Plângere contravenţională. Sentința nr. 162/2015. Judecătoria LEHLIU-GARA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 162/2015 pronunțată de Judecătoria LEHLIU-GARA la data de 20-02-2015 în dosarul nr. 162/2015
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA L.-GARĂ, JUDEȚUL CĂLĂRAȘI
DOSAR NR._
SENTINȚA CIVILĂ NR. 162
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN DATA DE 20.02.2015
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE – G. C.-E.
GREFIER – B. A.-E.
Pe rol judecarea cauzei civile având ca obiect plângere contravențională-OUG 195/2002, formulată de petentul G. R.-A., în contradictoriu cu intimata I.P.J.Călărași.
La apelul nominal făcut în ședință publică au lipsit părțile.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de grefier, după care:
Instanța ia act că s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă de către intimată.
Instanța, verificându-și din oficiu competența în baza art.131 NCPC,se declară competentă general, material și teritorial să soluționeze prezenta cauză, în raport de disp. art. 94 pct.4 C. pr. civ. și art.32 alin.1 OG 2/2001.
Instanța ia act că petentul a solicitat prin plângere, iar intimata prin întâmpinare, proba cu înscrisuri, și în temeiul art. 258 alin. 1 raportat la art. 255 alin. 1 Cod Proc. Civ., încuviințează părților proba solicitată apreciind-o admisibilă, legală, pertinentă și concludentă soluționării cauzei.
Nemaifiind alte cereri de formulat, probe de administrat, excepții de invocat, instanța constată terminată cercetarea judecătorească și reține cauza în pronunțare, împrejurare față de care apreciază că nu se mai impune estimarea duratei cercetării procesului în temeiul art. 238 alin. 1 C.proc.civ.
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile de față:
Prin cererea introdusă pe rolul acestei instanțe la data de 19.11.2014 și înregistrată sub nr._, petentul G. R.-A., domiciliat în București, .. 19, ., ., sector 3, CNP_, a formulat plângere împotriva procesului- verbal de constatare și sancționare a contravențiilor . nr._/06.11.2014, întocmit de către un agent constatator din cadrul Politiei F., solicitând ca prin hotărârea ce se v-a pronunța să se dispună, în principal, admiterea plângerii, anularea procesului-verbal atacat, ca fiind nelegal și netemeinic, exonerarea sa de răspundere contravențională și restituirea permisului de conducere, iar în subsidiar, anularea în parte a procesului - verbal atacat, în sensul anulării măsurii complementare a suspendării dreptului de a conduce autovehicule.
În motivarea plângerii, arată că la data de 06.11.2014, se deplasa cu autoturismul cu nr. de înmatriculare_ pe DN 3, spre București și a fost oprit pentru control de către un echipaj de poliție care i-a comunicat că a depășit viteza legală prin localitate având 101 Km/h.
Arată că procesul -verbal de contravenție face dovada celor menționate în cuprinsul său până la proba contrară, bucurându-se de prezumția de legalitate și temeinicie, însă raportat la garanțiile prevăzute de art.6 CEDO și înțelesul sintagmei "prezumția de nevinovăție", reglementate de paragraful articolului 6 din Convenție, judecătorii nu trebuie să pornească de la ideea preconcepută că petentul a săvârșit fapta de care este acuzat, sarcina probei aparținând celui ce acuză, iar orice îndoială trebuie să profite celui acuzat [B. Messegue si Jabardo c. Spaniei].
Se mai arată că a fost sancționat pentru săvârșirea unei fapte care se constată cu mijloace tehnice omologate și verificate metrologic caz în care sarcina probei revine organului constatator care trebuie sa dovedească, prin intermediul mijloacelor tehnice din dotarea sa, săvârșirea contravenției.
Contestă viteza de 101 km/h reținută în procesul -verbal de contravenție, având în vedere marja de eroare tolerată a aparatului radar la înregistrarea vitezei de +/-4%, în raport de care consideră că viteza cu care s-a deplasat a fost înregistrata greșit, astfel că potrivit principiului „în dubio pro reo", îndoiala trebuie interpretată în favoarea petentului, în sensul că acesta a circulat în mod regulamentar, respectând regulile de circulație, sancțiunea aplicată fiind netemeinică.
Apreciază că procesul-verbal de constatare a contravenției este nelegal în raport de modalitatea în care a fost întocmit și de fapta reținută în sarcina sa, și totodată netemeinic în raport de situația de fapt reală.
De asemenea, solicită ca intimatul să depună înscrisurile prin care înțelege să susțină procesul -verbal de contravenție . nr._/06.11.2014, respectiv: relații dacă aparatul radar a fost omologat și verificat metrologic (marca, . numărul acestuia); relații daca aparatul a corespuns cerințelor tehnice la momentul constatării contravenției; buletinul de verificare metrologică a aparatului radar în termen de valabilitate; să facă dovada dacă agentul ce a întocmit procesul-verbal a urmat cursuri de operator radar și a obținut autorizație în acest sens; să comunice dacă aparatul era omologat pentru înregistrări din mers sau în regim staționar; să depună dovada că în momentul surprinderii cu viteza menționată, circula în localitate, și în ce localitate se afla să depună înregistrări foto și video, dacă există.
În dovedirea plângerii, solicită proba cu înscrisuri,.
În drept, și-a întemeiat plângerea pe dispoz. art. 118 din Ordonanța de urgenta nr. 195/2002 republicata, privind circulația pe drumurile publice, OG nr.2 /2001.
Alăturat plângerii au fost atașate, în copie, următoarele înscrisuri: CI petent; procesul -verbal . nr._/06.11.2014.
Cererea a fost legal timbrată cu taxa judiciară de timbru de 20 de lei, conform art. 19 din OUG nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru.
La data de 11.12.2014, intimatul Inspectoratul de Poliție al județului Călărași, cu sediul în ., Călărași, județul Călărași, Cod unic de înregistrare_, reprezentat legal prin împuternicit - șeful inspectoratului - comisar șef de poliție I. M., a formulat întâmpinare, solicitând respingerea plângerii contravenționale și menținerea ca legal și temeinic a procesului-verbal de constatare și sancționare a contravenției . nr._/06.11.2014.
În motivarea întâmpinării se arată că la data și ora menționate în cuprinsul procesului –verbal, a fost înregistrat cu aparatul radar autoturismul cu numărul de înmatriculare_, condus de petent, care rula cu viteza de 101 km/h în localitate, ocazie cu care i s-a încheiat acestuia procesul-verbal . nr._ pentru încălcarea prevederilor art. 49 alin. 1 din OUG 195/2002, respectiv depășirea limitei de viteză în localitate, iar sancțiunea principală a amenzii a atras în mod corelativ și aplicarea sancțiunii complementare constând suspendarea exercitării dreptului de a -conduce pe o perioadă de 90 de zile.
Precizează faptul că aparatul radar deține buletin de verificare metrologică valabil, iar acesta își face automat autotestarea la punerea sistemului în funcțiune, conform manualului de utilizare.
De asemenea, solicită a se observa faptul că agentul constatator deține atestat conform căruia este autorizat să desfășoare activități de utilizare și exploatare a aparatului radar, și că acest aparat a fost verificat metrologic conform buletinului de verificare metrologică anexat.
Mai arată că procesul-verbal atacat îndeplinește condițiile de fond prevăzute de art. 16 alin. (1) din O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor cât și cele prevăzute sub sancțiunea nulității absolute de art. 17 din același act normativ.
Apreciază că agentul constatator a realizat o corectă individualizare a sancțiunii aplicate și nu se justifică aplicarea avertismentului scris.
În susținerea celor precizate mai sus, înțelege să se folosească de probe: CD-ul cu înregistrarea video a faptei contravenționale și înscrisuri necesare justei soluționări a cauzei.
În drept, au invocat dispozițiile art. 205 C. pr. Civ.
Solicită a se proceda la judecarea cauzei și în lipsa părților.
Alăturat cererii au fost atașate: Cd-ul cu înregistrarea video a faptei contravenționale, buletinul de verificare metrologică nr._/11.04.2014, atestatul de operator radar „Autovision” nr._/27/31.03.2010, 2 planșe foto,fișa de abateri contravenționale a petentului.
La data de 11.12.2014, intimatul a înaintat la dosarul cauzei cu adresa nr._/22.12.2014, înscrisuri, respectiv: procesul-verbal de contravenție . nr._/06.11.2014, raportul agentului constatator, fișa de abateri a petentului, graficul de lucru al agentului constatator.
În cursul cercetării judecătorești, instanța a administrat proba cu înscrisuri, respectiv înscrisurile depuse de părți la dosarul cauzei, precum și proba cu înregistrarea video pe suport tehnic CD a faptei contravenționale, procedând la vizualizarea acesteia.
Analizând înscrisurile de la dosar, instanța reține următoarele:
Prin procesul-verbal de contravenție . nr._, încheiat de I.P.J. Călărași - Poliția or. F. în data de 06.11.2014, petentul a fost sancționat contravențional cu amendă în sumă de 810 lei și suspendarea exercitării dreptului de a conduce pe o perioadă de 90 de zile, pentru săvârșirea contravenției prevazute de art. 121 alin. 1 din H.G. nr. 1391/2006 și sancționată de art. 102 alin. 3 lit. e din O.U.G. nr.195/2002 privind circulația pe drumurile publice, cu modificările și completările ulterioare.
În fapt, s-a reținut în procesul-verbal atacat că, în data de 06.11.2014, petentul a condus autoturismul marca Opel cu nr. de înmatriculare_, pe DN3, la km 32 +750, pe raza localității F., cu viteza de 101 Km/h, fiind filmat și înregistrat de aparatul radar cinemometru Autovision . 534, montat pe autoturismul din dotarea intimatei, cu nr. de înmatriculare MAI_.
Conform disp. art. 34 alin. 1 din O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, instanța competentă să soluționeze plângerea va verifica legalitatea și temeinicia procesului -verbal de constatare și sancționare a contravenției, precum și modul de individualizare și legalitatea sancțiunii aplicate prin acesta.
În ceea ce privește legalitatea procesului - verbal de contravenție . nr._/06.11.2014, instanța apreciază că acesta a fost încheiat cu respectarea dispozițiilor art. 17 din O.G. 2/2001, norme legale a căror încălcare atrage sancțiunea nulității absolute, nulitate pe care instanța o poate constata și invoca și din oficiu, cu ocazia verificării legalității actului sancționator.
Potrivit art. 17 din O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, cu modificările și completările ulterioare, „lipsa mențiunilor privind numele, prenumele și calitatea agentului constatator, numele și prenumele contravenientului, iar în cazul persoanei juridice lipsa denumirii și a sediului acesteia, a faptei săvârșite și a datei comiterii acesteia sau a semnăturii agentului constatator atrage nulitatea procesului-verbal. Nulitatea se constată și din oficiu”.
Astfel cum s-a reținut în cuprinsul Deciziei în interesul legii nr. XXII din 2007 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, situațiile în care nerespectarea anumitor cerințe atrage întotdeauna nulitatea actului întocmit de agentul constatator al contravenției sunt strict determinate prin reglementarea dată în cuprinsul art. 17 din OG 2/2001.
În ceea ce privește temeinicia procesului-verbal, instanța reține că acesta este și temeinic.
Potrivit disp. art. 49 alin. 1 din OUG nr. 195/2002, „limita maximă de viteză în localități este de 50 km/h”, iar conform art.121 alin.1 din H.G. nr.1391/2006, conducătorii de vehicule sunt obligați să respecte viteza maximă admisă pe sectorul de drum pe care circulă și pentru categoria din care face parte vehiculul condus, precum și cea impusă de mijloacele de semnalizare.
Conform art. 102 alin. 3 lit. e din OUG nr. 195/2002, constituie contravenție și se sancționează cu amenda prevăzută în clasa a IV-a de sancțiuni și cu aplicarea sancțiunii complementare a a suspendării exercitării dreptului de a conduce pentru o perioadă de 90 de zile, depășirea cu mai mult de 50 de km/h a vitezei maxime admise pe sectorul de drum respectiv și pentru categoria din care face parte autovehiculul condus, constatată, potrivit legii, cu mijloace tehnice omologate și verificate metrologic.
Având însă în vedere că fapta contravențională reținută în sarcina petentului, constând în depășirea cu 51 km/h a vitezei maxime admise pe sectorul de drum respectiv pentru categoria din care face parte autovehiculul condus, se constată, potrivit legii, numai cu mijloace tehnice omologate și verificate metrologic, instanța reține că, sub aspectul sarcinii probei, în cauză, nu sunt aplicabile dispozițiile art. 249 NCpc, aceasta revenindu-i intimatei, contestatorul găsindu-se în mod obiectiv în imposibilitatea dovedirii unei situații de fapt contrare celei reținute în actul contestat.
Răsturnarea sarcinii probei este, în cauza de față, și o consecință a aplicării principiului egalității armelor care își găsește deopotrivă aplicarea în cauzele civile și cele penale, constituind o garanție procedurală a dreptului la un proces echitabil și presupunând a se oferi fiecărei părți posibilitatea rezonabilă de a-și susține cauza în condiții care să nu o plaseze într-o situație de net dezavantaj în raport cu partea adversă (cauza Anker împotriva Elveției, Cauza Kress împotriva Franței).
În consecință nu se mai impune a se analiza criteriile avute în vedere de CEDO pentru a stabili dacã prezenta procedurã constituie o acuzatie în materie penală, în sensul notiunii autonome consacrată jurisprudențial de Curtea de la Strasbourg, ce are un conținut specific care nu corespunde în mod necesar cu cel consacrat în dreptul intern al statelor (a se vedea cauzele Garifallou Aebe c. Greciei, Serves c. Franței, Gutfreund c. Franței, A. c. României) și care permite ca o procedurã calificatã în dreptul intern ca fiind de drept contravențional să poate fi supusa garanțiilor speciale cerute în materie penalã.
Prin urmare, întrucât fapta contravențională reținută în sarcina petentului se constată, potrivit legii, numai cu mijloace tehnice omologate și verificate metrologic, procesul-verbal de contravenție, deși se bucură, în materie contravențională de prezumția relativă de legalitate și temeinicie, (prezumții de fapt și de drept care, în Jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, în mod constant s-a reținut că nu sunt contrare convenției, acestea funcționează în orice sistem juridic (cauza P. contra României), nu poate face dovada celor constatate prin el însuși, ci trebuie să fie însoțit de planșele fotografice efectuate de pe de înregistrarea video (care să conțină mențiunile prevăzute de punctul 3.5.1 din Norma de metrologie legală NML 021-05, aprobată prin Ordinul nr. 301/2005 al directorului general al Biroului R. de Metrologie Legala, cu modificările ulterioare) ori de suportul tehnic – CD-ul cu înregistrarea video a contravenției, de buletinul de verificare metrologică care să ateste că mijlocul tehnic utilizat de organul constatator îndeplineste condițiile legale de utilizare, precum și de atestatul operatorului radar pentru lucrătorul de poliție care a manevrat cinemometrul la momentul efectuării înregistrării, care să confirme că aceasta s-a realizat de către un operator radar calificat.
În dovedirea situației de fapt reținute, intimata a depus la dosarul cauzei suportul tehnic – CD-ul cu înregistrarea video a autoturismului condus de petent, 2 fotografii, graficul de lucru în luna noiembrie 2014, raportul agentului constatator, buletinul de verificare metrologică nr._/11.04.2014 și atestatul operatorului radar nr._/31.03.2010.
Examinând buletinului de verificare metrologică nr._/11.04.2014, fila 20 din dosar, instanța constată, atât valabilitatea verificării metrologice a cinemometrului folosit de intimat la măsurarea vitezei de deplasare a autoturismului condus de petent la data de 06.11.2014, aceasta fiind de un an de zile, respectiv din data de 11.04.2014, până în 11.04.2015, cât și faptul că respectivul cinemometru măsoară în regim staționar și în regim de deplasare.
Prin urmare, instanța apreciază că la momentul constatării contravenției, intimatul a folosit un cinemometru ce a corespuns cerințelor tehnice, câtă vreme acesta se afla în perioada de valabilitate a verificării metrologice.
Instanța reține și faptul că manevrarea cinemometrului Autovision folosit de intimat în cauza de față s-a realizat de către un operator radar calificat, la fila 21 din dosar regăsindu-se atestatul operatorului radar nr._/31.03.2010.
Totodată, procedând la vizualizarea CD – ului conținând înregistrarea video a faptei contravenționale, instanța constată că aceasta pune în evidență valoarea vitezei măsurate de 101 km/h, viteză înregistrată de aparatul radar la data de 06.11.2014, ora 12:45:58 (când funcția T afișează 101 km/h) și numărul de înmatriculare al autoturismului condus de petent, ori pot constitui probe acele înregistrări care cuprind mențiunile obligatorii prevăzute de punctul 3.5.1 din Norma de metrologie legală NML 021-05, aprobată prin Ordinul nr. 301/2005 al directorului general al Biroului R. de Metrologie Legala, cu modificările ulterioare, respectiv „data și ora la care a fost efectuată măsurarea, valoarea vitezei măsurate și imaginea autovehiculului, din care să poată fi pus în evidență numărul de înmatriculare al acestuia”.
De asemenea, din vizualizarea CD – ului conținând înregistrarea video a faptei contravenționale, coroborată cu raportul agentului constatator (fila 33 din dosar), instanța constată că la data de 06.11.2014, data săvârșirii contravenției, s-a acționat cu aparatul radar respectiv, pe DN 3, pe raza localității F., astfel că la momentul înregistrării de către aparatul radar, petentul circula în interiorul localității (fiind de-altfel vizibile în înregistrare casele localnicilor).
Instanța apreciază de asemenea neîntemeiată și critica invocată de petent în plângerea formulată referitoare la încheierea procesului-verbal de contravenție de către agentul constatator fără a ține seama de marja de eroare a aparatelor de măsurare, așa cum este aceasta prevăzută de art. 3.1.1. lit. c, (respectiv de + / - 4% din valoarea convențional adevărată pentru viteze egale sau mai mari deât 100 km/h în regim de deplasare) din NML 021-05, aprobată prin Ordinul nr. 301/2005 al directorului general al Biroului R. de Metrologie Legala.
Astfel, instanța reține că verificarea respectării cerințelor metrologice și tehnice prevăzute de Norma de Metrologie Legală 021-05, aprobată prin Ordinul nr. 301 din 2005, printre care se numără si erorile maxime tolerate pentru măsurarea vitezei conform punctului 3.1.1., se realizează atât în vederea acordării aprobării de model, cât și cu ocazia verificărilor periodice la care sunt supuse cinemometrele în vederea atestării legalității acestora.
Totodată, în afara unui text expres de lege, instanța apreciază că nu este în sarcina agentului constatator să consemneze în procesul - verbal de contravenție o altă viteză decât cea pe care o înregistrează aparatul radar, nefiind astfel permisă efectuarea de corecții asupra valorii vitezei măsurate de cinemometru.
Prin urmare, în privința contravenției pentru care a fost sancționat petentul, intimatul a făcut dovada temeiniciei procesului-verbal atacat, întrucât sarcina probei îi incumba, petentul nefăcând dovada unei situații de fapt contrare celei reținute în actul sancționator contestat.
În ceea ce privește proporționalitatea sancțiunii aplicate, se reține că agentul constatator a aplicat sancțiunea amenzii în cuantumul minim prevăzut de lege, realizând o corectă individualizare a acesteia atât în raport degradul de pericol social al faptei săvârșite care este unul ridicat prin prisma vitezei foarte mari cu care petentul a circulat pe raza localității, respectiv de 101 km/h, riscul producerii de accidente și imposibilitatea evitării acestora, la o astfel de viteză, fiind iminente, cât și având în vedere conduita anterioară a petentului, conform istoricului de abateri contravenționale la regimul circulației, depus de intimat la fila 37 din dosar, petentul fiind sancționat contravențional, în mai multe rânduri, pentru același tip de contravenție.
Referitor la solicitarea în subsidiar a petentului, de anulare în parte a procesului-verbal atacat, în sensul anulării măsurii complementare a suspendării dreptului de a conduce, instanța o apreciază neîntemeiată și totodată, lipsită de orice suport legal.
Conform art. 96 alin. 1 din O.U.G. nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, cu modificările și completările ulterioare, sancțiunile contravenționale complementare au ca scop înlăturarea unei stări de pericol și preîntâmpinarea săvârșirii altor fapte interzise de lege și se aplică prin același proces-verbal prin care se aplică și sancțiunea principală a amenzii sau avertismentului. A.. 2 lit. b al aceluiași text de lege prevede, în categoria acestui tip de sancțiuni, suspendarea exercitării dreptului de a conduce, pe timp limitat.
Potrivit art. 102 alin. 3 lit. e din OUG nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, rep., constituie contravenție și se sancționează cu amenda prevăzută în clasa a IV-a de sancțiuni și cu aplicarea sancțiunii complementare a suspendării exercitării dreptului de a conduce pentru o perioadă de 90 de zile, “Depășirea cu mai mult de 50 de km/h a vitezei maxime admise pe sectorul de drum respectiv și pentru categoria din care face parte autovehicuul condus”.
Din analiza textului legal sus-citat, rezultă că aplicarea atât a sancțiunii principale, cât și a celei complementare ( a suspendării exercitării dreptului de a conduce pentru o perioadă de 90 de zile), are caracter imperativ, astfel că odată constatată contravenția, ambele sancțiuni se impun a fi aplicate contravenientului, operând de drept, nefiind prin urmare posibilă menținerea sancțiunii principale (justificată de existența faptei contravenționale) și înlăturarea sancțiunii complementare suspendării exercitării dreptului de a conduce autovehicule.
Față de considerentele de fapt și de drept mai sus reținute și având în vedere și disp. art. 34 din O.G nr.2/2001, instanța va respinge plângerea contravențională și va menține procesul - verbal de constatare a contravenției . nr._, încheiat de I.P.J. Călărași - Poliția or. F. în data de 06.11.2014, ca legal și temeinic.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Respinge plângerea contravențională formulată de petentul G. R.-A., domiciliat în București, .. 19, ., ., CNP_, împotriva procesului - verbal de constatare a contravenției. nr._/06.11.2014, întocmit de intimatul I.P.J. Călărași - Poliția or. F., cu sediul în ., Călărași, județul Călărași.
Cu apel în termen de 30 de zile de la comunicare ce se va depune la Judecătoria L.-Gară.
Pronunțată în ședință publică, azi 20.02.2015.
PREȘEDINTE, GREFIER,
G. C. E. B. A.-E.
Red.G.C.E./Tehnored. GCE, S.L.
Ex. 4/13.03.2015
| ← Plângere contravenţională. Sentința nr. 117/2015.... | Plângere contravenţională. Sentința nr. 63/2015.... → |
|---|
