Contestaţie la executare. Sentința nr. 491/2015. Judecătoria LEHLIU-GARA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 491/2015 pronunțată de Judecătoria LEHLIU-GARA la data de 05-08-2015 în dosarul nr. 418/249/2011
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA L. GARĂ
JUDEȚUL CĂLĂRAȘI
DOSAR NR._
SENTINȚA CIVILĂ NR. 491
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN 05.08.2015
INSTANȚA CONSTITUITĂ DIN:
PREȘEDINTE- M.-D. J.
GREFIER- F. P.
Pe rol soluționarea cauzei civile, având ca obiect „contestație la executare”, acțiune formulată de contestatoarea ., în contradictoriu cu intimata DIRECȚIA G. REGIONALĂ A FINANȚELOR PUBLICE PLOIEȘTI (pentru AJFP Călărași și pentru AJFP Ialomița).
La apelul nominal făcut în ședință publică au lipsit părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de grefier, învederând instanței că, contestatoarea prin avocat, a depus la dosar o cerere prin care, în temeiul art. 242 al.2 C.pr.civ., solicită judecarea cauzei în lipsă, iar intimata Direcția G. Regională a Finanțelor Publice Ploiești, prin Administrația Județeană a Finanțelor Publice Călărași (fosta Administrația Finanțelor Publice L.-Gara), prin reprezentanți legali, a formulat în cauză întâmpinare la cerea precizatoare, prin care solicită introducerea în cauza a Direcției Generale Regionale a Finanțelor Publice Ploiești, ca reprezentat al Serviciului Fiscal Orășenesc L.-Gară, motivat de faptul ca acesta din urma nu are personalitate juridică.
Arată că Direcția Generala Regionala a Finanțelor Publice Ploiești nu are calitate procesuală pasivă în cauză întrucât emitentă a actelor de executare este Administrația Finanțelor Publice a Orașului L.-Gară, actualmente Serviciul Fiscal Orășenesc L.-Gară, care poate fi parte în proces, în calitate de pârâtă, potrivit dispozițiilor art. 56 alin. 2 din Codul de procedura civila.
Mai arată că reclamanta . și-a schimbat sediul social și domiciliul fiscal in satul Făcăieni, ., din data de 11.04.2013.
De asemenea, mai arată că potrivit reglementarilor fiscale interne, competența administrării fiscale a reclamantei și, deci, și a executării silite, revine organului fiscal în raza căruia se afla sediul și domiciliul fiscal al acesteia, respectiv, Serviciului Fiscal Orășenesc Fetești, căruia le-a fost transmis dosarul fiscal al reclamantei.
Solicită respingerea cererii precizatoare și introducerea în cauza a Serviciului Fiscal Orășenesc Fetești, pentru ca hotărârea judecătorească ce se va pronunța să fie opozabilă actualului organ fiscal execuțional.
În temeiul art. 155 alin. 2 Cod procedură civilă, solicită comunicarea tuturor actelor de procedura la sediul Administrației Județene a Finanțelor Publice Călărași.
Instanța respinge excepția lipsei calității procesuale pasive având în vedere dispozițiile art.13 alin1 și alin 3 din HG 520/2013 din care rezultă că Serviciul Fiscal Orășenesc L.-Gara, fostul AFP, nu are personalitate juridică, iar organul fiscal cu personalitate juridică, ierarhic superior Serviciului Fiscal Orășenesc L.-Gara, este D.G.R.F.P. Ploiești. Totodată instanța constată că legea aplicabilă în acest dosar este Vechiul Cod de procedură civilă și reține că dispozițiile art.56 alin.2 din NCpciv invocate, care au ca și corespondent în vechiul Cod de procedură civilă - art.41 al 2 - nu sunt aplicabile în cauză întrucât aceste dispoziții au în vedere acele entități care, deși nu au personalitate juridică sunt constituite potrivit legii, au organe de conducere, eventual patrimoniu de afectațiune și în orice caz atribute de identificare proprii și nu se referă la dezmembrămintele fără personalitate juridică ale unei persoane juridice fie ea de drept public sau privat.
De asemenea instanța mai constată din împuternicirea atașată la întâmpinare că intimata D.G.R.F.P. Ploiești a împuternicit AJFP Călărași pentru a o reprezenta în acest proces.
Prin urmare, instanța respinge excepția lipsei calității procesuale pasive și ia act că intimata D.G.R.F.P. Ploiești are calitate procesuală pasivă și este reprezentată prin mandatar AJFP Călărași și ia act că, din mandatul acordat, intimata D.G.R.F.P. Ploiești își alege sediul la AJFP Călărași.
Instanța acordă cuvântul pentru propunere de probe și ia act că prin acțiunea introductivă contestatoarae a solicitat proba cu înscrisuri, iar prin întâmpinare intimata a solicitat proba cu înscrisuri.
Instanța admite proba cu înscrisuri solicitată de părți, apreciindu-le legale, pertinente și concludente pentru justa soluționare a cauzei și nemaifiind alte cereri sau probe de formulat, constată cauza în stare de judecata și o reține spre soluționare.
INSTANȚA
Deliberând asupra acțiunii civile de față:
La data de 14.03.2011, s-a înregistrat pe rolul acestei instanțe sub nr._, contestația la executare formulată de contestatoarea ., cu sediul social în or. L. Gară, ., jud. Călărași, cu domiciliu procesual ales la sediul CA. R. C. din București Calea Victoriei nr. 21, etaj 6, birou 69, sector 3, împotriva Somației nr. 51/_ /3739 din 03.03.2011, dosar de executare nr._/51/_ /3739, act de executare 4150 din 23.02.2011, în valoare de_ lei, emise de Administrația Finanțelor Publice, cu sediul în or. L. – Gară, ., jud. Călărași, pentru care s-a pornit executarea silită în temeiul titlului executoriu nr. 4110 din 23.02.2011, solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună: anularea titlului și a formelor de executare efectuate în dosarul de executare nr._/51/_ /3739; suspendarea executării silite; obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.
În motivarea contestației, contestatoarea arată că, la data de 03.03.2011, a primit somația nr. 51/_ /3739 emisă de către Administrația Finanțelor Publice a orașului L. Gara prin care aceasta îi soma să plătească suma de_ lei, reprezentând: impozit pe veniturile din salarii – 1719 lei, impozit pe profit – 5.148 lei; vărsăminte de la persoane juridice pentru persoane cu handicap neîncadrate-237 lei; contribuția de asigurări sociale datorate de angajator – 3.200 lei, contribuția individuala de asigurări sociale reținuta de la asigurati-1453 lei, contribuția de asigurări pentru accidentele și boli profesionale datorată de angajator - 73 lei, contribuția de asigurări pentru șomaj datorata de angajator -45 lei, contribuția individuala de asigurări pentru șomaj reținuta de la asigurati-73 lei, contribuția angajatorilor pentru Fondul de garantare pentru plata creanțelor sociale -31 lei, contribuția pentru asigurări de sănătate datorata de angajator-868 lei, contribuția pentru asigurări de sănătate reținuta de la asigurati - 738 lei, contribuții pentru concedii și indemnizații de la persoane juridice sau fizice - 4 lei, impozit pe venitul din valorificarea bunurilor în regim de consignație – 10 lei.
Mai arată că titlul executoriu nr. 4110/23.02.2011 fiind emis în baza Deciziei nr. 203 referitoare la plata obligațiilor accesorii, dar această decizie face obiectul unei contestații formulate în temeiul art. 205-209 din OG 92/2003 modificată și completată, coroborate cu art. 7 din Legea 554/2004, contestație ce a fost trimisă prin poșta, însa până în prezent nu a fost soluționată.
Precizează că în contestația formulată a solicitat revocarea deciziei atacate, precum și radierea penalităților și majorărilor de întârziere din anexa la Decizia nr. 203/10.01.2011, având în vedere că o parte din sume au fost contestate pe calea contestației la executare, fiind soluționate definitiv si irevocabil prin anularea titlurilor executorii, prin urmare, odată desființate titlurile executorii, la aceste sume nu mai puteau curge penalități.
Mai arată că intimata continuă să emită somații și titluri executorii ce au fost înregistrate în perioada anilor 2002 și 2003, însa aceste datorii au făcut obiectul dosarului de insolvență nr. 587/JS/2004 soluționat cu închiderea procedurii, prin sentința comerciala nr. 468F/11.11.2005, pronunțată de Tribunalul București, astfel că, în mod nelegal, continuă să stingă aceste debite istorice, întrucât odată cu realizarea planului de reorganizarea și închiderea procedurii, nici o datorie aferentă perioadei ce-a făcut obiectul planului nu mai poate fi pretinsă la plată.
Apreciază că orice datorie înregistrată în perioada reorganizării nu-i poate fi imputabilă față de împrejurarea că DGFP Ialomița avea obligația conform prevederilor legale de a stabili datoria fiscală până la momentul definitivării tabelului de creanțe înregistrat împotriva subscrisei, iar față de împrejurarea că această datorie nu a fost stabilită și înscrisă în termenul legal stabilit de legea insolvenței, intervine sancțiunea prevăzută de aceasta lege, iar culpa nu poate să aparțină decât organului fiscal.
Mai precizează că, potrivit art. 123 al. 3 din Legea 64/1995, pe data confirmării planului de reorganizare, a fost descărcată de diferența dintre valoarea obligațiilor pe care le avea înainte de confirmarea planului si cea prevăzuta in plan, dar la nici mai puțin de un an după perioada reorganizării, s-a pornit executarea silita împotriva sa de către DGFP Ialomița pentru suma de 1.505.965 lei, în baza titlurilor executorii din anii 2003 si 2004, împotriva căreia a formulat contestație la executare, aceasta formând obiectul dosarului nr._ aflat pe rolul Judecătoriei Fetești.
Mai arată că, în prezent, executarea împotriva sa în baza acestor titluri executorii este suspendată prin decizia nr. 828R/25.11.2008 pronunțată de Tribunalul Ialomița până la soluționarea contestației definitiv si irevocabil, astfel că orice formă de executare împotriva subscrisei, chiar și compensarea obligațiilor curente cu aceste debite este nelegala.
Apreciază că sumele care sunt cuprinse în somație sunt contestate, ceea ce înseamnă că nu este legal ca la acest moment să fie calculate și să se impună penalități și majorări pentru niște sume pentru care s-a dispus pe de o parte suspendarea executării silite, iar pe de altă parte ele sunt contestate în întregime și/sau instanța de judecată a desființat titlurile executorii.
În principal, solicită să se dispună anularea titlului executoriu nr.4110 din 23.02.2011 pentru ca această executare, în această formă este profund nelegală pentru ca pe baza, temeiului titlului executoriu și a executării însăși îl constituie decizia nr.203/10.01.2011, în prezent contestată.
Așa fiind, acest act administrativ fiscal și-a pierdut puterea executorie, fiind contestat în termen legal. Ca atare, până ce Serviciul de Soluționare Contestații, iar ulterior instanțele judecătorești nu își vor fi spus părerea, creanța la acest moment, nu este certă, lichidă si exigibilă.
Ca o consecință directă, fiind pus în discuție acest aspect, executarea silită astfel începută este și rămâne ilegală, iar executarea silită apare ca fiind prematură, anularea formelor impunându-se în mod imperios, neprofitând nici unei părți ca aceasta să fie suspendată. Ea ar putea fi suspendată în cazul în care este temeinică în esență, însa a intervenit o cauza care să determine suspendarea procesului; în speță, executarea însăși este greșit declanșată, de la bun început aceasta fiind nelegală.
În situația în care, se va aprecia contrariul,în subsidiar, solicită să se dispună suspendarea executării silite propriu zise și suspendarea cauzei in baza art. 244 alin. l pct. 1 C.p.c.
În dovedirea contestației, contestatoarea a solicitat proba cu înscrisuri.
În drept, contestatoarea și-a întemeiat contestația pe dispozițiile art. 399 – 404 C.p.civ., art. 172 - 173 din OG nr. 92/2003 Cod Procedură Fiscală – republicat.
În dovedirea contestației, contestatoarea a solicitat proba cu înscrisuri.
Alăturat contestației s-au atașat în xerocopie următoarele acte: somația nr. 51/_ /3739 din 23.02.2011 și titlul executoriu nr. 4110 emise de AFPO L. Gară în dosarul de executare nr._/51/_ /3739 (nr. 4150/23.02.2011), pentru suma de 13.599 lei.
Contestația, inclusiv cererea de suspendare a executării, sunt legal timbrate cu 194 lei + 10 lei taxă de timbru și 0,60 lei timbre judiciare.
Cu adresa nr. 5235/22.03.2011 intimata a înaintat copii de pe actele de executare silită emise în dosarul de executare nr._/51/_ /3739, respectiv somația și titlul executoriu menționate, decizia referitoare la obligațiile de plată accesorii nr. 203/10.01.2011 emisă în dosarul fiscal nr._ și anexa la decizie.
Prin încheierea de ședință din 13.04.2011, instanța a dispus suspendarea propriu – zisă a executării silite pornită în baza titlului executoriu emis în dosarul fiscal de executare nr._/51/_ /3739 din 23.02.2011 întocmit de intimata ANAF – Administrația Finanțelor Publice a Orașului L. – Gară, până la soluționarea irevocabilă a contestației la executare.
Contestatoarea a depus la dosarul cauzei precizări prin care a solicitat suspendarea judecății până la soluționarea definitivă și irevocabilă a contestației împotriva Deciziei nr. 203/19.01.2011 privind obligațiile de plată accesorii, deoarece prin această contestație a solicitat revocarea deciziei atacate, precum și radierea penalităților și majorărilor de întârziere, având în vedere că o parte din sume au fost contestate pe calea contestației la executare, fiind soluționate definitiv și irevocabil prin anularea titlurilor executorii; prin urmare, odată desființate titlurile executorii, la aceste sume numai puteau curge penalități.
Mai arată că, contestația împotriva Deciziei nr. 203/10.01.2011 a fost trimisă prin poștă,însă până în prezent nu a fost soluționată, urmând a se adresa Tribunalului Călărași în vederea soluționării contestației, situație față de care consideră că este vorba de o chestiune de a cărei soluționare depinde și hotărârea ce se va pronunța în prezenta cauză.
Contestatoarea a atașat cererii precizatoare un set de înscrisuri.
Prin încheierea de ședință din 11.05.2011, instanța a dispus suspendarea judecății pricinii până la soluționarea irevocabilă a dosarului nr._ aflat pe rolul Tribunalului Călărași.
La data de 23.06.2015, contestatoarea a formulat cerere de repunere pe rol a cauzei, depunând la dosar copia Sentinței civile nr.1719/2013 pronunțată de Tribunalul Călărași în dosarul_, irevocabilă prin Decizia C. 5372/25.06.2014.
Prin încheierea de ședință din 22.07.2015, instanța, având în vedere că s-a soluționat irevocabil dosarul nr._ (înregistrat inițial sub nr._ ) al Tribunalului Călărași care a dus la suspendarea cauzei de față, a dispus repunerea pe rol a cauzei.
În ședința din 22.07.2015, avocatul contestatoarei a depus la dosar o cerere precizatoare prin care a solicitat introducerea în cauză în calitate de intimată a Direcției Generale Regionale a Finanțelor Publice Ploiești, cu sediul în mun. Ploiești, .. 22, jud. Prahova, ca fiind organul fiscal cu personalitate juridică, întrucât odată cu . HG 520/2013 privind organizarea și funcționarea ANAF, Administrația Finanțelor Publice L. Gară (unde s-a aflat sediul contestatoarei la momentul formulării contestației) a fost desființată, în locul acesteia fiind înființat Serviciul Fiscal Orășenesc L. Gară, care însă nu are personalitate juridică.
Totodată, a precizat că contestatoarea și-a modificat sediul social în com. Făcăieni, ..264, Corp C2, Biroul nr.1, parter, jud. Ialomița, sediul fiscal fiind deci pe raza DJFP Ialomița, iar DGRFP Ploiești este organul fiscal cu personalitate juridică ierarhic superior și al organului fiscal de la sediul fiscal actual al contestatoarei.
Instanța a luat act de cererea precizatoare depusă la dosar de contestatore prin avocat și a dispus introducerea în cauză în calitate de intimată a Direcției Generale Regionale a Finanțelor Publice Ploiești, organul fiscal cu personalitate juridică ierarhic superior și al organului fiscal de la sediul fiscal actual al contestatoarei, urmărindu-se asigurarea opozabilității hotărârii.
Intimata DGRFP Ploiești - prin madatar AJFP Călărași, a formulat întâmpinare la cererea precizatoare a contestataoarei, prin care a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive.
Excepția lipsei calității procesuale pasive a intimatei a fost respinsă de instanță în ședința publică din 05.08.2015, potrivit celor reținute în încheierea de ședință.
În cauză s-a administrat proba cu înscrisuri.
Instanța, analizând întregul material probator administrat în cauză, a reținut următoarele:
Prin somația nr. 51/_ /3739/23.02.2011 emisă de A.F.P. L. Gara în baza titlului executoriu nr. 4110/23.02.2011, se punea în vedere contestatoarei că în termen de 15 zile să achite suma de 13.599 lei, reprezentând obligații fiscale scadente constând în:: impozit pe veniturile din salarii – 1719 lei, impozit pe profit – 5.148 lei; vărsăminte de la persoane juridice pentru persoane cu handicap neîncadrate-237 lei; contribuția de asigurări sociale datorate de angajator – 3.200 lei, contribuția individuala de asigurări sociale reținuta de la asigurati-1453 lei, contribuția de asigurări pentru accidentele și boli profesionale datorată de angajator - 73 lei, contribuția de asigurări pentru șomaj datorata de angajator -45 lei, contribuția individuala de asigurări pentru șomaj reținuta de la asigurati-73 lei, contribuția angajatorilor pentru Fondul de garantare pentru plata creanțelor sociale -31 lei, contribuția pentru asigurări de sănătate datorata de angajator-868 lei, contribuția pentru asigurări de sănătate reținuta de la asigurati - 738 lei, contribuții pentru concedii și indemnizații de la persoane juridice sau fizice - 4 lei, impozit pe venitul din valorificarea bunurilor în regim de consignație – 10 lei.
La baza întocmirii acestor forme de executare a stat decizia nr. 203/10.01.2011 emisă de AFPO L. reprezentând dobânzi calculate la sumele din declarațiile 100, 102 pentru perioada noiembrie 2005 – decembrie 2010.
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Călărași la data de 29.08.2011 sub nr._, contestatoarea a solicitat în contradictoriu cu AFP L. – Gară să se constate inexistența debitelor anterioare închiderii procedurii de reorganizare, să fie obligată AFP la rectificarea evidenței fiscale a contestatoarei, precum și la redistribuirea viramentelor făcute eronat de la data închiderii procedurii de reorganizare și până în prezent, să fie obligată AFP la plata cheltuielilor de judecată reprezentate de taxa de timbru.
Prin sentința civilă nr. 265/28.02.2012, pronunțată în dosarul nr._ Tribunalul Călărași a admis excepția de necompetență materiale, invocată din oficiu și a declinat competența soluționării cauzei în favoarea Curții de Apel București - Secția a VIII-a C. Administrativ și Fiscal.
Prin sentința civilă nr. 3322/18.05.2012 pronunțată de Curtea de Apel București - Secția a VIII-a C. Administrativ și Fiscal în același dosar, s - a admis excepția necompetenței materiale, s-a declinat soluționarea cauzei în favoarea Tribunalului Călărași, s-a constatat ivit conflictul negativ de competență și s-a trimis dosarul la Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția de C. Administrativ pentru soluționarea acestuia.
Dosarul a fost înaintat la ÎCCJ, care prin decizia nr. 4639/8.11.2012 a stabilit competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Călărași – Secția de C. Administrativ și Fiscal.
Cauza a fost din nou înregistrată pe rolul Tribunalului Călărași sub nr. nr._, iar prin sentința civilă nr.1719/28.11.2013 pronunțată în acest dosar s-a admis acțiunea formulată de contestatoarea . în contradictoriu cu Direcția G. Regională a Finanțelor Publice Ploiești - Serviciul Fiscal Orășenesc L. Gară - Serviciul Fiscal Orășenesc Fetești, așa cum a fost precizată, s-a constatat că reclamanta - contestatoare nu are debite către pârâtă ulterior închiderii procedurii de reorganizare și a fost obligată pârâta să rectifice evidența fiscală a contestatoarei și să redistribuie viramentele efectuate eronat de la data închiderii procedurii de reorganizare la zi.
Prin decizia nr.5372/25.06.2014 pronunțată de Curtea de Apel București s-au respins recursurile formulate împotriva sentinței civile nr.1719/28.11.2013.
În motivarea sentinței civile nr.1719/28.11.2013 pronunțate de Tribunalul Călărași s-a reținut că debitele restante datorate de contestatoarea . bugetului consolidat al statului datează din perioada în care aceasta avea sediul în circumscripția teritorială a Județului Ialomița, respectiv din perioada 2003-2004., iar aceste sume restante au fost stabilite prin procesul-verbal de control din data de 23.06.2004 întocmit anterior deschiderii procedurii reorganizării judiciare și falimentului împotriva reclamantei la cererea creditoarei DGFP Ialomița, prin sentința civilă nr. 774/F/28.10.2004 a Tribunalului Ialomița. S-a mai constatat că, urmare a deschiderii acestei proceduri, creditoarea DGFP Ialomița s-a înscris la masa credală cu creanța în valoare de 12.761.814 lei reprezentând obligații restante către bugetul de stat aferentă perioadei iulie 2003 – februarie 2004, iar creditoarea DGFP Călărași și-a menținut acest cuantum al creanței pe tot parcursul procedurii votând fără să conteste planul de reorganizare al debitoarei și modalitatea de plată.
Totodată tribunalul a arătat că prin sentința civilă nr. 255/F/2.06.2005 a fost confirmat planul de reorganizare al debitoarei ., plan prin care s-a propus plata creanțelor cuprinse în tabelul definitiv în patru tranșe, cu termen la 31.07.2005; 15.08.2005; 31.08.2005 și 30.09.2005. Or, se menționează, potrivit art. 123 alin. 3 din Legea nr. 64/1995 (în vigoare la data pronunțării hotărârii) la data confirmării planului de reorganizare, . a fost descărcată de diferența dintre valoarea obligațiilor pe care le avea înainte de confirmarea planului și cea prevăzută în plan. De asemenea se arată că prin sentința civilă nr. 468/11.11.2005 pronunțată de Tribunalul Ialomița s-a dispus închiderea procedurii de reorganizare judiciară a . ca urmare a îndeplinirii obligației de plată asumate prin planul de reorganizare confirmat prin sentința civilă nr. 225/F/2.06.2005, iar prin realizarea planului, toate creanțele înscrise în plan au fost achitate, iar debitoarea a fost descărcată de datoriile înregistrate până la momentul închiderii procedurii judiciare.
S-a reținut astfel de către tribunal că în această categorie de datorii sunt incluse și debitele arătate de DGRFP Ploiești -Serviciul Fiscal Orășenesc L. Gară - Serviciul Fiscal Orășenesc Fetești, motiv pentru care nu mai sunt datorate, deoarece aceasta nu poate invoca în admiterea pretențiilor sale, culpa fostei unități fiscale, pentru a justifica legalitatea demersului său. Chiar dacă DGRFP Ploiești face dovada că debitele fiscale provin din perioada anterioară deschiderii procedurii de reorganizare judiciară, acestea nu sunt datorate deoarece organul fiscal avea obligația, în calitate de creditor în numele statului, să înscrie la masa credală întreaga creanță înregistrată de debitoare până la momentul admiterii planului întrucât după acest moment, numai creanțele înscrise puteau fi plătite conform graficului de plată, potrivit dispozițiilor art. 101 din Legea nr. 64/1995, procedură pe care pârâta nu a urmat-o.
Demn de menționat este faptul că în cauza menționată s-a efectuat o expertiză contabilă care a concluzionat și că sumele achitate de reclamantă (contestatoarea din cauza de față) pentru a stinge obligațiile curente către bugetul consolidat al statului au fost distribuite eronat atât pentru perioada înainte de data închiderii procedurii de reorganizare, cât și după data închiderii procedurii de reorganizare, pârâta (intimata din cauza de față) efectuând viramente și stingând debite considerate de aceasta neachitate de reclamantă și că reclamanta a achitat în mod corect plățile lunare datorate bugetului de stat pentru perioada septembrie 2007 – octombrie 2012.
Întrucât din situația de fapt reținută mai sus rezultă că tribunalul –completul specializat de contencios administrativ și fiscal a constatat că contestatoarea nu are debite către intimată ulterior închiderii procedurii de reorganizare, instanța constată că, în speță, în mod nelegal organul fiscal a emis forme de executare pentru debite achitate deja de contestatoare, situație față de care în mod nelegal s-a demarat executarea silită în dosarul de executare nr._/51/_ /3739, prin emiterea titlului executoriu nr. 4110/23.02.2011 și a somației din 23.02.2011.
Față de toate aceste considerente, având în vedere disp. art.172-173 Cod proc. fiscală (OG nr.92/2003), instanța apreciază întemeiată contestația la executare, urmând a o admite.
Urmează a anula următoarele acte de executare emise în dosarul de executare nr._/51/_ /3739 (nr. 4150/23.02.2011) al fostei AFP L. – Gară: titlul executoriu nr. 4110/23.02.2011 și somația nr. 51/_ /3739 din 23.02.2011.
Cum contestația a fost admisă, iar contestatoarea a efectuat cheltuieli cu acest proces, cheltuieli dovedite reprezentând taxe de timbru, însumând 204,60 lei, urmează, în conformitate cu disp. art. 274 alin. 1 VCPC, a obliga intimata la plata sumei de 204,60 lei către societatea contestatoare - cu titlu de cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMEL LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite contestația la executare formulată de contestatoarea ., cu sediul social în ., .. 264, Corp C2, Biroul nr. 1, parter, județ Ialomița, înregistrată în Registrul Comerțului sub nr. J_, CUI:_, cu sediul procesual ales la C.A. R. C. în mun. București, .. 21 A, .. ., sector 3, în contradictoriu cu intimata DIRECȚIA G. REGIONALĂ A FINANȚELOR PUBLICE PLOIEȘTI (pentru AJFP Călărași și pentru AJFP Ialomița), cu sediul în mun. Ploiești, .. 22, jud. Prahova, prin mandatar Administrația Județeană a Finanțelor Publice Călărași, cu sediul ales în mun. Călărași, .-8, jud. Călărași.
Anulează următoarele acte de executare emise în dosarul de executare nr._/51/_ /3739 (nr. 4150/23.02.2011) al fostei AFP L. – Gară: titlul executoriu nr. 4110/23.02.2011 și somația nr. 51/_ /3739 din 23.02.2011.
Obligă intimata la plata sumei de 204,60 lei către societatea contestatoare - cu titlu de cheltuieli de judecată.
Cu recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, azi, 05.08.2015.
PREȘEDINTE, GREFIER,
M.-D. J. F. P.
Pentru președinte aflat în CO Pentru grefier aflat în CO
semnează judecător semnează grefier-șef
A.-M. S. F.-ICA M.
Red. – JMD
Dac. – PF
Ex. 4/31.08.2015
| ← Plângere contravenţională. Sentința nr. 501/2015.... | Contestaţie la executare. Sentința nr. 540/2015. Judecătoria... → |
|---|
