Plângere contravenţională. Sentința nr. 148/2013. Judecătoria LIPOVA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 148/2013 pronunțată de Judecătoria LIPOVA la data de 19-02-2013 în dosarul nr. 27/250/2013
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA L. Operator 2799
DOSAR NR._
SENTINȚA CIVILĂ NR.148
Ședința publică din 19 februarie 2013
Președinte: P. P.
Grefier: J. P.
S-a luat în examinare plângerea contravențională formulată de petentul C. S. P. în contradictoriu cu intimatul I.P.J. A..
La apelul nominal se prezintă reprezentantul petentului, avocat C. P. C., lipsă fiind petentul C. S. P. și intimatul I.P.J. A..
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Cererea este scutită de plata taxei judiciare de timbru.
S-a făcut referatul cauzei, după care reprezentantul petentului depune o adresă emisă de INM, arată că nu mai are alte probe de administrat.
Nemaifiind alte probe de administrat, instanța declară terminată faza probatorie și acordă cuvântul în fond.
Reprezentantul petentului solicită în principal anularea ca netemeinic și nelegal a procesului verbal de contravenție . nr._, în subsidiar, înlocuirea sancțiunii contravenționale prev. de art.102 al.3 lit e din OUG 195/2002 cu cea de la art.108 al.1 lit d pct.3, anularea sancțiunii complementare a suspendării dreptului de a conduce pe o perioadă de 90 de zile, conform concluziilor scrise.
Astfel, procesul verbal de contravenție este netemeinic și nelegal, deoarece, locația indicată de către agentul constatator în procesul verbal fără a se arăta km unde a fost săvârșită contravenția, nu se precizează distanța dintre autovehiculul poliției și indicatorul de limitare de viteză, nu se menționează unde era poziționat autovehiculul poliției pe care a fost montat aparatul radar, respectiv dacă era sau nu pe partea carosabilă, acesta fiind poziționat lângă un stâlp de înaltă tensiune așa cum reiese din planșa cu imagini depusă la dosar.
De asemenea, nu s-a făcut dovada autotestării, astfel înregistrarea nu poate fi folosită ca probă.
În subsidiar, arată că aplicându-se norma de toleranță, se ajunge la concluzia că viteza de deplasare era cea de 99,1 km/h, viteză sub 100 km/h.
Arată că, aplicând principiul „in dubio pro reo” și „in dubio quod minimum în dubio quod mitrius”, instanța este în măsură că constate că organul de poliție nu a probat, fără dubiu, că în cauză ar fi întrunite elementele constitutive ale contravenției pentru care a fost sancționat petentul.
JUDECATA:
Constată că prin plângerea înregistrată la data de 9.01.2013 petentul C. S. P. în contradictoriu cu intimatul I.P.J. A., a solicitat în principal anularea ca netemeinic și nelegal a procesului verbal de constatare și sancționare a contravențiilor . nr._, în subsidiar, înlocuirea sancțiunii contravenționale prev. de art.102 al.3 lit e din OUG 195/2002 cu cea de la art.108 al.1 lit d pct.3, anularea sancțiunii complementare a suspendării dreptului de a conduce pe o perioadă de 90 de zile.
În motivare se arată că la data de 30.12.2012 ora 13.50, pe DN7, în localitatea Conop, circulând cu auto BMW cu nr. de înmatriculare_, petentul a fost oprit de lucrătorul de poliție Susca D., care i-a adus la cunoștință faptul că a fost înregistrat cu aparatul radar având viteza de 103 km/h, fapt pentru care i-a aplicat o sancțiune contravențională de 9 puncte amendă în sumă de 630 lei și i-a suspendat dreptul de a conduce.
Apreciază că legalitatea și temeinicia procesului verbal de constatare a unei contravenții nu poate fi verificată decât prin prisma descrierii faptei cuprinsă în procesul verbal și prin prisma contravenției pentru care sancțiunea a fost aplicată, orice alte precizări ulterioare ale organului constatator care exced conținutul procesului verbal fiind irelevante.
Arată că nedescrierea ori descrierea insuficientă a faptei contravenționale echivalează cu lipsa mențiunii privind fapta săvârșită, lipsă, care conform art.17 din OG 2/2001 atrage nulitatea procesului verbal.
Arată că fapta reținută este insuficient descrisă, neconținând elemente de natură a asigura o corectă apreciere a gravității ei, ceea ce echivalează cu nedescrierea faptei, în speță, neindicarea direcției de deplasare a autoturismului, neindicarea sectorului de drum unde a început și unde s-a sfârșit zona de acțiune a indicatorului de limitare de viteză 50 km/h, neindicarea datelor de identificare a aparatului radar cu toate caracteristicile înscrise în buletinul de verificare metrologică, echivalând cu insuficienta descriere a faptei contravenționale.
Arată că, potrivit disp.art.16 al.1 din OG 2/2001, privind regimul juridic al contravențiilor, procesul verbal de constatare a contravenției, va cuprinde în mod obligatoriu data și locul unde este încheiat, numele, prenumele, calitatea și instituția din care face parte agentul constatator, datele personale din actul de identitate, inclusiv codul numeric personal, ocupația și locul de muncă ale contravenientului, în procesul verbal atacat, nefiind trecută ocupația și locul de muncă ale contravenientului.
Arată că în practica judiciară, se consideră că orice lipsă cu privire la datele de identificare a contravenientului, determină anularea procesului verbal de constatare și sancționare a contravenției (Tribunalul București, secția IV-a civilă, decizia nr.680/2000, în Al.Ț., Reglementarea contravențiilor, Ed.Lumina Lex 2011, p.1185).
Arată că procesul verbal de contravenție este nelegal și netemeinic deoarece locația indicată de agentul constatator în procesul verbal fără a arăta km unde a fost săvârșită contravenția, motiv pentru care solicită să se facă dovada repartizării agentului constatator conform locației din procesul verbal, nu se precizează distanța dintre autovehiculul poliției și indicatorul limitare de viteză 50 km/h.
Solicită ordinul de zi al agentului constatator și al operatorului radar în care este specificat traseul pe care este desemnat să facă măsurători radar, pentru a se identifica locul exact al săvârșirii presupusei contravenții, respectiv dovada repartizării în serviciu a agentului constatator și a operatorului radar pe DN7 loc.Conop, precum și dispoziția prin care agentul constatator a fost atestat individual ca și polițist rutier și ca operator radar.
Solicită se asemenea, ca Poliția Rutieră să depună actele care să arate că respectivul radar avea discriminator de direcție și că era verificat metrologic.
Arată că pentru ca înregistrarea să poată fi folosită ca și probă, potrivit prev. pct.3.5.1. din NML, 021-05, „Aparate pentru măsurarea vitezei de circulație a autovehiculelor,(cinemometre), aprobat prin Ordinul Biroului Român de Metrologie nr.301/2005 modificat prin Ordinul Biroului Român de Metrologie Legală nr.153/2007”, înregistrările efectuate trebuie să conțină cel puțin următoarele:
Data și ora la care a fost efectuată măsurarea, valoarea vitezei măsurate, faptul că a fost efectuată autotestarea, imaginea autovehiculului, din care să poată fi pus în evidență numărul de înmatriculare al acestuia.
De asemenea, arată că măsurătorile efectuate cu ajutorul cinemometrelor nu pot constitui probe pentru aplicarea legislației rutiere, dacă nu sunt respectate cerințele pct.4.1-4.3 din NML 021-05, precum și în următoarele cazuri: dacă măsurătorile au fost efectuate în condiții de ceață, ploaie, ninsoare sau furtună, dacă cinemomentrul este destinat numai utilizării în regim staționar iar măsurătorile au fost efectuate cu cinemomentrul în mișcare, dacă, în momentul măsurării, în raza de măsurare a aparatului se deplasează simultan două sau mai multe autovehicule, iar autovehiculul vizat nu poate fi pus clar în evidență, dacă cinemometrul era sub influența undelor electromagnetice.
De asemenea, arată că Normele de Metrologie Legală NML 021-05, prevăd la pct. 3 ca cerințe metrologice, erori tolerate pentru măsurarea vitezei, erorile tolerate pentru aparatele radar fiind de ± 4%.
Această marjă de eroare a cinemometrului, profită contravenientului și se impune a fi calculată corect pentru a nu încălca normele de bază ale hotărârii judecătorești, în prezenta cauză, intimata trebuind să facă dovada din care să rezulte că la măsurarea vitezei autovehiculului, s-a avut în vedere eroarea de măsurare precizată anterior.
Astfel, în prezenta cauză se reține că autoturismul a fost înregistrat circulând cu viteza de 103 km/h, pentru măsurarea vitezei, în condiții normale de trafic, pentru cinemometrele care funcționează atât în regim staționar cât și în regim de deplasare, eroarea tolerată este de ± 3 km/h pentru viteze până la 100 km/h, ± 3% din valoarea convențional adevărată pentru viteze egale sau mai mare decât 100 km/h, rezultând că viteza autoturismului este cuprinsă între 99,1 km/h și 106,9.
Solicită depunerea fotografiilor radar din care să reiasă istoricul vitezelor de deplasare a autoturismului marca BMW, cu nr. de înmatriculare_ .
Arată că în procesul verbal de constatare a contravenției nu sunt date relațiile cu privire la modul utilizării aparatului radar și solicită planșe foto din care să rezulte modul de utilizare a aparatului radar, dar și faptul că aparatul radar s-a autotestat și nu era sub influența undelor electromagnetice.
Apreciază că aparatul radar nu respectă prevederile Legii nr.677/2001 privind prelucrarea datelor cu caracter personal, acesta având nevoie de cod de operator pentru prelucrarea datelor.
În drept, își întemeiază cererea pe disp.OG 2/2001, OUG 105/2002, Legea nr.677/2001, Lega nr.544 privind liberul acces la infromațiile de interes public, Legea nr.682/2001, Legea nr.102/2005, practică judiciară.
Intimatul, prin întâmpinare, solicită respingerea plângerii ca fiind neîntemeiată.
Din analiza actelor și lucrărilor dosarului, instanța reține în fapt următoarele:
Prin procesul-verbal de contravenție . nr._ din 30.12.2012 emis de IPJ A., petentul C. S. P. a fost sancționat contravențional, în baza art. 121 alin. 1 din HG 1391/2006, cu suma de 630 lei amendă contravențională, 6 puncte de penalizare, reținerea și suspendarea dreptului de a conduce pe o perioadă de 30 de zile, pe următoarele considerente: la data de 30.12.2012, orele 13,42, petentul a condus pe DN 7 în localitatea Conop, în dreptul imobilului din Conop, nr.229, jud.A., autoturismul marca_, cu o viteză de 103 km/h(+53 km/h), înregistrată de operatorul radar montat pe autoturismul MAI_.
Intimatul IPJ A. a dovedit prin imagini printate f.31, săvârșirea contravenței de către petent, rezultând că la ora 13,4204 autoturismul condus de petent a avut o viteză de 103 km/h, primele doua plașe foto având aceeași oră, respectiv 13,4204, diferind doar microsecundele, la planșa 1 fiind doar 8398 microsecunde, iar la planșa 2, 8399 microsecunde, petentul nefăcând dovada contrarie, instanța înlăturând apărarea petentului în sensul că nu a fost efectuată autotestarea aparatului radar, rezultând din adresa INM nr._/10.12.2009 faptul că în momentul de față în România nu mai există niciun tip de cinemometru care să intre în regim de măsurare fără a-și efectua autotestarea, din aceeși adresă rezultând că dacă un cinemometru în condiții normale de trafic ( trafic în regim de deplasare sau în regim staționar) afișează o viteză de 152 km/h înseamnă că autovehiculul are această viteză, nu se mai fac ajustări ale valorii afișate de cinemometru, iar în altă ordine de idei, nu rezultă cu certitudine că aparatul radar a fost montat lângă un stâlp de înaltă tensiune.
Procesul-verbal de contravenție conține condițiile de fond și formă prev. de art. 16 alin. 1, 7 și art. 17 din OG 2/2001.
Având în vedere această stare de fapt, instanța, în baza art. 34 alin.1 din OUG 195/2002 va respinge plângerea formulată de petentul C. S.-P. în contradictoriu cu intimatul IPJ A., împotriva procesului-verbal de contravenție . nr._/30.12.2012 emis de intimat, pentru anulare proces-verbal de contravenție în principal, în subsidiar înlocuirea sancțiunea contravenționale și anularea sancțiunii complementare a suspendării dreptului de a conduce pe o perioadă de 90 zile, văzând că procesul-verbal de contravenție este temeinic și legal, petentul nefăcând dovada contrarie.
Va menține procesul-verbal antemenționat
Văzând că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Respinge plângerea formulată de petentul C. S.-P. în contradictoriu cu intimatul IPJ A., împotriva procesului-verbal de contravenție . nr._/30.12.2012 emis de intimat, pentru anulare proces-verbal de contravenție în principal, în subsidiar înlocuirea sancțiunea contravenționale și anularea sancțiunii complementare a suspendării dreptului de a conduce pe o perioadă de 90 zile.
Menține procesul-verbal antemenționat.
Fără cheltuieli de judecată.
Cu drept de recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din 19 februarie 2013.
Președinte, Grefier,
P. P. J. P.
Red.PP
Dact.JP/5 ex./25.02.2013
Se comunică:
-petent C. S. P.- Biharia, ., jud.Bihor
-intimat I.P.J. A.
| ← Plângere contravenţională. Sentința nr. 71/2013.... | Pretenţii. Sentința nr. 635/2013. Judecătoria LIPOVA → |
|---|
