Plângere contravenţională. Sentința nr. 71/2013. Judecătoria LIPOVA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 71/2013 pronunțată de Judecătoria LIPOVA la data de 24-01-2013 în dosarul nr. 1242/250/2012
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA L. Operator de date cu caracter personal 2799
DOSAR NR._
SENTINȚA CIVILĂ NR. 71
Ședința publică din 24 ianuarie 2013
Președinte: E. P.
Grefier: L. R.
S-a luat în examinare acțiunea civilă exercitată de petentul M. V.-L. în contradictoriu cu intimatul Inspectoratul de Poliție al județului A., având ca obiect plângere contravenție.
La apelul nominal se constată lipsa părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Plângerea este scutită de plata taxei judiciare de timbru.
S-a făcut oral referatul cauzei, după care, se constată că părțile nu sunt prezente pentru a se pune în discuție excepția de tardivitate a formării plângerii de către petent, invocată de către intimat, astfel că instanța rămâne în pronunțare pe excepție.
JUDECATA:
Constată că prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei L. la data de 24 septembrie 2012 petentul M. V.-L. în contradictoriu cu intimatul Inspectoratul de Poliție al județului A., a formulat plângere contravențională împotriva procesului verbal de contravenție . nr._/17.07.2012 emis de I.P.J. A., Poliția L., menționând că procesul verbal atacat, l-a primit, în copie Xerox de la Primăria de domiciliu, deși aștepta să-i fie comunicat prin poștă.
În motivarea plângerii, petentul arată că prin procesul verbal de contravenție . nr._/17.07.2012, a fost sancționat cu amenda contravențională în cuantum de 140 lei și 2 puncte penalizare, pentru depășirea vitezei legale în localitate, în sensul în care aparatul radar din dotarea echipajului de poliție a înregistrat o viteză de 66 Km/h.
Petentul, consideră că ar trebui avut în vedere faptul că avertsimentul este o sancțiune morală și intervine în cazulrile în care fapta este de o gravitate redusă, atunci când se apreciază că autorul faptei nu o mai repetă. Prin avertisment se atrage atenția contravenientului asupra caracterului negative al faptei sale și a urmărilor asesteia în relațiile sociale. Învederează instanței că este singurul membru al familiei care realizează venituri, deține permis de conducere de aproximativ 10 ani și își câstigă existența din meseria de șofer profesionist.
Față de cele antemenționte, petentul solicită admiterea plângerii, în sensul înlocuirii sancțiunii amenzii contravenționale cu sancțiunea avertismentului.
În drept, plângerea este întemeiată de dispozițiile art. 109 alin. 9 din OUG nr. 195/2002 cu modificările ulterioare, art. 21 alin. 3 din OG nr. 2/2001 cu modificările și completările ulterioare.
În probațiune, s-au depus proces-verbal și înscrisuri.
Intimatul I. Județean de Poliție A., prin întâmpinare, invocă excepția tardivității depunerii plângerii de către petent și respingerea plângerii ca neîntemeiată și menținerea valabilității actului de sancționare.
În soluționarea excepției de tardivitate a formulării plângerii de către petent, invocată de către intimat, instanța constată că potrivit înscrisului de la fila 20 dosar, procesul verbal a fost comunicat petentului prin afișare la ușa domiciliului acestuia în data de 03.08.2012, iar petentul a depus plângerea la poștă abia în data de 21.09.2012. În consecință, constatându-se că plângerea este depusă cu depășirea termenului prevăzut de art. 31 din OG nr. 2/2001, instanța în baza art. 137 alin. 1 Cod procedură civilă, va admite excepția de tardivitate a formulării plângerii de către petent, invocată de către intimat.
Din probele administrate în cauză, instanța reține în fapt următoarele:
Petentul a fost amendat cu suma de 140 Ron conform art. 121 alin. 1 din HG. 1391/2006 prin procesul verbal de constatare și sancționare a contravențiilor . nr._/17.07.2012.
S-a reținut în acesta că în data de 17.07.2012, ora 20.05, operatorul atestat radar a filmat și înregistrat autotrenul marca Volvo cu numărul de înmatriculare_, care circula pe DN 7 în interiorul localității L., cu viteza de 66 Km/h, înregistrat și filmat de aparatul radar montat pe autoturismul marca Dacia L. cu numărul de înmatriculare_, inscripționat “Poliția Rutieră”, în zona de limitare a vitezei maxime admise la 50 km/oră depășind cu 16 Km/h viteza maximă admisă pe acel sector de drum, întocmindu-se procesul verbal . nr._/17.07.2012. Conform art. 121 alin. 1 din OUG nr. 195/2002, fapta comisă de petent are caracter contravențional iar sancțiunea aplicată se încadrează în limitele legale.
În ce privește apărările invocate de către petent, respectiv că ar trebui avut aplicată sancțiunea avertsimentului întrucât fapta este de o gravitate redusă, acestea nu sunt întemeiate. Petentul a depășit viteza maxim permisă în localitate pe acel sector de drum cu 16 km/oră, depășirea fiind substanțială. În privința apărării vizând situația sa familială și personală, acesta nu a dovedit că i-ar fi pusă în pericol subzistența, fiind tânăr, nu are copii în întreținere iar documentația vizând situația soției sale este incompletă întrucât cei doi pot să aibă terenuri sau alte bunuri care să le permită să își asigure existența. Ca șofer profesionist, ar fi trebuit cu atât mai mult să respecte regulile de circulație, conștientizând importanța acestora prin natura profesiei sale fiind pus în situația de a avea reprezentarea și a consecințelor ulterioare asupra situației familiei din care face parte.
Pe fond, se poate observa chiar și din vizionarea fotografiilor din transpunerea înregistrării că ele vizează același autoturism-după succesiunea timpilor inscripționați în partea superioară a fotografiilor-identificat prin număr în ultima fotografie. Viteza reală a autoturismului petentului este cea de 66 km/oră, care indică autotestarea potrivit completărilor aduse la NML 021-05 prin Ordinul nr.153/2007 al directorului general al Biroului Român de Metrologie Legală (BRML), fiind indicat sensul opus din care s-a făcut măsurătoarea.
Nu se justifică astfel nici cererea de înlocuire a sancțiunii amenzii cu avertisment, potrivit celor ce preced, fapta nu este de gravitate redusă, cum susține petentul.
Fapta este dovedită cu proba tehnică prelevată prin cinemometru, înregistrarea transpusă în fotografii fiind relevantă și probează vinovăția contravenientului.
În consecință, forța probantă de act autentic asupra acestui aspect se menține și plângerea nu este întemeiată.
Potrivit art. 17 și 34 din OG nr.2/2001, constatând că procesul verbal este legal și temeinic, și că s-a făcut dovada că petentul a săvârșit fapta contravențională reținută în sarcina sa, instanța va respinge plângerea contravențională formulată de petentul M. V.-L. în contradictoriu cu intimatul Inspectoratul de Poliție al județului A., privind anularea procesului verbal de contravenție seria_/17.07.2012 încheiat de intimate, inclusiv în ce privește sancțiunea avertismentului.
Constatând că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată, instanța urmează a nu le acorda.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Admite excepția de tardivitate a formulării plângerii de către petent, invocată de către intimat.
Respinge plângerea contravențională formulată de petentul M. V.-L. în contradictoriu cu intimatul Inspectoratul de Poliție al județului A., privind anularea procesului verbal de contravenție seria_/17.07.2012 încheiat de intimat, inclusiv în ce privește sancțiunea avertismentului.
Fără cheltuieli de judecată.
Cu recurs, în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din 24 ianuarie 2013.
PREȘEDINTE GREFIER
E. P. L. R.
Red/tehnored
EP/LR
4 ex./2 .
Se va comunica cu:
|
| ← Contestaţie la executare. Sentința nr. 841/2013. Judecătoria... | Plângere contravenţională. Sentința nr. 148/2013.... → |
|---|
