de cumpărători, au dobândit de la numita D. V., decedată la data de 11.01.2007, soția supraviețuitoare a defunctului D. P., dreptul de proprietate asupra apartamentului nr. 4, situat in mun. Iași, . D, ., parter, jud. Iași, identificat cu numărul cadastral al bunului imobil 829/3/p/4, a cărui nulitate absolută a fost invocată în cauza cu nr._ a Judecătoriei Iași. În aceste condiții, reclamanții sunt succesori cu titlu de particular ai defunctei D. V., decedată la data de 11.01.2007, având interesul de a păstra dreptul de proprietate asupra imobilului ce a intrat în patrimoniul lor. Așadar, instanța apreciază că reclamanții justifică atât calitate procesuală activă cât și interes în formularea prezentei cereri de chemare în judecată.
Totodată, prin solicitarea adresată instanței de a constata că pârâtul nu a acceptat în termen succesiunea lăsată de către defunctul D. P., decedat la data de 31.03.1999, reclamanții urmăresc să obțină, prin declanșarea procedurii judiciare, constatarea inexistenței drepturilor pârâtului asupra masei succesorale lăsate de către defunctul D. P., astfel încât excepția inadmisibilității acțiunii argumentată prin solicitarea constatării unui fapt și nu a unui drept, apare ca neîntemeiată.
Potrivit art. 431 alin.1 Cod procedură civilă nimeni nu poate fi chemat în judecată de două ori în aceeași calitate, în temeiul aceleiași cauze și pentru același obiect.
Așadar, excepția autorității de lucru judecat impune verificarea existenței triplei identități de părți, obiect și cauză. Instanța constată că deși sunt aceleași părți, nu există identitate de obiect, întrucât în cauza cu nr._ a Judecătoriei Iași reclamantul D. V. a solicitat instanței ca, în contradictoriu cu pârâții G. I. și G. V., să constate nulitatea absolută a certificatului de moștenitor nr. 23 din 15.07.2002 și certificatului de moștenitor suplimentar nr. 27 din 26.07.2002, ambele emise de către B.N.P. V. P. L., iar în prezenta cauză reclamanții G. V. și G. I. au solicitat instanței să constate inexistența calității pârâtului D. V. de moștenitor al defunctului D. P., decedat la data de 31.03.1999, ca urmare a neacceptării în termen a succesiunii.
Prin urmare, instanța va respinge ca neîntemeiate excepțiile invocate de către pârât prin întâmpinare.
Pe fondul cauzei, instanța apreciază ca neîntemeiată acțiunea exercitată de reclamanți, pentru următoarele considerente:
Prin sentința civilă nr. 4888 din 26.03.2010 pronunțată de către Judecătoria Iași în dosarul nr._, irevocabilă, s-a dispus anularea celor două certificate de moștenitor (certificatul de moștenitor nr. 23 din 15.07.2002 emis de către B.N.P. V. P. L. în dosarul nr. 25/2002, certificatul de moștenitor suplimentar nr. 27 din 26.07.2002 de către B.N.P. V. P. L. în dosarul nr. 29/2002) și s-a dispus emiterea unui nou act cu includerea reclamantului, în calitate de fiu, cu o cotă de ¾ din masa succesorală.
Susținerea reclamanților conform căreia sentința civilă menționată mai sus recunoaște pârâtului doar vocația la moștenirea lăsată de către defunctul D. P., decedat la data de 31.03.1999, sub condiția exercitării în termen a dreptului de opțiune succesorală, nu poate fi primită. Prin sentința civilă nr. 4888/26.03.2010, Judecătoria Iași a stabilit, în concret, atât calitatea pârâtului de moștenitor al defunctului cât și întinderea dreptului cuvenit din masa bunurilor succesorale.
Instanța arată că puterea de lucru judecat are un efect pozitiv, ce se manifestă ca mijloc de probă de natură să demonstreze ceva în legătură cu raporturile juridice dintre părți, venind să dovedească modalitatea în care au fost dezlegate anterior anumite aspecte litigioase în raporturile dintre părți, fără posibilitatea de a se statua diferit.
Altfel spus, efectul pozitiv al lucrului judecat se impune într-un al doilea proces care nu prezintă tripla identitate cu primul, dar care are legătură cu aspectul litigios dezlegat anterior, fără posibilitatea de a mai fi contrazis.
Această reglementare a puterii de lucru judecat în forma prezumției vine să asigure, din nevoia de ordine și stabilitate juridică, evitarea contrazicerilor între considerentele hotărârilor judecătorești. Prezumția nu oprește judecata celui de-al doilea proces, ci doar ușurează sarcina probațiunii, aducând în fața instanței constatări ale unor raporturi juridice făcute cu ocazia judecății anterioare și care nu pot fi ignorate.
Prin sentința civilă nr. 4888 din 26.03.2010 pronunțată în dosarul nr._, irevocabilă prin decizia civilă nr. 718 din 07.03.2011 pronunțată de către Tribunalul Iași – Secția Civilă în dosarul nr._, Judecătoria Iași a stabilit, astfel cum s-a arătat mai sus, atât calitatea pârâtului de moștenitor al defunctului D. P., decedat la data de 31.03.1999, cât și întinderea drepturilor sale cu privire la masa succesorală lăsată de către defunctul său tată, refuzul B.N.P. V. P. L. de a emite un nou certificat de moștenitor neputând justifica repunerea în discuție a aspectelor asupra cărora instanța s-a pronunțat anterior.
Așadar, față de cele reținute mai sus, instanța, apreciind ca neîntemeiată prezenta acțiune, în baza prevederilor art. 700 Cod civil din 1864, urmează a o respinge ca atare.
În temeiul prevederilor art. 453 alin.1 Cod procedură civilă, reclamanții pierzând procesul, instanța urmează a-i obliga la plata către pârât a cheltuielilor de judecată în cuantum de 150 lei reprezentând onorariul apărătorului ales (conform chitanței nr. 87/28.05.2014 – fila 13 din dosarul nr._ al Tribunalului Iași).
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge ca neîntemeiate excepția lipsei calității procesuale active a reclamanților, excepția lipsei de interes al reclamanților, excepția inadmisibilității acțiunii în constatare și excepția autorității de lucru judecat, invocate de către pârât prin întâmpinare.
Respinge ca neîntemeiată acțiunea exercitată de către reclamanții G. V., CNP_ și G. I., CNP_, ambii cu domiciliul în Iași, ., ., ., județul Iași în contradictoriu cu pârâtul D. V., CNP_, cu domiciliul în ..
Obligă pe reclamanți la plata către pârât a cheltuielilor de judecată în cuantum de 150 lei reprezentând onorariul apărătorului ales.
Cu drept de apel în termen de 30 de zile de la comunicare, cererea de apel urmând a fi depusă la Judecătoria Iași.
Pronunțată în ședință publică, azi 20.02.2015.
PREȘEDINTE, GREFIER,
B. E. C. P. C.
Red. B.E.C./ Tehnored. B.E.C./ P.C./21.04.2015, 5 ex.
| ← Cerere de valoare redusă. Sentința nr. 2571/2015. Judecătoria... | Pretenţii. Sentința nr. 2587/2015. Judecătoria IAŞI → |
|---|
