Contestaţie la executare. Sentința nr. 75/2015. Judecătoria LEHLIU-GARA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 75/2015 pronunțată de Judecătoria LEHLIU-GARA la data de 27-01-2015 în dosarul nr. 75/2015
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA L.-GARA- JUDEȚUL CĂLĂRAȘI
Dosar nr._
SENTINȚA CIVILĂ NR: 75
Ședința publică de la. 27.01.2015
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: S. A.-M.
GREFIER: D. V.
Pe rol soluționarea cauzei civile având ca obiect contestație la executare, formulată de contestatorul L. F., în contradictoriu cu intimata C.N.A.D.N.R. P. Direcția Regionala de Drumuri si Poduri Constanta.
Dezbaterile au avut loc în ședința publică de la data de 21.01.2015, fiind consemnate în încheierea respectivă, care face parte integrantă din prezenta sentință. La acel termen, instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea la 27.01.2015.
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
P. cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe sub nr._ / 05.11.2014 contestatorul L. F., cu domiciliul în oraș L. Gara, ., ., ., având CNP_, a formulat in contradictoriu cu intimata C.N.A.D.N.R. prin Direcția Regionala de Drumuri si Poduri Constanta, cu sediul în Constanta, Prelungirea T., Județul Constanta, contestație la executare solicitând anularea executării silite in dosarul de executare nr. 1262/2014 al Biroul executor Judecătoresc Copuzeanu F. T., întoarcerea executării silite și obligarea intimatei la cheltuieli de judecata reprezentând taxa judiciară de timbru achitată.
În motivare a arătat că la data de 20.10.2014 a primit prin corespondenta somație mobiliara emisă de Biroul Executor Judecătoresc Copuzeanu F. T., cu sediul in București, ..33, ., in dosarul de executare nr. 1262/2014, în somație prevăzându-se obligativitatea sa de a achita tariful de despăgubire în cuantum de 28 euro aferent procesului verbal de contravenție . 11,_/17.10.2011 prin a fost sancționat contravențional cu amenda în cuantum de 250 lei datorită faptului că autoturismul înmatriculat pe numele său a fost detectat rulând pe drumurile publice fără a deține rovinieta valabilă.
Mai menționează că, având în vedere că acest tarif nu a fost achitat, creditoarea C.N.A.D.N.R a solicitat executorului judecătoresc începerea executării silite, motiv pentru care au fost emise formele de executare contestate, fiind obligat la plata tarifului de despăgubire în cuantum de 28 euro și cheltuieli de executare în cuantum de 511,01 lei.
Contestatorul consideră nelegală și neîntemeiată executarea silită, pentru următoarele considerente: prin Legea nr.144 din 23 iulie 2012, a fost abrogat articolul 8 alin.3 si 31 din OG15/2002, dispoziție legala care a constituit temeiul de drept pentru obligarea acestuia la plata despăgubirilor de 28 de euro; potrivit art. II din Legea nr.144 din 23 iulie 2012, tarifele de despăgubire prevăzute de OG nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare si a tarifului de trecere pe rețeaua de drumuri naționale din România, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr.424/2002, cu modificările si completările ulterioare, aplicate și contestate în instanță până la data intrării în vigoare a prezentei legi se anulează; conform art. 15 alin (2) din Constituția României, legea dispune numai pentru viitor, cu excepția legii penale sau contravenționale mai favorabile.
Solicită să se aprecieze că Legea nr. 144/23.07.2012, care a abrogat art.8 alin.3 si art.31 din OG nr. 15/2002, este o lege în materie contravențională care conține dispoziții mai favorabile acestuia, astfel încât ea se va aplica și retroactiv și contravenției săvârșite de contestator, chiar daca această faptă a fost săvârșita înainte de . legii menționate. Precizează că în aceste condiții, dând eficienta principiului cu valoare constituțională al retroactivității legii contravenționale, nu mai poate fi tras la răspundere contravenționala sau la o altă răspundere juridica derivată din săvârșirea contravenției respective, obligația acestuia de a plăti suma de 28 de euro nemaiavând niciun suport legal in prezent.
Menționează că potrivit art.20 alin. 1 din Constituția României, dispozițiile constituționale privind drepturile si libertățile cetățenilor vor fi interpretate și aplicate în concordantă cu Declarația Universala a Drepturilor Omului, cu pactele și cu celelalte tratate la care România este parte. Arată de asemenea că alineatul 2 al art.20 din Constituția României prevede în mod expres că daca exista neconcordante între pactele si tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omului, la care România este parte si legile interne, au prioritate reglementările internaționale, cu excepția cazului in care Constituția sau legile interne conțin dispoziții mai favorabile.
Învederează astfel că în cauza D. P. contra României din 26.04.2007, Curtea Europeana a Drepturilor Omului a stabilit cu valoare de principiu ca statutul conferit Convenției în dreptul intern permite instanțelor naționale să înlăture - din oficiu său la cererea pârtilor - prevederile dreptului intern pe care le consideră incompatibile cu Convenția și protocoalele sale adiționale. Art. l din Protocolul nr.12 la Convenția Europeana a Drepturilor Omului, prevede ca "exercitarea oricărui drept prevăzut de lege trebuie sa fie asigurata fără nicio discriminare bazata, in special, pe sex, rasa, culoare, limba, religie, opinii politice sau orice alte opinii, origine naționala sau sociala, apartenența la o minoritate naționala, avere, sau orice alta situație. " .
Solicită să se aprecieze că art. II din Legea nr.144 din 23 iulie 2012, care distinge intervenția anularii obligațiilor de plata a despăgubirilor în funcție de contestarea sau necontestarea în instanța a proceselor-verbale, până la . respectivei legi, introduce un tratament diferit in situații comparabile, bazat exclusiv pe criteriul contestării sau necontestații proceselor verbale într-o anumită perioadă, o astfel de măsură nefiind justificată în niciun fel de motive obiective.
În drept au fost invocate dispozițiile art.194 si art.711, 713 si 174 alin1 din Noul Cod de Procedura Civila
Cererea a fost legal timbrată cu taxă judiciară de timbru în cuantum de 52 lei, conform chitanței nr._/05.11.2014
La cerere s-au anexat în copie:procesul verbal de îndeplinirea procedurilor de comunicare a procesului verbal de constatare a contravenției . nr._/17.10.2011, procesul verbal de constatare a contravenției . nr._/17.10.2011, încheierea de ședință pronunțată de Judecătoria L. - Gară la data de 22.09.2014 în dosarul nr._, somație mobiliară, încheierea din data de 09.10.2014 emisă de B. Copuzeanu F. T., plic corespondență.
La data de 26.11.2014 intimata C.N.A.D.N.R. - S.A., prin Direcția Regionala de Drumuri si Poduri Constanta a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea contestației la executare și obligarea contestatorului la plata cheltuielilor de judecata.
În motivare intimata consideră ca in prezenta cauza sunt aplicabile prevederile art. 712 alin. (2) din Noul cod de procedura civila, potrivit căruia in contestația la executare se pot invoca apărări de fond împotriva titlului executoriu doar daca legea nu prevede in acest scop o alta cale de atac. Însă împotriva p.v.c.c R11_/17.10.2011 debitorul avea posibilitatea si dreptul de a formula plângere contravenționala in termenul legal de 15 zile de la comunicarea procesului verbal, comunicare care a avut loc in data de 27.10.2011.
Pe fond, intimata arată că într-adevăr prin Legea nr. 144/2012 a fost abrogat art. 8 alin. (3) al O.G. nr. 15/2002 care prevedea plata unui tarif de despăgubire, însa acest aspect nu are nicio relevanță în speța de fata, deoarece Legea nr. 144/2012 nu se aplică retroactiv, tariful de despăgubire neavând caracter contravențional.
Astfel, arată intimata, în prezenta cauză, obiectul executării silite îl constituie creanța constând in tariful de despăgubire, creanța care nu este sancțiune contravenționala, astfel ca retroactivitatea legii contravenționale mai favorabile nu este aplicabilă în speța de fata.
Susținerea potrivit căreia tariful de despăgubire nu este o sancțiune contravenționala se bazează pe următoarele argumente: în considerentele Deciziei nr. 57/2012, Curtea Constituționala a constatat posibilitatea cumulării răspunderii contravenționale cu răspunderea civila delictuala si, subsecvent, impunerea achitării concomitente a unei amenzi contravenționale si a unui tarif de despăgubire. Cumulul se justifica prin diferența esențiala dintre fundamentele fiecărui tip de răspundere; astfel, daca în cazul răspunderii contravenționale se urmărește sancționarea unei conduite ilicite, prin stabilirea răspunderii civile se tinde la repararea prejudiciului produs unui anumit subiect de drept, in speța Compania Naționala de Autostrăzi si Drumuri Naționale; potrivit dispozițiilor art. 1 alin. (2) si (5) din Ordonanța de urgenta a Guvernului nr. 84/2003 pentru înființarea C.N.A.D.N.R.-S.A. prin reorganizarea Regiei Autonome „Administrația Naționala a Drumurilor din România", publicata in Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 694 din 3 octombrie 2003, aceasta este persoana juridica romana de interes strategic național, care desfășoară, in principal, activități de interes public național in domeniul administrării drumurilor naționale si autostrăzilor; de aceea, stabilirea pe cale legala a tarifului de despăgubire se impune in vederea asigurării unei modalități eficiente de recuperare a prejudiciului suferit, in considerarea importantei protejării rețelei de drumuri naționale din România si a necesitații menținerii acesteia . sa ofere deopotrivă siguranța circulației si condiții optime pentru desfășurarea traficului rutier; aceleași concluzii sunt reluate si in considerentele Deciziei nr. 580/2012 si nr. 1071/2012.
P. urmare, se menționează, tariful de despăgubire nu constituie o sancțiune contravențională complementară, ci estimarea legala a unui prejudiciu, care este fundamentul unei răspunderi civile delictuale.
Având in vedere aceste aspecte menționate mai sus, consideră ca tariful de despăgubire nu are un caracter contravențional, ci este o obligație de natură civilă, materială, astfel ca abrogarea art. 8 alin. (3) al O.G. nr. 15/2002 prin art. I pct. 2 din Legea nr. 144/2012 nu produce efecte retroactiv, nefiind vorba de o prevedere legala contravenționala, ci se aplica doar pentru viitor.
Mai mult decât atât, se menționează, daca legea nr. 144/2012 s-ar fi aplicat pentru toate tarifele de despăgubire, nu s-ar mai justifica precizările legiuitorului din art. II al aceleiași legi, potrivit cărora doar tarifele de despăgubire care au fost contestate in instanța pana la data intrării in vigoare a legii se anulează, de unde se deduce logic ca celelalte tarife de despăgubire aplicate își mențin valabilitatea.
În ședința din 21.01.2015 instanța a calificat apărările intimatei întemeiate pe art.712 alin.2NCpc ca fiind „excepția inadmisibilității cererii” și a dispus unirea cu fondul a acestei excepții
În cauză instanța a administrat la solicitarea părților proba cu înscrisurile de la dosar.
Analizând materialul probator administrat în cauză, instanța reține următoarea situație de fapt:
P. procesul verbal de constatare a contravenției . nr._/17.10.2011, comunicat debitorului la data de 27.10.2011, s-a stabilit in sarcina acestuia obligația de plată către intimata CNADNR a tarifului de despăgubire pentru circulația pe drumurile publice fără rovinieta valabilă, in cuantum de 28 euro la cursul BNR valabil pentru ultima zi din luna anterioară achitării
P. încheierea din 22.09.2014 pronunțată de Judecătoria L.-Gară în Dosarul nr._ s-a încuviințat executarea silită în dosarul nr.1262/2014 al B. Copuzeanu F. T. împotriva contestatorului, în temeiul procesului-verbal de contravenție mai sus menționat, pentru recuperarea sumei de 28 euro în echivalent lei și a cheltuielilor de executare.
În cadrul dosarului de executare susmenționat s-a comunicat contestatorului somația mobiliară din 09.10.2014 și încheierea emisă la aceeași dată de executorul judecătoresc Copuzeanu F. T.
Deliberând asupra excepției inadmisibilității cererii, instanța reține următoarele:
Conform art.712 alin.2 NCpc (articol care are denumirea marginală „Condiții de admisibilitate”)”în cazul în care executarea silită se face în temeiul unui alt titlu executoriu decât o hotărâre judecătorească, se pot invoca în contestația la executare și motive de fapt sau de drept privitoare la fondul dreptului cuprins în titlul executoriu, numai dacă legea nu prevede în legătură cu acel titlu executoriu o cale procesuală specifică pentru desființarea lui.”
De asemenea, conform art.31 alin.1 din OG nr.2/2001”împotriva procesului-verbal de constatare a contravenției și de aplicare a sancțiunii se poate face plângere în termen de 15 zile de la data înmânării sau comunicării acestuia”, iar conform art.34 alin.1 din același act normativ „instanța competentă să soluționeze plângerea, după ce verifică dacă aceasta a fost introdusă în termen, ascultă pe cel care a făcut-o și pe celelalte persoane citate, dacă aceștia s-au prezentat, administrează orice alte probe prevăzute de lege, necesare în vederea verificării legalității și temeiniciei procesului-verbal, și hotărăște asupra sancțiunii, despăgubirii stabilite, precum și asupra măsurii confiscării”.
Or, motivele invocate de contestator în prezenta contestație la executare, constituie apărări de fond împotriva procesului-verbal de contravenție, sub aspectul despăgubirii stabilite în cuprinsul acestuia, susceptibile în caz de admitere de a determina însăși anularea (parțială) titlului executoriu, apărări pe care contestatorul le putea invoca pe calea specifică a plângerii contravenționale.
Având in vedere considerentele mai sus expuse, precum și faptul că motivele invocate de contestator se referă exclusiv la titlul executoriu (nefiind invocate și neregularități privind actele de executare silită), instanța va admite excepția inadmisibilității cererii, invocată de intimată și va respinge ca inadmisibilă cererea, în privința anulării executării silite, constatând, conform art.248 alin.1 NCpc, că pronunțarea asupra excepției face inutilă cercetarea în fond a cauzei. Pe cale de consecință instanța va respinge cererea și în privința capătului accesoriu al întoarcerii executării silite.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite excepția inadmisibilității, invocată de intimată.
Respinge contestația la executare formulată de contestatorul L. F., cu domiciliul în or. L. Gara, ., ., ., CNP_ în contradictoriu cu intimata C.N.A.D.N.R. – S.A. prin Direcția Regională De Drumuri Și Poduri C., cu sediul în mun. C., ..N, jud. C..
Cu apel în termen de 30 zile de la comunicare ce se va depune la Judecătoria L. Gară.
Pronunțată în ședință publică azi, 27.01.2015.
PREȘEDINTE GREFIER
S. A. M. D. V.
Red SAM/Tehnored B.A.+D.V.
ex.5/25.02.2015
| ← Plângere contravenţională. Sentința nr. 62/2015.... | Plângere contravenţională. Sentința nr. 57/2015.... → |
|---|
