Superficie. Sentința nr. 99/2015. Judecătoria LIPOVA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 99/2015 pronunțată de Judecătoria LIPOVA la data de 18-02-2015 în dosarul nr. 99/2015
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA L. OPERATOR 2799
DOSAR NR._
SENTINȚA CIVILĂ NR. 99
Ședința Camerei de consiliu din 18 februarie 2015
Președinte: I. D.
Grefier: M. C.
Pe rol este soluționarea acțiunea civilă formulată de reclamanții T. C. și T. C.-M. în contradictoriu cu pârâtul S. R. prin: 1. . Primar; 2. Ministerul Finanțelor Publice, având ca obiect constatare drept de superficie; constatare drept de servitute.
La apelul nominal a răspuns reprezentantul reclamanților avocat I. Ț. din baroul de avocați A., se constată lipsa părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Cererea este timbrată cu suma de 1730,74 lei taxa judiciară de timbru.
Grefierul de ședință efectuează referatul asupra stadiului cauzei, după care se constată faptul că s-a acordat termen în vederea comunicării de precizare a acțiunii.
Nemaifiind alte probe de administrat, instanța declară terminată etapa de cercetare și acordă cuvântul în fond.
Reprezentantul reclamanților solicită admiterea acțiunii așa cum a fost formulată. Dacă se rectifică suprafața, nu mai susține cererea vizând dreptul de servitute. Nu solicită cheltuieli de judecată în această fază.
INSTANȚA:
Constată că prin cererea înregistrată la data de 5 septembrie 2013, la această instanță, reclamanții T. C. și T. C.-M., domiciliați în COVĂSÂNȚ, nr. 795, jud. A., cu domiciliul procesual ales în A., ., nr. 41, . chemat în judecată pe pârâtul S. R. prin: 1. . Primar, cu sediul în COVĂSÂNȚ, nr. 391, jud. A.; 2. Ministerul Finanțelor Publice, BUCUREȘTI, ., sect. 5, solicitând instanței ca, prin hotărârea ce o va pronunța, după analiza probelor, să dispună: constatarea existenței unui drept de superficie în favorul reclamanților, ce grevează terenul înscris în CF_ COVĂSÂNȚ, aflat în proprietatea Statului R., compus din dreptul de proprietate al reclamanților asupra construcțiilor descrise prin contractul de vânzare-cumpărare autentificat la BNP I. BUCATORS-G. sub nr. 1817/11.06.2013, respectiv dreptul de folosință asupra terenului aflat sub aceste construcții, identificat mai sus; constatarea existenței unei servituți (a unui drept) de trecere pe terenul aflat în proprietatea pârâtului, pe drumul de acces ce face legătura între drumul public și construcții, drum care în fapt, exista la momentul edificării construcțiilor; notarea în coala de CF a imobilului, a construcțiilor și a dreptului de proprietate asupra lor, în favorul reclamanților precum și a dreptului de superficie și a celui de servitute, în foaia de sarcini a imobilului; fără cheltuieli de judecată, dacă pârâta nu se opune admiterii acțiunii.
În motivare se arată că, în fapt, reclamanții au cumpărat în iunie 2013, printr-un contract de vânzare-cumpărare autentic, încheiat la BNP I. B.-G., activele unei societăți, constând în atelier service, depozit, șopron, drumuri și platforme betonate, fără teren, neînscrise în CF, active situate în COVĂSÂNȚ, la fostul AGROMEC.
Reclamanții au menționat faptul că, aceste active au aparținut societății comerciale AGROMEC SA GHIOROC, fosta SMA, încă de la construirea lor, mai precis, fiind construite pentru a deservi necesitățile AGROMEC-ULUI.
Se invederează instanței că, potrivit art. 4 din HG 192/1991, agromec-urile sunt continuatoarele SMA-URILOR, astfel că toate activele și pasivele, adică întreg patrimoniul societăților desființate (SMA), este preluat de societățile nou înființate.
Reclamanții au precizat că, odată cu lichidarea AGROMEC-ULUI GHIOROC, lichidatorul judiciar a vândut, în anul 2007, activele către o societate, de la care aceștia le-au cumpărat, în anul 2013. Deși terenul pe care aceste active au fost construite, a aparținut Statului R., de la reforma din 1921 și până în prezent, AGROMECUL a folosit terenul respectiv cu toate căile de acces și chiar o suprafață mult mai mare din zona AGROMEC-ULUI, fără ca proprietarul terenului să ridice vreo obiecție față de acest aspect. Se precizează de către reclamanți că, față de teren, s-a instituit un drept de folosință în favorul proprietarului construcției, care s-a transmis în mod automat odată cu dreptul de proprietate asupra construcțiilor către cumpărătorul acestora. Se invederează că, drept urmare, terenul aflat în proprietatea statului a fost grevat de un drept de superficie, care s-a instituit odată cu înființarea construcțiilor și durează cât vor dura acestea, transmițându-se în mod automat, odată cu acestea, către orice persoană care le-ar cumpăra, precum și un drept de servitute de trecere care conferă proprietarului construcțiilor, posibilitatea de trecere pe terenul pârâtei, pentru a avea acces la acestea din drumul public.
Reclamanții fac referire la dec. Civ. nr. 214A din 22 martie 2010 a CA BUCUREȘTI, cu privire la dreptul de superficie.
Se arată că dreptul de superficie a fost menționat și în art. 11 din Legea nr. 115/1938, printre drepturile reale care trebuiau întabulate, art. 19 din Legea nr. 7/1996 menționând și dreptul de superficie, art. 22 din Decretul nr. 167/1958 privind prescripția extinctivă, enumeră printre drepturile exceptate de la aplicarea prevederilor acestui decret și dreptul de superficie. De asemenea, se precizează că, Noul cod civil a legiferat dreptul de superficie prin art. 693 și urm.
Referindu-se la dreptul de trecere, art. 616 Cod civil vechi arată suficient de clar, că proprietarul fondului lipsit de acces la calea publică, are dreptul de a i se permite o trecere pe fondul vecinului sau pentru exploatarea fondului propriu, trecerea trebuind să se facă în așa fel încât să se aducă o minimă stânjenire (să se cauzeze prejudicii minime) exercitării dreptului de proprietate asupra fondului aservit.
Precizează că această cale de acces de la drumul public la construcțiile reclamanților exista în fapt, realizându-se de la momentul edificării acelor construcții de către fosta SMA, fără nici o opoziție din partea proprietarului fondului grevat.
Reclamanții solicită în probațiune expertiza topo, precum și administrarea probei cu martori, la nevoie.
În drept, reclamanții se folosesc de art. 693 și urm. NCC, art. 617 și urm. NCC, art. 35 C. iar, în probațiune solicită administrarea probelor cu martori, interogatoriul pârâtei, expertiza topo, martori, la nevoie, a căror nominalizate o vor face ulterior, jurisprudență.
În parcurgerea procedurii premergătoare stabilirii primului termen de judecată, Judecătoria, în temeiul art. 200 al. 2 raportat la art. 194-197 Cod procedură civilă, instanța, constatând că reclamanții nu au completat cererea de chemare în judecată, în sensul de a indica valoarea impozabilă a terenului ce face obiectul litigiului, de a depune certificatul fiscal din care să rezulte această valoare sau adeverință eliberată în acest sens de autoritatea publică locală în ale cărei evidențe fiscale se află înregistrat imobilul (terenul), de a timbra cererea vizând constatarea existenței unui drept de superficie conform disp. art. 4 alin. 2 din OUG 80/2013, respectiv prin raportare la 20 % din valoarea terenului, de a timbra cererea vizând existența unei servituți de trecere; de a indica valoarea impozabilă a construcțiilor ce fac obiectul litigiului; de a timbra cererea vizând notarea construcțiilor în cartea funciară, conform dispozițiilor art. 3 din OUG 80/2013 prin raportare la valoarea de impozitare a clădirilor; de a timbra cererea vizând notarea în cartea funciară a dreptului de servitute și a dreptului de superficie cu suma de 50 lei, conform art. 20 din OUG 80/2013; de a indica mijloacele de probă pe care se întemeiază fiecare capăt de cerere; de a indica martorii, respectiv nume, prenume, adresă; de a depune dovada participării reclamanților la ședința de informare privind avantajele medierii.
Ulterior, reclamanții au dat curs obligațiilor judiciare, stabilite de instanță, în termenul stabilit, în vederea regularizării acțiunii.
Pe cale de consecință, s-a comunicat acțiunea către pârâți.
Pârâtul Ministerul Finanțelor Publice, prin întâmpinare, a solicitat să se respingă acțiunea față de Ministerul Finanțelor Publice pe calea excepției lipsei calității procesuale pasive, iar pe fond a solicitat respingerea acțiunii ca netemeinică.
Reclamanții, în urma întocmirii raportului de expertiză, și-au majorat câtimea obiectului cererii în sensul că solicită să se constate că dreptul de superficie al reclamanților se întinde asupra suprafeței de 12.032 m.p. teren de sub și în jurul construcțiilor aflate în proprietatea lor.
Pârâta . depus întâmpinare.
În cauză a fost întocmit un raport de expertiză tehnică în specialitatea topografie de către expert L. V..
Din probele administrate în cauză, instanța reține, în fapt, următoarele:
Reclamanții au cumpărat în iunie 2013, printr-un contract de vânzare-cumpărare autentic, încheiat la BNP I. B.-G., activele unei societăți, constând în atelier service, depozit, șopron, drumuri și platforme betonate, fără teren, neînscrise în CF, active situate în COVĂSÂNȚ, la fostul AGROMEC.
Aceste active au aparținut societății comerciale AGROMEC SA GHIOROC, fosta SMA, încă de la construirea lor, mai precis, fiind construite pentru a deservi necesitățile AGROMEC-ULUI.
Potrivit art. 4 din HG 192/1991, agromec-urile sunt continuatoarele SMA-URILOR, astfel că toate activele și pasivele, adică întreg patrimoniul societăților desființate (SMA), este preluat de societățile nou înființate.
Odată cu lichidarea AGROMEC-ULUI GHIOROC, lichidatorul judiciar a vândut, în anul 2007, activele către o societate, de la care aceștia le-au cumpărat, în anul 2013. Deși terenul pe care aceste active au fost construite, a aparținut Statului R., de la reforma din 1921 și până în prezent, AGROMECUL a folosit terenul respectiv cu toate căile de acces și chiar o suprafață mult mai mare din zona AGROMEC-ULUI, fără ca proprietarul terenului să ridice vreo obiecție față de acest aspect. Se precizează de către reclamanți că, față de teren, s-a instituit un drept de folosință în favorul proprietarului construcției, care s-a transmis în mod automat odată cu dreptul de proprietate asupra construcțiilor către cumpărătorul acestora. Se invederează că, drept urmare, terenul aflat în proprietatea statului a fost grevat de un drept de superficie, care s-a instituit odată cu înființarea construcțiilor și durează cât vor dura acestea, transmițându-se în mod automat, odată cu acestea, către orice persoană care le-ar cumpăra, precum și un drept de servitute de trecere care conferă proprietarului construcțiilor, posibilitatea de trecere pe terenul pârâtei, pentru a avea acces la acestea din drumul public.
Dreptul de superficie a fost menționat și în art. 11 din Legea nr. 115/1938, printre drepturile reale care trebuiau întabulate, art. 19 din Legea nr. 7/1996 menționând și dreptul de superficie, art. 22 din Decretul nr. 167/1958 privind prescripția extinctivă, enumeră printre drepturile exceptate de la aplicarea prevederilor acestui decret și dreptul de superficie. De asemenea, se precizează că, Noul Cod Civil a legiferat dreptul de superficie prin art. 693 și urm.
Art. 616 Cod civil vechi arată suficient de clar, că proprietarul fondului lipsit de acces la calea publică, are dreptul de a i se permite o trecere pe fondul vecinului sau pentru exploatarea fondului propriu, trecerea trebuind să se facă în așa fel încât să se aducă o minimă stânjenire (să se cauzeze prejudicii minime) exercitării dreptului de proprietate asupra fondului aservit.
Față de starea de fapt reținută, instanța, în baza art. 111 C.pr. civ., art. 112, art. 274 C. p. civ., art. 616, art. 480, art. 728 C. civil, art. 47 și art. 49 Legea 7 /1996, va admite acțiunea reclamanților și va constata că reclamanții au un drept de superficie ce grevează terenul înscris în CF_ COVĂSÂNȚ, aflat în proprietatea Statului R., compus din dreptul de proprietate al reclamanților asupra construcțiilor descrise prin contractul de vânzare-cumpărare autentificat la BNP I. BUCATORS-G. sub nr. 1817/11.06.2013 și din dreptul de folosință asupra terenului aflat sub construcții.
Va respinge cererea vizând constatarea existenței unei servituți (a unui drept) de trecere pe terenul aflat în proprietatea pârâtului, pe drumul de acces ce face legătura între drumul public și construcții, drum care în fapt, exista la momentul edificării construcțiilor, capăt de cerere la care reprezentantul reclamanților a renunțat la judecată, dar nu a avut procură în acest sens.
Va dispune notarea în coala de CF a imobilului, a construcțiilor și a dreptului de proprietate asupra lor, în favorul reclamanților precum și a dreptului de superficie.
Constată că nu se pune problema cheltuielilor de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
HOTĂRĂȘTE:
Admite excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului Ministerul Finanțelor Publice, BUCUREȘTI, ., sect. 5.
Admite acțiunea civilă formulată de reclamanții T. C., CNP_ și T. C.-M., CNP_, ambii domiciliați în COVĂSÂNȚ, nr. 795, jud. A., cu domiciliul procesual ales în A., ., nr. 41, . contradictoriu cu pârâtul S. R. prin . Primar, cu sediul în COVĂSÂNȚ, nr. 391, jud. A..
Constată că reclamanții au un drept de superficie ce grevează terenul înscris în CF_ COVĂSÂNȚ, aflat în proprietatea Statului R., compus din dreptul de proprietate al reclamanților asupra construcțiilor descrise prin contractul de vânzare-cumpărare autentificat la BNP I. BUCATORS-G. sub nr. 1817/11.06.2013 și din dreptul de folosință asupra terenului aflat sub construcții.
Constată că dreptul de superficie al reclamanților se întinde asupra suprafeței de 12.032 m.p. teren de sub și în jurul construcțiilor aflate în proprietatea lor.
Respinge cererea vizând constatarea existenței unei servituți (a unui drept) de trecere pe terenul aflat în proprietatea pârâtului, pe drumul de acces ce face legătura între drumul public și construcții, drum care în fapt, exista la momentul edificării construcțiilor.
Dispune notarea în coala de CF a imobilului, a construcțiilor și a dreptului de proprietate asupra lor, în favorul reclamanților precum și a dreptului de superficie.
Fără cheltuieli de judecată.
Cu drept de apel în termen de 30 de zile de la comunicare.
În cazul exercitării căii de atac, apelul se va depune la Judecătoria L..
Judecată în Camera de consiliu.
Pronunțată în ședința publică din data de 18 februarie 2015.
PREȘEDINTE, GREFIER,
I. D. M. C.
Red./tehnored.
ID/MP
5 exempl./ 3 .
Se va comunica:
- reclamantului T. C., domiciliată în COVĂSÂNȚ, nr. 795, jud. A., cu domiciliul procesual ales în A., ., nr. 41, .>
- reclamantei T. C.-M., domiciliată în COVĂSÂNȚ, nr. 795, jud. A., cu domiciliul procesual ales în A., ., nr. 41, .>
Pârâtului pârâtul S. R. prin:
1. . Primar, cu sediul în COVĂSÂNȚ, nr. 391, jud. A.;
2. Ministerul Finanțelor Publice, BUCUREȘTI, ., sect. 5
| ← Cerere de valoare redusă. Sentința nr. 233/2015. Judecătoria... | Plângere contravenţională. Sentința nr. 857/2015.... → |
|---|
