Plângere contravenţională. Sentința nr. 76/2015. Judecătoria LEHLIU-GARA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 76/2015 pronunțată de Judecătoria LEHLIU-GARA la data de 27-01-2015 în dosarul nr. 1969/249/2014
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA L.-GARA- JUDEȚUL CĂLĂRAȘI
Dosar nr._
SENTINȚA CIVILĂ NR. 76
Ședința publică de la: 27.01.2015
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: S. A.-M.
GREFIER: D. V.
Pe rol soluționarea cauzei civile, având ca obiect plângere contravențională O.U.G.195/2002 formulată de contestatorul Ț. I., împotriva procesului verbal de contravenție ., nr._/29.10.2014, încheiat de un agent constatator din cadrul intimatei IPJ Călărași.
Dezbaterile au avut loc în ședința publică de la data de 21.01.2015, fiind consemnate în încheierea respectivă, care face parte integrantă din prezenta sentință. La acel termen, instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea la 27.01.2015, când a hotărât următoarele:
INSTANȚA
Deliberând asupra acțiunii civile de față:
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe sub nr. 1969/ 249/13.11.2014, contestatorul Ț. I., domiciliat în ., ., județul Ilfov, având C.N.P._, a solicitat în contradictoriu cu intimata INSPECTORATUL DE POLITIE AL JUDEȚULUI CĂLĂRAȘI, cu sediul în municipiul Călărași, ., județul Călărași, anularea procesului verbal de contravenție ..P.nr._ din 29.10.2014, cu consecința exonerării de la plata amenzii în cuantum de 360 lei stabilită prin acest act constatator și de sancțiunea complementară a suspendării dreptului de a conduce pe o perioadă de 30 de zile.
În motivarea plângerii contestatorul arată că prin procesul verbal de contravenție contestat s-a reținut în sarcina sa că pe data de 24.10.2014, orele 13,00 ar fi condus autoturismul marca Alfa R. cu nr.de înmatriculare_, pe raza localității F., la km 32 + 500 și nu ar fi respectat semnalele, indicațiile și dispozițiile polițistului rutier aflat în exercitarea atribuțiilor de serviciu.
Consideră că procesul verbal este netemeinic și nelegal întrucât cele consemnate și reținute în acesta nu corespund adevărului.
Precizează că pe toată durata zilei de 24.10.2014 nu a părăsit niciun moment incinta curții locuinței sale situată în comuna Brănești, ., județul Ilfov, iar la ora reținută în procesul verbal se afla la masă împreună cu soția sa și cu numitul Oreci D., persoană care locuiește împreună cu familia sa la adresa de mai sus.
Arată că, de altfel prin Ordonanța din data de 17.04.2014, emisă de P. de pe lângă Judecătoria L. Gară în dosarul nr.6/P/2014, prin care s-a dispus instituirea controlului judiciar, are obligația de a nu părăsi localitatea de domiciliu decât cu încuviințarea prealabilă a procurorului care a dispus măsura. Cunoscând consecințele încălcării unei atarii obligații, nu putea să-și permită să părăsesc localitate, mai ales că nu exista nicio situație specială să-l determine să facă acest lucru.
Precizează de asemenea că nu este proprietarul niciunui autoturism și nu cunoaște nimic în legătură cu mașina Alfa R. cu nr. Gl 23 FFM, despre care se face vorbire în procesul verbal de contravenție.
Mai arată că procesul verbal a fost de încheiat la data de 29.10.2014, la 5 zile după presupusa faptă reținută și cu toate că se face mențiunea că nu a fost de față, pe respectivul act se află o semnătură de luare la cunoștință la rubrica intitulată contravenient.
Mai menționează și faptul că nu-l cunoaște pe agentul de poliție B. M. care a încheiat procesul verbal de contravenție, nu a avut niciodată de a face cu acesta și este convins că nici acesta nu-l cunoaște, luându-i probabil datele de identificare din evidentele Poliției.
În dovedire a solicitat încuviințarea probelor cu înscrisuri și martorii Ț. E.-G. și Oreci D., ambii domiciliați în comuna Brănești, ., județul Ilfov.
În drept și-a întemeiat prezenta plângere pe dispozițiile art.31-36 din O.G.nr.2/2001.
La plângerea s-au atașat următoarele înscrisuri, în copie conform cu originalul: Ordonanța de dispunere a controlului judiciar din_.2014 emisă de P. de pe lângă Judecătoria L.-Gară, procesul verbal . nr._/29.10.2014, înștiințare nr._/05.11.2014, C.I. Ț. I..
Plângerea a fost legal timbrată cu taxă judiciară de timbru în cuantum de 20 de lei, conform chitanței nr. 2454/11.11.2014.
La data de 29.12. 2014 intimata a formulat întâmpinare solicitând respingerea plângerii contravenționale, menținerea sancțiunii principale a amenzii și a sancțiunii complementare ca fiind legal aplicate.
În motivare s-a arătat că petentul a fost sancționat contravențional întrucât la data de 29.10.2014, locul DN 3 - F. km 32+500 m a condus autoturismul Alfa R. cu nr._ și nu a respectat semnalul regulamentar de oprire efectuat de agentul constatator, continuându-și deplasarea pe străzile din orașul F. și abandonând autoturismul în curtea imobilului nr. 5 pe .> Se mai menționează că procesul verbal de contravenție este legal întocmit, fapta săvârșită fiind prevăzută de dispozițiile art. 32 alin 1 lit. a și sancționată în conformitate cu dispozițiile art. 100 alin. 3 lit. f din OUG 195/2002.
De asemenea se arată că procesul-verbal atacat îndeplinește atât condițiile de fond prevăzute de art. 16 alin. (1) din O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, cât și cele prevăzute sub sancțiunea nulității absolute de art. 17 din același act normativ, respectiv sunt menționate numele, prenumele și calitatea agentului constatator, numele și prenumele contravenientului, fapta săvârșită și data comiterii acesteia și semnătura agentului constatator. Totodată în cuprinsul procesului-verbal contestat s-a indicat în mod corect fapta săvârșită și actul normativ prin care se stabilește și seză sancționează contravenția.
Se mai precizează că, în speță, procesul verbal de constatare a contravenției, care respectă mențiunile obligatorii prevăzute sub sancțiunea nulității de art. 16 și 17 din OG nr. 2/2001, se bucură de o prezumție relativă de veridicitate, iar sarcina probei netemeiniciei acestuia incumbă petentului. A considera contrariul ar duce la imposibilitatea sancționării unor astfel de fapte contravenționale.
In ceea ce privește eventuala solicitare de înlocuire a sancțiunii amenzii cu avertisment, solicită să fie respinsă ca neîntemeiată, având în vedere următoarele considerente: agentul constatator a aplicat minimul amenzii prevăzute de lege; contestatorul a avut posibilitatea de a plăti în termen de 48 de ore jumătate din amenda aplicată; așa cum reiese din fișa de abateri a acestuia, contestatorul a încălcat în repetate rânduri regulile de circulație pe drumurile publice.
În dovedire a solicitat încuviințarea probei cu înscrisuri, respectiv fișa de abateri contravenționale a contestatorului, raportul agentului constatator.
In drept, s-au invocat dispozițiile art. 205 C. pr. civ.
La întâmpinare s-au atașat următoarele înscrisuri: raport agent de poliție din 03.12.2014, copie proces-verbal atacat, declarația olografă a lui D. A., proces-verbal de constatare încheiat la 24.10.2014, proces-verbal de constatare încheiat la 24.10.2014 și înregistrat sub nr.287.927 la Poliția or.F. și fișa de abateri contravenționale privid pe Ț. I..
În cauză instanța a administrat proba cu înscrisuri, precum și proba testimonială, fiiind audiați martorii D. A. (din procesul-verbal de contravenție) și Oreci D. (propus de contestator).
Analizând materialul probator administrat în cauză, instanța reține următoarele:
In data de 29.10.2014 a fost întocmit de catre un agent constatator din cadrul intimatei, procesul verbal de contravenție ., nr._, prin care s-a constatat săvârșirea de către contestator a contravenției prevazute de art.31 alin.1 lit. a din OUG nr.195/2002. S-a reținut în procesul-verbal că în data de 24.10.2014 (la ora 13,00) contestatorul a condus autoturismul marca Alfa R. cu nr. de înmatriculare_, pe DN3,km32+500, F. și nu a respectat semnalul regulamentar de oprire efectuat de agentul constatator, continuându-și deplasarea pe străzile din orașul F. și abandonând autoturismul în curtea imobilului nr. 5 pe ., în baza art.100 al.3 lit.f din OUG nr.195/2002 i s-a aplicat contestatorului o amendă contravențională în cuantum de 360 lei. Totodata s-a aplicat acestuia masura complementară a suspendării dreptului de a conduce pe un termen de 30 de zile.
Examinand procesul-verbal prin prisma dispozitiilor art.17 din O.G.2/2001, instanța constată că acesta a fost întocmit cu respectarea normelor legale a căror încălcare atrage nulitatea absoluta.
În ceea ce privește temeinicia procesului-verbal, in general se admite că sarcina probei revine celui care il contesta, potrivit art.249N C.pr.civ.
Sub acest aspect se impun însă următoarele mențiuni: dreptul la un proces echitabil include printre altele și respectarea dreptului la aparare, care în materia administrãrii probelor presupune, potrivit jurisprudenței Curții Europrene a Drepturilor Omului, ca fiecare parte să aibă posibilitatea rezonabilă de a-și expune cauza în fața instanței în condiții care sã nu o dezavantajeze în mod semnificativ vis-à-vis de partea adversă. În materie penală cel acuzat beneficiazã în plus de prezumția de nevinovăție.
Se reține de asemenea că CEDO interpretează noțiunea de acuzație în materie penală în mod autonom, aceasta având un conținut specific care nu corespunde în mod necesar cu cel consacrat în dreptul intern al statelor (a se vedea cauzele Garifallou Aebe c. Greciei, Serves c. Franței, Gutfreund c. Franței, A. c. României) În consecința și o procedură calificată în dreptul intern ca fiind de drept contravențional poate fi supusa garanțiilor speciale cerute în materie penală.
Pentru a stabili dacă o anumită procedură intră în domeniul penal, CEDO are în vedere mai multe criterii, printre care caracterul normei de incriminare și scopul sancțiunii ce urmează a fi aplicată autorului faptei.
Or, astfel cum s-a statuat deja în cauza I. P. contra României, deși legiuitorul român a ales să depenalizeze anumite fapte relative la circulația rutieră, având în vedere caracterul general al dispozițiilor legale din această materie, decurgând din aceea ca sunt adresate tuturor cetățenilor în calitatea lor de utilizatori ai drumurilor publice și scopul pur punitiv al amenziiaplicabile, sunt întrunite toate caracteristicile unei veritabile acuzații în materie penală și sunt în consecință aplicabile garanțiile specifice acestei materii, prevăzute de art. 6 din Convenție, printre care și prezumția de nevinovăție.
In continuare, a arătat Curtea, respectarea garanțiile prevăzute de art. 6 din Convenție, presupune existența unui echilibrului între prezumția de nevinovăție specifică materiei penale și prezumția de legalitate și validitate a procesului-verbal de contravenție, existentă în dreptul național. Mai mult, s-a reiterat și faptul că prezumțiile de fapt și de drept sunt comune tuturor sistemelor judiciare, Convenția neinterzicându-le în principiu. Ceea ce Convenția impune însă, din perspectiva paragrafului 2 al art. 6 din Convenție, este tocmai ca o anumită proporție între acestea și prezumția de nevinovăție instituită în favoarea acuzatului, să fie respectată, fiind necesar a se ține cont în analiza proporționalității, pe de o parte, de miza concretă a procesului pentru individ și, pe de altă parte, de dreptul său la apărare.
Or, in speță, pe de o parte fapta descrisă in cuprinsul procesului-verbal contestat a fost constatată ex propriis sensibus de agentul constatator, astfel că se prezumă că această consemnare efectuata de persoana învestită cu prerogativele autorității, corespunde realității. Această prezumție nu poate fi însă decât relativă, numai astfel păstrându-se justul echilibru la care s-a făcut anterior referire. De asemenea, în speță, la aprecierea forței probante a procesului-verbal contestat trebuie să se țină cont de modul cum s-a stabilit identitatea persoanei care a condus autovehiculul, respectiv prin identificarea in baza de date, conform fotografiei din evidențe (aspecte ce reies din raportul agentului constatator).
Pe de altă parte martorul care a semnat procesul-verbal de contravenție – D. A., arată că, deși la data și ora menționate în actul constatator a văzut trecând pe .. F. un autovehicul de culoare neagră, marca Alfa R., urmărit de un echpaj de poliție, nu a apucat să vadă și fața șoferului și nici nu cunoștea mașina respectiva, iar pe contestator a afirmat ca nu îl cunoaște, văzându-l pentru prima dată în sedința publica in fața instanței. Totodată martorul Oreci D., persoana care locuiește cu contestatorul, fără a fi rudă cu acesta (dar față de care contestatorul și-a asumat obligația contarctuală de întreținere) a arătat că petentul nu a părăsit in luna octombrie 2014 localitatea de domiciliu, precum și faptul că acesta nu deține niciun autovehicul și nu are niciun prieten sau rudă care sa posede o mașina de culoare neagră.
In consecinta depozițiile martorilor mai sus menționați, creează cel puțin dubii cu privire la temeinicia „acuzatiilor” aduse contestatorului, iar ca o consecinta a acordarii prezumtiei de nevinovație, orice indoiala profita celui sancționat.
Prin urmare, nu se poate reține in sarcina contestatorului, dincolo de orice îndoială, încălcarea dispozițiilor art.31 alin.1 lit. a din OUG nr.195/2002, procesul-verbal intocmit fiind sub acest aspect netemeinic.
Având în vedere toate aceste considerente, instanța urmează a admite plângerea și a dispune în baza art.34 din OG nr.2/2001 anularea procesului-verbal de contravenție cu consecinta exonerarii contestatorului de plata amenzii si înlăturării masurii complementare a suspendării dreptului de a conduce.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Admite plângerea formulată de contestatorul Ț. I. - domiciliat în ., ., județul Ilfov, având C.N.P._ în contradictoriu cu intimata INSPECTORATUL DE POLIȚIE AL JUDEȚULUI CĂLĂRAȘI, cu sediul în mun. Călărași, ., jud.Călărași.
Anulează procesul-verbal de contravenție . nr._/29.10.2014.
Cu apel în termen de 30 zile de la comunicare, ce se depune la Judecătoria L.-Gară.
Pronunțată în ședință publică, azi – 27.01.2015.
PREȘEDINTE GREFIER
S. A. M. D. V.
Red.S.A.M.
Tehnored.B.A.+DV
EX.5/26._
| ← Hotarâre care sa tina loc de act autentic. Sentința nr.... | Contestaţie la executare. Sentința nr. 19/2015. Judecătoria... → |
|---|
