Pretenţii. Sentința nr. 10/2015. Judecătoria LIPOVA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 10/2015 pronunțată de Judecătoria LIPOVA la data de 14-01-2015 în dosarul nr. 10/2015
ROMÂNIA
JUDEȚUL A.
JUDECĂTORIA L. OPERATOR 2799
DOSAR NR. 1._
SENTINȚA CIVILĂ NR. 10
Ședința publică din 14 ianuarie 2015
Președinte: I. D.
Grefier: A. P.
S-a luat în examinare cererea formulată de reclamanta C. A.-M. în contradictoriu cu pârâta CNADNR SA având ca obiect răspundere civilă delictuală, pretenții bănești.
S-a făcut referatul cauzei, după care, văzând că mersul dezbaterii a fost consemnat în Încheierea de ședință din data de 12 ianuarie 2015, parte integrantă a prezentei hotărâri, pronunțarea fiind amânată pentru data de 14 ianuarie 2015, Judecătoria, considerându-se lămurită, va delibera întocmind minuta și hotărârea propriu-zisă. Î_ deliberare,
JUDECĂTORIA
AVÂND ÎN VEDERE CONSIDERENTELE PRIVIND
I. Poziția procesuală a reclamantei.
1. Constată că prin cererea înregistrată la această instanța sub nr. 1.173 din 26.09.2014, legal timbrată cu suma de 1.670 lei taxă judiciară de timbru, reclamanta C. A. M., domiciliată în Satul Coasta Henții Nr. 897 A, . A., cu reședința stabilită actualmente în ., Județul A. având CNP_ în contradictoriu cu pârâta C. Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România SA, prin reprezentant DRDP Cluj, cu sediul procedural ales în Cluj-N., ., Județul Cluj a solicitat:
+ obligarea pârâtei la plata sumei de 35.350 lei cu titlu de despăgubiri, ca urmare a evenimentului rutier produs la data de 03.02.2014;
+ dobânda legală de la data introducerii acțiunii și până la plata efectivă;
+ cheltuieli de judecată.
1.1. În motivare, susține că la data de 03.02.2014, ora 09.10, în timp ce se deplasa cu autoturismul proprietate personală marca BMW, cu nr. de înmatriculare_, la ., într-o curbă la stânga, carosabilul fiind acoperit cu polei, a intrat în derapaj, autoturismul oprindu-se în cele din urmă într-un copac de la marginea drumului. În urma impactului, autoturismul a fost avariat.
1.2. Ca urmare a acestui eveniment auto, s-a întocmit Procesul-verbal de contravenție . Nr._/03.02.2014 de către agentul constatator B. M. din cadrul IPJ A., Poliția Oraș Câmpeni, prin care a fost sancționat conducătorul auto B. C.. Ulterior, prin Sentința civilă nr. 353/12.05.2014 pronunțată de Judecătoria Câmpeni în Dosarul nr._ s-a admis plângerea contravențională formulată cu consecința exonerării de răspundere a conducătorului auto B. C..
1.3. În aceste condiții, consideră reclamanta, culpa exclusivă pentru producerea evenimentului auto descris aparține pârâtei, care nu a întreținut în mod corespunzător DN 74, carosabilul fiind acoperit cu polei. Este evident că obligația de întreținere a drumului public pe timp de iarnă (potrivit reglementărilor legale) nu a fost îndeplinită în condițiile în care drumul a fost acoperit cu polei, fapt ce a contribuit decisiv la producerea accidentului rutier, existând legătura de cauzalitate între faptă și prejudiciu. Șoferul implicat în evenimentul rutier nu a avut nici un aport la producerea incidentului, întrucât circula cu viteză redusă, urmând să vireze la stânga. De altfel, nu s-a demonstrat în nici un fel că acesta ar fi depășit limita legală a vitezei, astfel că acest incident nu s-ar fi produs dacă drumul nu era acoperit cu un strat de polei. În consecință, producerea accidentului rutier a fost determinată de fapta ilicită a administratorului drumului, care nu și-a îndeplinit obligația de a întreține drumul pe timp de iarnă. Mai arată că locul desfășurării incidentului nu era semnalizat cu indicatorul ,,Drum alunecos”. Indicatorul fusese de fapt doborât cu câteva ore în urmă prin producerea unui alt incident auto provocat în condiții similare, din pricina poleiului ce acoperea șoseaua.
1.4. Susține că deși a notificat pârâta, solicitându-i să-i achite suma de bani menționată, aceasta a refuzat, astfel că până în prezent mașina nu a fost reparată.
1.5. Subliniază că pârâta, potrivit dispozițiilor art. 1 din OUG nr. 84/2003, este o persoană juridică de drept privat, cu capital integral de stat, fiind astfel o autoritate publică centrală, motiv pentru care competența teritorială a instanței este dată de art. 111 C. pr. civ., raportat la art. 116 C. pr. civ.
1.6. În drept, solicită aplicarea art. 1.357 și urm. C. civ.
II. Poziția procesuală a pârâtei.
2. Pârâta, prin întâmpinare, a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată.
2.1. A invocat pe cale de excepție necompetența teritorială a Judecătoriei L. în soluționarea cauzei. Arată că potrivit art. 107 alin. 1 C. pr. civ. cererea de chemare în judecată se introduce la instanța în a cărei circumscripție domiciliată sau își are sediul pârâtul, dacă legea nu prevede altfel. Consideră că instanța competentă teritorial pentru soluționarea cauzei este Judecătoria Cluj N., motiv pentru care solicită declinarea competenței în favoarea judecătoriei competente.
2.2. Susține în apărare că reclamanta este subiectivă, în cazul răspunderii civile delictuale, pe lângă dovada existenței unei fapte ilicite, a unui prejudiciu și a unui raport de cauzalitate între fapta ilicită și prejudiciu, reclamanta fiind ținută să facă și dovada culpei autorului faptei ilicite. Vinovăția trebuie conturată evident, în sensul în care trebuie să se probeze că administratorul drumului avea o obligație pozitivă pe care nu a executat-o. Pârâta consideră că este absolvită de orice culpă, deoarece la data de 03.02.2014, în intervalul orar 07:02 – 08:10, a acționat cu material antiderapant pe sectorul de drum la ., conform înscrisurilor doveditoare depuse în probațiune, astfel nu se poate vorbi de vinovăția pârâtei și nici nu poate fi trasă la răspundere pentru prejudiciul cauzat, deoarece pentru ca acesta să se producă ar fi trebuit ca CNADNR SA, prin DRDP Cluj să fi săvârșit o faptă culpabilă care să aibă legătură de cauzalitate cu prejudiciul produs. Reclamanta conform art. 123 din Regulamentul de aplicare a OUG nr. 195/2002 era obligată să circule cu o viteză care să nu depășească 30 km/h în localități sau 50 km/h în afara localităților în următoarele situații: la trecerea prin intersecțiile cu circulație nedirijată; în curbe deosebit de periculoase semnalizate ca atare sau în care vizibilitatea este mai mică de 50 m; la trecerea pe lângă grupuri organizate, coloane militare sau cortegii, indiferent dacă acestea ser află în mers sau staționează pe partea carosabilă a drumurilor cu o singură bandă de circulație pe sens; la trecerea pe lângă animale care sunt conduse pe partea carosabilă sau pe acostament; când partea carosabilă este acoperită cu polei, gheață, zăpadă bătătorită, mâzgă sau piatră cubică umedă; pe drumuri cu denivelări, semnalizate ca atare. Conducătorul auto în aceste condiții trebuie să reducă viteza nu neapărat la limita permisă în acea zonă, ci la limita în care mașina avea stabilitate pe carosabilul umed. Consideră că revine conducătorului auto o culpă exclusivă în producerea evenimentului rutier, respectiv a avariilor mașinii, prin faptul că nu a fost suficient de diligent în exercitarea activității de conducere a autovehiculului pe drumurile publice.
2.3. Referitor la faptul că actul contravențional încheiat de IPJ A. a fost anulat de instanța de judecată arată că instanța în pronunțarea hotărârii nu a luat în considerare adresa înaintată de CNADNR SA, prin DRDP Cluj, adresă prin care se face dovada faptului că administratorul drumului a acționat cu material antiderapant în data de 03.02.2014, pe sectorul de drum la .. Conform înscrisurilor doveditoare, pe sectorul de drum menționat anterior, la data de 03.02.2014, starea părții carosabile pentru care s-a intervenit cu material antiderapant, era umedă iar nu polei. De asemenea, în cuprinsul procesului-verbal, agentul constatator a menționat faptul că șoferul autoturismului nu a redus viteza, pentru a circula în condiții de siguranță.
2.4. În drept, Codul civil, OUG nr. 195/2002.
3. Pârâta a făcut dovada împuternicirii speciale de reprezentare reprezentantului său în teritoriu Direcția Regională Drumuri și Poduri Cluj și a alegerii de sediul procedural în Cluj-N., ., Județul Cluj
III. Situația de fapt reținută din probele administrate. Dreptul aplicabil.
4. Din examinarea înscrisurilor cauzei, Judecătoria reține că a fost învestită de reclamanta având domiciliul în Satul Coasta Henții Nr. 897 A, . A. și reședința stabilită actualmente în ., Județul A. să judece un proces în materia răspunderii civile delictuale în contradictoriu cu o pârâtă C. Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România S.A., care a atribuit reprezentantului Direcția Regională Drumuri și Poduri Cluj, cu sediul procedural ales în Cluj-N., ., Județul Cluj, putere specială de reprezentare juridică și de încheiere a contractelor necesare întreținerii drumurilor.
4.1. Reține că pretinsa faptă ilicită a pârâtei este pusă de reclamantă în legătură cu accidentul rutier produs în data de 03.02.2014, atunci când autoturismul proprietate personală marca BMW cu nr. de înmatriculare_, la ., într-o curbă la stânga a intrat în derapaj avariindu-se, pentru ca prin Sentința civilă nr. 353/12.05.2014 pronunțată de Judecătoria Câmpeni în Dosarul nr._ să se considere că șoferul acestei mașini nu se face vinovat de producerea accidentului rutier.
5. Dreptul aplicabil.
5.1. Dispoziții relevante ale Codului de procedură civilă în vigoare din 15 februarie 2013.
Art. 107. Regula generală.
(1) Cererea de chemare în judecată se introduce la instanța în a cărei circumscripție domiciliază sau își are sediul pârâtul, dacă legea nu prevede altfel.
Art. 109. Cazul persoanei juridice care are dezmembrăminte.
Cererea de chemare în judecată împotriva unei persoane juridice de drept privat se poate face și la instanța locului unde ea are un dezmembrământ fără personalitate juridică, pentru obligațiile ce urmează a fi executate în acel loc sau care izvorăsc din acte încheiate prin reprezentantul dezmembrământului ori din fapte săvârșite de acesta.
Art. 111. Cereri îndreptate împotriva persoanelor juridice de drept public.
Cererile îndreptate împotriva statului, autorităților și instituțiilor centrale sau locale, precum și a altor persoane juridice de drept public pot fi introduse la instanța de la domiciliul sau sediul reclamantului ori la instanța de la sediul pârâtului.
Art. 113. Competența teritorială alternativă.
(1) În afară de instanțele prevăzute la art. 107 - 112, mai sunt competente:
9. instanța în a cărei circumscripție s-a săvârșit fapta ilicită sau s-a produs prejudiciul, pentru cererile privind obligațiile izvorâte dintr-o asemenea faptă.
Art. 116. Alegerea instanței.
Reclamantul are alegerea între mai multe instanțe deopotrivă competente.
Art. 129. Excepția de necompetență.
(1) Necompetența este de ordine publică sau privată.
(2) Necompetența este de ordine publică:
1. în cazul încălcării competenței generale, când procesul nu este de competența instanțelor judecătorești;
2. în cazul încălcării competenței materiale, când procesul este de competența unei instanțe de alt grad;
3. în cazul încălcării competenței teritoriale exclusive, când procesul este de competența unei alte instanțe de același grad și părțile nu o pot înlătura.
(3) În toate celelalte cazuri, necompetența este de ordine privată.
IV. Hotărârea.
6. În baza celor reținute, Judecătoria va admite excepția necompetenței teritoriale a Judecătoriei L. și va trimite dosarul Judecătoriei Cluj-N..
6.1. Judecătoria subliniază pentru început considerația că stabilirea competenței instanțelor se stabilește numai prin lege, conform art. 126 alin. 2 din Constituția României și reține că natura juridică a litigiului, pretenții decurgând dintr-o răspundere civilă delictuală, susține considerația că norma juridică aplicabilă protejează un interes privat în ceea ce privește stabilirea instanței competente, în condițiile în care reclamantul se poate adresa alternativ teritorial și unei alte instanțe decât instanței de la domiciliul sau sediul debitorului, anume instanța prevăzută de art. 109 sau instanța prevăzută de art. 113 alin. 1, pct. 9 ori vreuna dintre instanțele prevăzute la art. 115 C. pr.civ.
6.2. Judecătoria examinează, în continuare, dacă, în raport cu o excepție de ordin privat și cu luarea în seamă a naturii juridice a acțiunii promovate, legea procedurală stabilește în mod expres aplicarea unui criteriu general de stabilire a competenței și/sau dacă prevede expres și aplicarea unor criterii speciale de stabilire a competenței și care să atragă astfel o competență teritorială alternativă, respectiv, dacă devine aplicabil cauzei art. 111 coroborat cu art. 116 C. pr. civ. sau se impune aplicabilitatea art. 109 C. pr. civ.
6.2.1. Prin art. 107 alin. 1 C. pr. civ., se stabilește o regulă generală de competență sub aspect teritorial și care rămâne singura aplicabilă, în cazul în care legea nu prevede expres o competență alternativă: „Cererea de chemare în judecată se introduce la instanța în a cărei circumscripție domiciliază sau își are sediul pârâtul, dacă legea nu prevede altfel.”
6.2.2. Referitor la particularitățile litigiului dedus judecății, legea procedurală prevede expres, altfel, reglementând o competență alternativă, prin art. 109, art. 111, art. 113 pct. 9, art. 115 raportat la art. 116 C. pr. civ.
6.2.3. D. fiind că pârâta este o persoană juridică de drept privat, chiar reclamanta învederând acest lucru în motivarea acțiunii, iar cum art. 111 C. pr. civ. se referă la competența alternativă stabilită în judecarea cererilor îndreptate împotriva persoanelor juridice de drept public, cu suficiență rezultă că reclamanta extinde nepermis interpretarea atunci când califică pârâta ca fiind o autoritate centrală confundând dimensiunile organizării și funcționării persoanei juridice de drept public și a persoanei juridice de drept privat. Mai mult, pe lângă condiția calității pârâtei de a fi o persoană juridică de drept public sau o autoritate funcționând în cadrul unei astfel de persoane juridice, art. 111, pentru a deveni aplicabil, pretinde reclamantei să se îndrepte acțiunea la o instanță de la domiciliul acesteia, fără a prevede că se poate adresa și unei instanțe de la reședința ei. Amintim că normele de competență sunt de strictă interpretare, astfel că neprevăzând instanța reședinței se impune a se limita competența alternativă la instanța de la domiciliul reclamantei. Din acest unghi de analiză, domiciliul reclamantei se află în circumscripția Judecătoriei Câmpeni, Județul A., instanță pe care însă reclamanta nu a ales-o prin exercitarea dreptului prevăzut de art. 116 C. pr. civ.
6.3. Cu această motivare, soluționând cu prioritate, în temeiul art. 248 alin. 1 C. pr. civ., excepția de ordin privat invocată de pârâtă, Judecătoria o admite și, ținând seama de aplicabilitatea art. 109 C. pr. civ. coroborat cu art. 1 alin. 1 și 3 din OUG Nr. 84/2003 – 1) Se înființează C. Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România - S.A., denumită în continuare C.N.A.D.N.R., societate comercială pe acțiuni, cu capital integral de stat … (3) C.N.A.D.N.R. are, la înființare, în structura sa 7 subunități denumite direcții regionale de drumuri și poduri și un centru de studii și cercetare, fără personalitate juridică – precum și de competențele în teritoriu ale Direcției Regionale Drumuri și Poduri Cluj, va declina soluționarea cauzei în favoarea instanței de la sediul dezmembrământului fără personalitate juridică al pârâtei, Judecătoria Cluj-N..
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
1. Admite excepția necompetenței teritoriale de ordin privat.
1.1. Declină în favoarea Judecătoriei Cluj-N. competența soluționării acțiunii formulate de reclamanta C. A. M., domiciliată în Satul Coasta Henții Nr. 897 A, . A., cu reședința stabilită actualmente în ., Județul A. în contradictoriu cu C. Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România S.A., prin reprezentat Direcția Regională Drumuri și Poduri Cluj, cu sediul procedural ales în Cluj-N., ., Județul Cluj.
2. Fără cale de atac.
3. Pronunțată în ședința publică din 14 ianuarie 2015, ora 13.00.
PREȘEDINTE GREFIER
I. D. A. P.
Red.ID/Tehnored... 2/23 ianuarie 2015
| ← Pretenţii. Sentința nr. 9/2015. Judecătoria LIPOVA | Succesiune. Sentința nr. 2/2015. Judecătoria LIPOVA → |
|---|
