Contestaţie la executare. Sentința nr. 17/2015. Judecătoria LEHLIU-GARA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 17/2015 pronunțată de Judecătoria LEHLIU-GARA la data de 15-01-2015 în dosarul nr. 15/249/2013
ROMÂNIA
DOSAR NR._
JUDECĂTORIA L.-GARĂ - JUDEȚUL CĂLĂRAȘI
SENTINȚA CIVILĂ NR.17
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN DATA DE 15.01.2015
Instanța constituită din :
PREȘEDINTE - I. A. D.
Grefier –L. D.
Pe rol, soluționarea cauzei civile având ca obiect contestație la executare, acțiune formulată de contestatoarea S.C. EVIVA HIDRO S.R.L. în contradictoriu cu intimatele DIRECȚIA G. REGIONALĂ A FINANȚELOR PUBLICE BUCUREȘTI și DIRECȚIA G. REGIONALĂ A FINANȚELOR PUBLICE PLOIEȘTI.
La apelul nominal făcut în ședință publică au lipsit părțile, dar contestatoarea a fost reprezentată de av. P. G., cf. împuternicirii avocațiale depuse la dosar..
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de grefier, după care:
Instanța acordă cuvântul pe probe.
Avocatul contestatoarei depune la dosar sentința civilă nr.1519/24.10.2013 pronunțată de Tribunalul Călărași.
Avocatul contestatoarei solicită proba cu înscrisurile de la dosar, iar cu privire la probele solicitate de intimata Direcția G. Regională a Finanțelor Publice Ploiești prin întâmpinare nu se opune.
Instanța în temeiul art. 167 VC.pr.civ. încuviințează pentru ambele părți proba cu înscrisuri ca fiind pertinentă concludentă și utilă cauzei.
Nemaifiind alte cereri instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pe fond.
Avocatul contestatoarei solicită admiterea contestației așa cum a fost formulată și să se dispună anularea somației și a titlului executoriu contestat arătând că obligațiile de plată aferente declarațiilor 100 și 112 au fost achitate, însă intimata în mod nelegal a procedat la folosirea acestor sume pentru a acoperi debite reprezentând accesorii derivând din Decizia 94/2009, decizie care a fost soluționată definitiv și irevocabil de Tribunalul București și Curtea de Apel București. Fără cheltuieli de judecată.
INSTANȚA
Deliberând asupra acțiunii comerciale de față.
I. Obiectul acțiunii și timbrajul:
I.1. La data de 03.01.2013, s-a înregistrat pe rolul acestei instanțe contestația la executare formulată de contestatoarea S.C. EVIVA HIDRO SRL, cu sediul în or. L. Gară, ., . și sediul ales la Cabinet de Avocat R. C., cu sediul în mun. București, Calea Victoriei, nr. 21, ., sector 3, împotriva somației nr.51/_ /8190 emisă în dosar de executare nr._/51/_ /8190, în valoare de 1061 lei, emisă de ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE A ORAȘULUI L. GARĂ, cu sediul în or. L. Gară, ., jud. Călărași, pentru care s-a pornit executarea silită în temeiul titlului executoriu nr._ din 07.12.2012, solicitând: anularea titlului și a formelor de executare efectuate în dosarul de executare nr._/51/_ /8190, suspendarea executării silite și obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.
Cererea este legal timbrată cf. OP 1/22.01.2013 și cu timbru judiciar.
I.2. La data de 22.01.2013, intimata a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea contestației la executare.
II. Temeiurile de fapt și de drept invocate :
II.1. În motivarea contestației, contestatoarea arată că prin somația nr. 51/_ /8190 emisă de intimată, a fost somată că trebuie să achite suma de 1061 lei, reprezentând obligații de plată către bugetul de stat, respectiv: contribuția de asigurări sociale datorate de angajator – 532 lei, contribuția de asigurări pentru accidente și boli profesionale datorată de angajator – 9 lei, contribuția individuală de asigurări pentru șomaj reținută de la asigurați – 13 lei, contribuția individuală de asigurări pentru șomaj reținută de la angajator – 6 lei, contribuția de asigurări de sănătate datorată de angajator – 133 lei, contribuția de asigurări de sănătate reținută de la asigurați – 22 lei, impozit pe veniturile din salarii – 346 lei.
Față de împrejurarea că din conținutul somației nu rezultă proveniența acestor obligații fiscale, respectiv perioada la care se referă și faptul că aceste sume nu conțin penalități de întârziere, apreciază că această creanță reprezintă datorii curente care au fost achitate.
În drept, contestatoarea și-a întemeiat contestația pe dispozițiile art. 399 – 404 din Cod.proc.civ. și art.172 – 173 din OG nr.92/2003 C.p.fiscală- republicat.
II.2 În apărare intimata arată că în data de 07.07.2009, contestatoarea a formulat acțiune la Tribunalul Călărași în dosarul nr._, prin care solicită anularea Deciziei de impunere nr. 94/04.05.2009 privind obligațiile fiscale suplimentare de plată stabilite de organele de inspecție fiscală din cadrul DGFP Călărași, în cuantum de 173.869 lei, reprezentând impozit pe profit în cuantum de 58.347 lei și majorările de întârziere aferente de 759 lei; TVA stabilită suplimentar și rămasa de plata în suma de 111.307 lei și accesoriile aferente de 3.456 lei.
Prin sentința civila nr. 1420/20.10.2009, Tribunalul Călărași respinge acțiunea ca inadmisibilă, motivat de faptul că contestatoarea nu a făcut dovada parcurgerii procedurii prealabile, obligatorie, prevăzuta de art. 209 alin. 1 din OG nr. 92/2003.Se menționează că, contestatoarea nu a declarat recurs împotriva sentinței civile sus menționate.
O alta încercare a contestatoarei de a contesta Decizia de impunere nr. 94/04.05.2009 s-a realizat prin introducerea în data de 24.11.2009, a unei noi acțiuni, respinsa ca netimbrată de Tribunalul Călărași, prin sentința civila nr. 1976/15.12.2009 în dosarul_, rămasă definitivă prin nerecurare.
Având în vedere, faptul că și cea de a doua contestație a fost respinsă, contestatoarea a formulat o a treia contestație împotriva aceleiași decizii de impunere, acesta fiind soluționată în sensul respingerii ca inadmisibila prin sentința civila nr. 964/20.04.2010, în dosarul nr._, pronunțată de Tribunalul Călărași. Împotriva acestei sentințe, s-a formulat recurs prin care s-a casat sentința recurată și s-a trimis cauza spre judecare pe fond aceleași instanțe.
Având în vedere, cele menționate, intimata arată că a procedat la stingerea mai întâi a debitelor restante provenite din decizia de impunere nr. 94/04.05.2009 și apoi a celor curente provenite din declarațiile depuse de contestatoare la AFPO L.-Gară, în temeiul art. 115 referitor la ordinea de stingere a datoriilor din OG nr. 92/2003, fapt ce a fost adus la cunoștința contestatoarei prin înștiințările comunicate.
Astfel, obligațiile fiscale aferente declarațiilor, cu termen scadent de plată la data de 25.11.2012 au rămas neachitate și în consecința, apreciază că în mod corect, s-au emis actele de executare, contestate în prezenta cauză.
Cererea a fost întemeiată pe disp. art. 115 și urm.V. C.pr.civ.
III.Probele administrate:
În dovedirea cererii creditoarea a solicitat proba cu înscrisuri și a atașat următoarele acte: titlul executoriu nr._/07.12.2012 și somația nr.51/_ /8190.
În apărare intimata a depus dosarul de executare parțial.
În cauză s-a administrat proba cu înscrisuri.
IV. Prin încheierea din 07.02.2013 s-a suspendat executarea silită până la soluționarea contestației la executare și în temeiul art.244 al.1 pct.1 V.C.p.civ. s-a suspendat judecata până la soluționarea irevocabilă a dosarului nr._ * al Tribunalului Călărași.
La data de 11.12.2014 s-a admis cererea contestatoarei și cauza a fost repusă pe rol.
V. În ședința publică de la 11.12.2014, instanța, la solicitarea reclamatei a dispus introducerea în cauză a DGRFP Ploiești și DGRFP București, în raport de dispozițiile HG nr. 520/2013 de organizare și funcționare ANAF prin care atribuțiile celor intimatei au fost preluate de aceste pârâte.
VI. Analizând probele administrate instanța reține următoarele:
VI. 1. Starea de fapt reținută de instanță
În baza somației nr.51/_ /8190 emisă de intimata AFP L. Gară, contestatoarea . a fost obligată la plata sumei de 1061 lei cu titlu de creanțe bugetare în baza deciziei nr._-2/22.11.2012, emițându-se și titlul executoriu nr._/07.12.2012 pentru această sumă.
Astfel cum rezultă din întâmpinarea depusă de intimată, aceasta, cu suma plătită de contestatoare 346 lei și 1136 lei (cf. ordinului de plată de la fila 44) a stins debitele restante provenite din decizia de impunere nr. 94/04.05.2009 și apoi a celor curente provenite din declarațiile depuse de contestatoare la AFPO L.-Gară.
Decizia de impunere nr. 94/04.05.2009 a fost contestată în instanță de contestatoare, cererea formând obiectul dosarului nr._ * al Tribunalului Călărași, care prin sentința civilă nr.1519/24.10.2013, rămasă irevocabilă, a dispus anularea parțială a Raportului de Inspecție Fiscală încheiat la data de 4.05.2009 de fosta Direcție G. a Finanțelor Publice Călărași, anularea parțială a deciziei nr. 5703/29.05.2009 emisă de fosta Administrația Finanțelor Publice a Orașului L. Gară, anularea parțială a deciziei 94/04.05.2009 și a obligat pârâta să recunoască caracterul deductibil al sumei de 36.264 lei și să ramburseze această sumă cu titlu de TVA.
Astfel cum rezultă din considerentele sentinței civile nr.1519/24.10.2013, prin decizia nr. 5703/29.05.2009 emisă de fosta AFPO L. Gară s-a respins TVA-ul solicitat la rambursare de reclamantă, în sumă de 338.476 lei.
Prin decizia de impunere nr. 94/04.05.2009 emisă de fosta DGFP Călărași s-au stabilit în sarcina . obligații fiscale suplimentare la plată: 449.783 reprezentând TVA și impozit pe profit în sumă de 58.347 lei din care au rămas de plată următoarele sume: impozit pe profit în sumă de 58.347 lei și majorări de întârziere aferente în sumă de 759 lei și TVA în sumă de 11.307 lei și majorări de întârziere în sumă de 3456 lei.
VI.2. Dispoziții aplicabile în materie și soluția instanței
Potrivit art. 172 alin.1 și alin. 4 din Codul de procedură fiscalã, persoanele interesate pot face contestație împotriva oricărui act de executare efectuat cu încălcarea prevederilor codului de către organele de executare, precum și în cazul în care aceste organe refuză să îndeplinească un act de executare în condițiile legii. Contestația poate fi făcută și împotriva titlului executoriu în temeiul căruia a fost pornită executarea, în cazul în care acest titlu nu este o hotărâre dată de o instanță judecătorească sau de alt organ jurisdicțional și dacă pentru contestarea lui nu există o altă procedură prevăzută de lege.
Prin urmare cum contestatoarea avea de plată în baza deciziei de impunere nr. 94/04.05.2009 sumele menționate la aliniatul precedent, iar prin sentința civilă nr.1519/24.10.2013 s-a recunoscut caracterul deductibil și rambursarea TVA-ului doar pentru suma de 36.264 lei, în mod corect intimata a stins debite restante ale contestatoarei (debite provenite din decizia de impunere nr. 94/04.05.2009 privind obligațiile fiscale suplimentare de plata stabilite de inspecție fiscala), conform art. 115al.1 pct.b referitor la ordinea de stingere a datoriilor din OG nr. 92/2003 (toate obligatiile fiscale principale, in ordinea vechimii, si apoi obligatiile fiscale accesorii, in ordinea vechimii).
Față de considerentele ce preced instanța apreciază contestația la executare neântemeiată urmând a o respinge în temeiul art. 172 C.p.fiscală.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge contestația la executare formulată de contestatoarea S.C. EVIVA HIDRO SRL, cu sediul în or. L. Gară, ., . și sediul ales la Cabinet de Avocat R. C., cu sediul în mun. București, .. 21A, ., ., în contradictoriu cu intimata DRGFP Ploiești cu sediul în Ploiești, ..22, jud. Prahova și DRGFP București cu sediul în București, . nr.13, sector 2.
Cu recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică azi, 15.01.2015.
PREȘEDINTE GREFIER
I. A. D. L. D.
Red.IAD /Th.L.D.
EX.5/09.02.2015
Cod operator date personale_
| ← Fond funciar. Sentința nr. 25/2015. Judecătoria LEHLIU-GARA | Contestaţie la executare. Sentința nr. 18/2015. Judecătoria... → |
|---|
