Pretenţii. Sentința nr. 9/2015. Judecătoria LIPOVA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 9/2015 pronunțată de Judecătoria LIPOVA la data de 14-01-2015 în dosarul nr. 9/2015
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA L. Operator 2799
DOSAR NR._
SENTINȚA CIVILĂ NR.9
Ședința publică din 14 ianuarie 2015
Președinte: I. D.
Grefier: A. S.
S-a luat în examinare acțiunea civilă exercitată de reclamantul D. I. în contradictoriu cu pârâtul C. D. având ca obiect pretenții.
La apelul nominal se prezintă reclamantul personal, asistat de apărător ales avocat dr. I. M. din Baroul de avocați A., pârâtul personal, asistat de apărător ales avocat D. Chesințan din Baroul de avocați A., martorul P. I..
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Grefierul de ședință efectuează referatul asupra stadiului cauzei, după care instanța procedează la audierea martorului prezent.
Nemaifiind alte cereri de formulat și probe de administrat, instanța declară terminată faza probatorie, acordă cuvântul în fond.
Reprezentantul reclamantului solicită admiterea acțiunii așa cum a fost formulată, obligarea pârâtului la plata sumei de 1000 euro care reprezină diferența de preț conform contractului, obligarea pârâtului la plata sumei de 650 lei reprezentând impozitul auto plătit de către reclamant. Solicită cheltuieli de judecată constând din taxa judiciară de timbru și onorariu de avocat.
Arată că din moment ce autovehiculul vândut deține Inspecția Tehnică Periodică, ultima fiind efectuată la data de 27.08.2013, înseamnă că acesta nu are deficiențele invocate de către pârât.
Precizează că înscrisul depus la dosarul cauzei indică faptul că autovehiculul era în stare bună de funcționare, avea inspecția tehnică periodică auto efectuată, iar pârâtul nu a depus dovada că a fost refuzat la R.A.R..
Reprezentantul pârâtului solicită respingerea în totalitate a acțiunii. Consideră că vânzătorul nu și-a îndeplinit obligația prevăzută de art.1707 cod civil de a garanta cumpărătorul contra viciilor ascunse care fac bunul vândut impropriu întrebuințării la care este destinat. Precizează că potrivit disp. art. 1556 Cod civil, una dintre părți poate refuza să-și îndeplinească obligațiile în momentul în care una din părți nu își îndeplinește la rândul ei obligațiile. Arată că autovehiculul nu avea plăcuțe de înmatriculare conforme. Solicită respingerea pretențiilor reclamantului văzând că nu au fost solicitate prin cererea de chemare în judecată, precizând că reclamanul nu a făcut dovada achitării impozitului. Cu cheltuieli de judecată constând din onorariu de avocat.
INSTANȚA:
Constată că prin cererea înregistrată la data de 18 februarie 2014 pe rolul Judecătoriei L. reclamantul D. I. a chemat în judecată pe pârâtul C. D., solicitând ca pârâtul să fie obligat să-i restituie reclamantului suma de 1000 euro reprezentând restul de bani pe care trebuia să-i primească în urma vânzării unui autovehicul și restituirea către reclamant a actelor autovehiculului în cauză, pentru ca reclamantul să-l poată radia, să nu mai plătească impozit pentru acesta.
În motivarea cererii reclamantul arată că a vândut autoutilitara marca Volkswagen cu nr. de înmatriculare_ pârâtului C. D. cu suma de 2000 euro din care a primit suma de 1000 euro în data de 05.08.2013, când au întocmit și o declarație de mână între reclamant și pârât, urmând ca restul de 1000 euro să-i primească la data de 01.12.2013, când trebuia încheiat contractul de vânzare-cumpărare și să se facă demersurile necesare radierii autoutilitarei de pe numele reclamantului, iar pârâtul să facă înscrierea.
Arată că nu a mai putut lua legătura cu pârâtul C. D., l-a chemat și la Poliție dar acesta nu s-a prezentat.
Prin întâmpinare, pârâtul s-a opus admiterii acțiunii arătând următoarele motive:
Corespunde realității că pârâtul a cumpărat de la reclamant autoutilitara marca Volkswagen cu nr. de înmatriculare_ cu prețul total de 2000 euro din care la data încheierii convenției, 05.08.2013, a achitat suma de 1000 euro, diferența urmând să o achite la data de 01.12.2013.
După predarea bunului a constatat la acesta mai multe defecțiuni care nu erau vizibile și pe care reclamantul i le-a ascuns pârâtului la data încheierii convenției. Astfel, după ce a preluat bunul, după parcurgerea distenței de la domiciliu până în municipiul A., la sediul R.A.R., pentru verificările ce trebuiau făcute în vederea înmatriculării autovehiculului pe numele pârâtului, acesta a constatat că autovehiculul consumă foarte multă motorină, rezervorul nu poate fi folosit, alimentarea făcându-se dintr-un recipient de material plastic, iar la pompa de injecție se observau scurgeri de motorină. Însă cel mai important viciu constatat de persoanele care au efectuat verificările a fost lipsa plăcuțelor cu numărul de identificare de pe motorul autovehiculului.
Pârâtul i-a adus la cunoștință reclamantului aceste aspecte și i-a spus că nu va plăti diferența de preț până când nu va aduce autovehiculul în starea de a putea fi înmatriculat pe numele pârâtului, însă reclamanul nu a făcut nici un demers în acest sens.
Prin răspunsul la întâmpinare, reclamantul arată că autovehiculul pe care l-a vândut pârâtului se afla în stare de funcționare.
După ce a cumpărat autovehiculul, pârâtul a circulat cu acesta, efectuând transporturi de material lemnos, autovehiculul fiind condus de mai multe ori de numitul Micorescu V..
În momentul vânzării, autovehiculul avea inspecția periodică efectuată, astfel că avea dreptul să circule pe drumurile publice.
Dacă autovehiculul nu avea . identificare pe motor, organele abilitate nu ar fi înmatriculat autovehiculul și ulterior nu ar fi efectuat verificare tehnică.
Reclamantul arată că nu cunoaște ce manevre a efectuat pârâtul cu autovehiculul după cumpărare. Nu a depus la dosarul cauzei o constatare de la registrul auto cu privire la cele afirmate.
În cauză s-a administrat proba cu înscrisuri și proba testimonială.
Din probele administrate în cauză, instanța reține următoarele:
La data de 05.08.2013, între părți s-a încheiat un act sub semnătură privată denumit „Declarație” prin care reclamantul vinde pârâtului autovehiculul cu nr. de înmatriculare_ cu suma de 2000 euro, din care 1000 euro i-a achitat la data întocmirii actului și restul de 1000 euro urmând să-i achite până la data de 01.12.2013.
Pârâtul recunoaște că nu a achitat diferența de plată dar ăși motivează refuzul prin faptul că autovehiculul cumpărat are vicii ascunse și anume că rezervorul nu poate fi folosit, alimentarea făcându-se dintr-un recipient de plastic, la pompa de injecție se observă scurgeri de motorină, autovehiculul consumă foarte multă motorină iar cel mai grav este faptul că motorului îi lipsesc plăcuțele cu numărul de identificare, motiv pentru care nu poate să-și transcrie autovehiculul pe numele său.
Pârâtul nu a făcut nici o dovadă concludentă în ce privește existența viciilor ascunse.
Mai mult, chiar dacă s-ar fi făcut dovada stării de fapt invocate, acestea nu pot fi caracterizate vicii ascunse în sensul reglementărilor Codului civil.
În conformitate cu art. 1707 Cod civil:
„(1) Vânzătorul garantează cumpărătorul contra oricăror vicii ascunse care fac bunul vândut impropriu întrebuințării la care este destinat sau care îi micșorează în asemenea măsură întrebuințarea sau valoarea încât, dacă le-ar fi cunoscut, cumpărătorul nu ar fi cumpărat sau ar fi dat un preț mai mic.
(2) Este ascuns acel viciu care, la data predării, nu putea fi descoperit, fără asistență de specialitate, de către un cumpărător prudent și diligent.
(3) Garanția este datorată dacă viciul sau cauza lui exista la data predării bunului.
(4) Vânzătorul nu datorează garanție contra viciilor pe care cumpărătorul le cunoștea la încheierea contractului.”
Prin urmare, stările de fapt invocate ca vicii ascunse puteau fi identificate de către cumpărător, dacă acesta era prudent și diligent, fără asistență de specialitate.
Chiar și cea mai mare deficiență invocată, neexistența plăcuțelor de identificare de pe motor putea fi descoperită de către cumpărător cu ocazia efectuării cumpărării, dacă acesta ar fi dat dovadă de mai multă prudență și diligență.
Faptul că autovehiculul se afla în stare tehnică corespunzătoare la data vânzării cât și ulterior acestei date rezultă și din declarația martorului P. I., care confirmă că pârâtul a efectuat în vara anului 2013 cel puțin 4-5 transporturi de material lemnos, cu autovehiculul cumpărat de la reclamant.
Starea tehnică corespunzătoare a autovehiculului rezultă și din certificatul de înmatriculare al acestuia. Astfel la 27.08.2013, la câteva zile după ce a fost predat pârâtului i-a fost făcută inspecția tehnică periodică, valabilă până la 27.08.2014. În condițiile în care autovehiculul ar fi avut deficiențele invocate de către pârât, acesta nu ar fi fost admis la inspecția tehnică periodică din 27.08.2013.
Față de cele de mai sus, instanța constată, în baza art. 1270 Cod civil, puterea de lege a contractului încheiat între părți. Prin urmare, fiecare parte trebuie să-și achite obligațiile așa cum ele în mod liber au convenit.
Cum numai pârâtul nu și-a îndeplinit în totalitate obligațiile, în baza art. 1350 alin. 1 Cod civil, va obliga pârâtul să achite reclamantului suma de 1000 euro sau echivalentul în lei la data plății, suma ce reprezintă diferența de preț neachitată.
În ceea ce privește obligația pârâtului de a-i preda actele autovehiculului în vederea radierii acestuia din circulație, deși s-a formulat și acest capăt de cerere, reclamantul nu l-a dovedit și nici nu l-a mai susținut în cadrul dezbaterilor.
De asemenea, reclamantul a mai cerut și obligarea pârâtului la plata sumei de 650 lei reprezentând impozit auto.
Această cererea urmează să fie respinsă deoarece nu a fost formulată cu respectarea art. 204 alin. 1 Cod procedură civilă, până la primul termen de judecată, iar pârâtul s-a opus admiterii acesteia, tocmai pentru că nu a fost formulată în termen.
Mai mult, cererea nu a fost timbrată și nici dovedită.
Părțile au solicitat fiecare, obligarea părții adverse la cheltuieli de judecată.
În baza art. 453 alin. 1 Cod procedură civilă, instanța va obliga partea care a pierdut procesul, adică pe pârât, să plătească reclamantului cheltuielile de judecată constând din 1000 lei onorariu de avocat și 340 lei taxă judiciară de timbru, în total 1340 lei.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Admite acțiunea reclamantului D. I., domiciliat în com. Ususău, ., jud. A., CNP_ împotriva pârâtului C. D. domiciliat în ., jud. A..
Obligă pârâtul să achite reclamantului suma de 1000 euro sau echivalentul în lei la data plății, reprezentând diferența de preț pentru autoutilitara marca Volkswagen cu nr. de înmatriculare_ .
Obligă pârâtul să plătească reclamantului suma de 1340 lei cheltuieli de judecată.
Respinge celelalte solicitări ale reclamantului.
Cu drept de apel în termen de 30 de zile de la comunicare.
În cazul exercitării căii de atac, cererea se depune la Judecătoria L..
Pronunțată în ședința publică din 14 ianuarie 2015.
PREȘEDINTE GREFIER
I. D. A. S.
Red./Tehnored.
ID/AS
4 ex./2 .
Se va comunica:
reclamantului D. I. - com. Ususău, ., jud. A.
pârâtului C. D. - ., jud. A.
| ← Pretenţii. Sentința nr. 16/2015. Judecătoria LIPOVA | Pretenţii. Sentința nr. 10/2015. Judecătoria LIPOVA → |
|---|
