Fond funciar. Sentința nr. 891/2015. Judecătoria OLTENIŢA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 891/2015 pronunțată de Judecătoria OLTENIŢA la data de 30-06-2015 în dosarul nr. 891/2015
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA OLTENIȚA - JUDEȚUL CĂLĂRAȘI
Operator de date cu caracter personal nr. 3270
Dosar nr._
SENTINȚA CIVILĂ NR. 891
Ședința publică din data de 30.06.2015
Instanța constituită astfel:
Președinte: M. A.
Grefier: E. M.-L.
Pe rol fiind pronuntarea asupra actiunii civile având ca obiect „fond funciar” formulate de reclamantul (intervenient) M. V., domiciliat in București, .. ., sector 4, in contradictoriu cu pârâtii CLSDPPT Sohatu, CJSDPT Călărași, D. G., S. I., I. C., B. G., M. D., O. C. M., I. C., C. C. F., M. D. si intervenientii D. M. si D. M..
Dezbaterile asupra fondului au avut loc si au fost consemnate in încheierea de sedință din data 15.06.2015, care face parte integrantă din prezenta hotărâre, când s-au formulat concluzii pe fondul cauzei, iar instanta a amânat pronunțarea la data de 25.06.2015, pentru a se depune concluzii scrise.
Prin încheierea de sedință din data de 25.06.2015, care de asemenea face parte integrantă din prezenta hotărâre, instanța a amânat pronunțarea la această dată, pentru a da posibilitatea tuturor părtilor să depună concluzii scrise.
În urma deliberării, instanta a pronunțat următoarea sentință judecatorească:
JUDECATA:
Asupra cauzei civile de față.
Precizări preliminare cu privire la modul de formare a prezentului dosar.
Prin acțiunea înregistrată la această instanță la data de 4. 01. 2013, sub nr._, reclamanta D. M. a chemat în judecată pe pârâtele C. locala pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Sohatu, prin Primar și C. județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Călărași, prin Prefect, pentru ca prin hotărârea care se va pronunța să se constate nulitatea hotărârii nr. 57/24.10.2012, emisă de C. locală pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Sohatu, hotărâre prin care în mod netemeinic și nelegal a revocat procesul-verbal de punere în posesie nr. 1055/50/23.02.2009, urmând să se dispună obligarea Comisiei locale să întocmească actele necesare pentru emiterea titlului de proprietate conform procesului verbal de punere în posesie și obligarea Comisiei județene Călărași să emită titlul de proprietate. Totodată, reclamanta a solicitat obligarea membrilor comisiei locale Sohatu (anexa 3) la plata despăgubirilor civile în suma de 50 lei/zi de fiecare membru al comisiei, începând cu data de 29.09.2012 până la eliberarea titlului de proprietate, cât și la cheltuielile de judecată ocazionate de proces.
La data de 29. 03. 2013, intervenientul M. V., domiciliat in București ,.. ., sector 4, a formulat cerere de intervenție în interes propriu în dosarul nr._ al Judecătoriei Oltenița, în contradictoriu cu C. Locala pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate Privată asupra Terenurilor din cadrul Primăriei Sohatu și C. Județeană pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate Privată asupra Terenurilor din cadrul Instituției Prefectului, solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună, în temeiul art.244 din vechiul Cod de procedura civilă, suspendarea judecății în acel dosar, până la soluționarea dosarului nr._, aflat pe rolul Tribunalului Călărași- secția de contencios administrativ și fiscal, dosar în care se judecă nelegalitatea hotărârii nr.57/10.10.2012, emisa de C. locală Sohatu, motivând că soluționarea acestei cauze depinde de soluția care se va da în dosarul Tribunalului Călărași.
Intervenientul solicită ca după reluarea judecății, instanța să dispună obligarea Comisiei local Sohatu să întocmească actele necesare pentru emiterea titlului de proprietate conform procesului – verbal de punere în posesie nr. 1055/50/23. 02. 2009 și obligarea comisiei județene Călărași să emită titlul de proprietate, conform aceluiași proces – verbal de punere în posesie.
De asemenea, intervenientul solicită obligarea membrilor Comisiei locale Sohatu să-i plătească despăgubiri civile în sumă de 100 lei/zi de fiecare membru al comisiei, pentru fiecare zi de întârziere, începând cu data de 19. 09. 2012, data primirii cererilor pe care le-a formulat, de către comisia locală și comisia județeană, până la data eliberării titlului de proprietate, conform procesului- verbal de punere în posesie nr.1055/50/23.02.2009, cu excepția secretarului Comisiei locale Sohatu, domnul S. I., care s-a opus revocării procesului-verbal de punere în posesie nr.1055/50/23.02.2009, așa cum reiese din adresa nr.2992/25.10.2012, emisă de C. locală Sohatu (anexa 4) și din procesele -verbale de ședință ale Comisiei locale Sohatu, depuse la dosar.
Totodată intervenientul solicită obligarea Comisiei locale Sohatu la plata cheltuielilor judiciare pe care le va efectua.
În motivarea cererii, intervenientul susține că este direct interesat de soluția care se va pronunța în cauza ce formează obiectul dosarului nr._, întrucât la este proprietarul cotei de 1/2 din terenul în suprafață de 3,10 hectare, reconstituit ca drept de proprietate încă din anul 1991 defunctului D. V. în baza Legii 18/1991 și conform procesului-verbal de punere în posesie nr. 1055/50/23.02.2009.
Arată că este proprietarul suprafeței de 1,55 ha teren situat în tarlaua 4/2/1, suprafață pe care D. M. a moștenit-o de la defunctul său tată D. V., din data de 10.06.2010, când a cumpărat de la D. M. terenul susmenționat, astfel cum rezultă din acordul de mediere (anexa 5) și din Contractul de vânzare- cumpărare (anexa 6).
În fapt, intervenientul susține că, în baza Legii nr.18/1991, numitului D. V. i s-a reconstituit dreptul de proprietate pentru suprafața de 3,10 hectare, conform poziției nr.196 din tabelul anexa 3 Progresu, tabel validat de C. județeană Călărași.
Conform legii 18/1991 și Regulamentului de aplicare a Legii 18/1991,C. locală Sohatu și C. județeană Călărași aveau obligația de a emite titlul de proprietate încă din anul 1991.
Mult mai târziu decât prevede legea, abia în anul 2009, după ce a decedat D. V., C. locala Sohatu pune în posesie, la data de 23.02.2009, pe D. M. moștenitoarea defunctului D. V. și emite procesul-verbal de punere în posesie nr.1055/50/23.02.2009, pe care îl și înmânează în conformitate cu prevederile H.G.nr.890/_, hotărâre prin care s-a aprobat regulamentul de aplicare a legilor fondului funciar.
La data de 10.10.2012,după trei ani și opt luni de la emitere ( de la .), fără niciun temei legal, C. locala Sohatu, cu excepția secretarului comisiei, domnul I. S., revocă procesul- verbal de punere în posesie nr.1055/50/23.02.2009. Apreciază că această revocare este nulă.
Mai mult, hotărârea de revocare a procesului- verbal de punere în posesie nr.1055/50/23.02.2009 este nulă deoarece unul dintre membrii Comisiei locale Sohatu, domnul I. C., în stare de incompatibilitate în acest caz, a votat revocarea acestui proces- verbal de punere în posesie.
Conform dispozițiilor Legii nr. 215/2001 a administrației locale și ale Legii funcționarului public, domnul I. C. trebuia să se abțină de la vot, deoarece el are interese în cauză, în calitate de administrator al S.C Ompaca Agrexim S.R.L., întrucât are o convenție cu el, privind terenul din tarlaua 4/2/1, prevazut în procesul-verbal de punere în posesie, iar prin votarea revocării încearcă să nu mai plătească obligațiile asumate prin sus-amintita convenție. Privitor la aceasta faptă, susține că a formulat plângere penală, ce formează obiectul dosarului penal nr. 3468/P/2012 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Oltenița.
Faptul participării domnului I. C. la votarea hotărârii de revocarea procesului-verbal de punere în posesie se constată din hotărârea nr.57/10.10.2012 și din procesele-verbale de ședință ale comisiei locale.
C. locală Sohatu, prin membrii săi care, conform legii au calitatea de funcționari publici, în loc să ducă la îndeplinire prevederile legale privind emiterea titlului de proprietate, revoca procesul-verbal de punere în posesie.
În întâmpinare se fac o . afirmații neadevărate precum:-la pagina 5, C. locală afirmă că el, intervenenientul, ar fi întocmit în mod abuziv procesul- verbal de punere în posesie nr. 1055/50/23.02.2009, iar la pagina 6, că acest proces- verbal ar fi fost întocmit nelegal, cu încălcarea dispozițiilor prevăzute de legile fondului funciar. În realitate, susține că a întocmit acest proces- verbal la data de 23.02.2009, în baza art. 4.1 din contractul de achiziții publice nr. 1409/10.12.2007, în care se stipulează: "Prestatorul se obligă să presteze.........și întocmirea proceselor-verbale depunere în posesie pentru persoanele cărora nu li s-a emis titlul de proprietate", printre care se afla și reclamanta D. M..
Contrar celor afirmate de C. locala Sohatu în întâmpinare, el întocmea procesele verbale în baza contractului susmenționat, le semna, atât el cât și proprietarul sau moștenitorul proprietarului, și le lăsa la secretarul Comisiei locale Sohatu unde, după verificare, se semnau de către secretarul, primarul sau viceprimarul Primăriei Sohatu, apoi se înaintau Oficiului de cadastru Clarași împreună cu proiectele de parcelare, în vederea emiterii titlurilor de proprietate .
C. locala Sohatu da o interpretare greșită atât faptelor cât și prevederilor Legii nr.554/2005 privind revocabilitatea actelor administrative, afirmând că nu exista nici un termen de decădere privind revocarea unui act administrativ.
Contrar acestei afirmații, Legea nr. 554/2004 prevede ca termen de decădere, termenul de un an de la data comunicării actului sau de la data luării la cunoștință .
Având în vedere că procesul verbal- de punere în posesie este un act administrativ în sensul prevederilor art. 2 alin. 1 lit. c din Legea nr.554/2004, care definesc actul administrativ ca fiind:”actul unilateral cu caracter individual sau normativ emis de o autoritate publică, în regim de putere publică, în vederea organizării executării legii sau a executării în concret a legii, care dă naștere, modifică sau stinge raporturi juridice”, în cauză sunt incidente dispozițiile speciale ale Legii nr. 554/2004 a contenciosului administrativ, cu modificările ulterioare, privind revocabilitatea.
În conformitate cu prevederile ar. 1 alin 6 din actul normativ în discuție, autoritatea publică emitentă a unui act administrativ unilateral nelegal poate să solicite instanței anularea acestuia în situația în care actul nu mai poate fi revocat întrucât a intrat în circuitul civil și a produs efecte juridice, acțiunea putând fi promovată în termen de un an de la data emiterii actului
În situația în care actul administrativ nelegal nu a intrat în circuitul civil și nu a produs efecte juridice, autoritatea publica emitentă, în speță C. locală Sohatu îl poate revoca.
Ori procesul-verbal de punere în posesie nr. 1055/50.23.02.2009 a intrat în circuitul civil și a produs efecte juridice începând cu data de 23.02.2009, când a fost pusă în posesie D. M. și când i s-a înmânat un exemplar, așa cum rezultă din declarația olografă a acesteia.
În sprijinul celor susținute mai sus, solicită a se vedea actul nr._/1154/2011, emis de Consiliul Superior al Magistraturii.
Intervenientul arată că la data de 10.06.2010, a cumpărat de la D. M. terenul în suprafața de 1,55 ha, conform contract de vânzare-cumpărare din 10.06.2010 și acordului de mediere, teren situat în extravilanul localității Progresu, ., tarlaua 4/2/1, .-verbal de punere în posesie nr. 1055/50/23.02.2009, emis de C. locală Sohatu.
Terenul în cauza a fost deținut de D. M. în calitate de moștenitoare a tatălui sau, defunctul D. V. (conform certificatului de moștenitor) căruia i s-a reconstituit dreptul de proprietate în baza Legii nr. 18/1991, așa cum figurează la poziția 196, în tabelul anexa 3 Progresu și procesului-verbal de punere în posesie nr. 1055/50/23.02.2009.
Datorită faptului că D. M. nu a dus la îndeplinire obligațiile asumate prin contract la data de 06.07.2012, intervenientul s-a adresat Judecătoriei Oltenița pentru a se pronunța o hotărâre care să țină loc de act autentic de vânzare-cumpărare, cerere care formează obiectul dosarului nr._ .
Din discuțiile purtate cu vânzătoarea, a reieșit că a cerut eliberarea titlului de proprietate conform procesului - procesului-verbal de punere în posesie nr. 1055/50/23.02.2009, la ambele comisii de fond funciar.
Ca urmare, s-a adresat și el celor două comisii de fond funciar și a cerut eliberarea titlului de proprietate conform procesului - procesului-verbal de punere în posesie nr. 1055/50/23.02.2009. În urma acestui demers, a primit de la C. județeană Călărași adresa nr.2992/25/10, prin care îi aducea la cunoștință că s-a revocat procesul-verbal de punere în posesie nr. 1055/50/23.02.2009.
C. L. Sohatu, în loc să trimită actele necesare la C. județeană Călărași, emite hotărârea nr. 57/10. 10. 2012, prin care, în mod nelegal, revocă procesul-verbal de punere în posesie nr. 1055/50/23.02.2009, deși acest proces – verbal de punere în posesie intrase în circuitul civil încă din 23. 02. 2009, ca și terenul pe care-l cumpărase de la reclamantă la 10. 06. 2010.
Trecând mai mult de trei ani de la 23. 02. 2009, când i s-a înmânat proprietarului procesul – verbal de punere în posesie și până la data emiterii hot.nr. 57, conform art. 1 alin. 6 din Legea nr.. 554/2004, actele administrative intrate în circuitul civil nu mai pot fi revocate de emitent ci doar de instanța de judecată, dreptul comisiei locale Sohatu de a cere instanței revocarea procesului–verbal de punere în posesie s-a prescris, astfel că procesul- verbal de punere în posesie nr.1055/50/23.02.2009, emis de C. locală Sohatu este perfect legal.
Având în vedere cele menționate mai sus, intervenientul invocă excepția tardivității revocării procesului-verbal de punere în posesie nr.1055/50/23.02.2009 de către C. locală Sohatu, conform textelor de lege invocate anterior, această revocare fiind nulă.
În dreptul administrativ neexistind o distincție între nulitatea absolută și nulitatea relativă a actului, termenele de introducere a acțiunii se impun a fi respectate indiferent de ce natură ar fi nulitatatea invocată .
Nefăcând revocarea procesului-verbal de punere în posesie nr.1055/50/23.02.2009 în termenul, arătat mai sus, C. locala Sohatu, conform prevederilor Legii 554/2004, chiar dacă procesul-verbal de punere în posesie ar fi fost nelegal, nu mai are dreptul de revocare deci procesul -verbal nr.1055/50/23.02.2009 este valabil.
La data de 15.09.2012, în calitate de moștenitoare a defunctului D. V., a solicitat Comisiei locale Sohatu și Comisiei județene Călărași să i se elibereze titlul de proprietate conform poz.196 din anexa 3 Progresu și conform procesul- verbal de punere în posesie nr. 1055/50 din 23.02.2009,
Așa cum se constată din cele arătate mai sus și din actele susmenționate atât intervenientul, cât și D. M. au făcut demersurile necesare pentru emiterea titlului de proprietate. Cu toate acestea, în mod netemeinic și nelegal C. locala Sohatu nu emite titlul, în schimb revoca procesul- verbal de punere în posesie nr. 1055/50 din 23.02.2009.
Acțiunea prin care se tinde la modificarea, prin revocare,a procesul- verbal de punere în posesie nr.1055/50 din 23.02.2009, în privința amplasamentului terenului, nu mai poate fi realizată de comisia locala, întrucât, chiar dacă punerea în posesie este atributul exclusiv al comisiei locale de fond funciar, în raport de dreptul câștigat și având în vedere ca emiterea procesului-verbal de punere în posesie s-a realizat cu mai bine de 3 ani în urmă ar fi avut suficient timp să constate acest fapt, dacă ar fi fost real.
Principiul legalității actelor administrative presupune atât ca autoritățile administrative să nu încalce legea, cât și ca toate deciziile lor să se întemeieze pe lege,impunând, în egala măsură, ca respectarea acestor exigente de către autorități sa fie în mod efectiv asigurată.
Prin urmare, în procesul executării din oficiu a actelor administrative trebuie asigurat un echilibru, precum și anumite garanții de echitate pentru particulari, întrucât acțiunile autorităților publice nu pot fi discreționare, iar legea trebuie să furnizeze individului o protecție adecvată împotriva arbitrariului.
Tocmai de aceea revocarea actelor administrative trebuie considerată ca fiind, în realitate, un eficient instrument procedural aflat la îndemâna autorității emitente pentru a sigura respectarea principiului legalității, fiind echitabil ca, atât timp cât autoritatea publică se afla în proces de evaluare, acestea să nu-și producă efecte asupra celor vizați.
In considerarea celor doua principii incidente in materie - al legalității actului si al executării acestuia din oficiu - revocarea actului constituie insă o situație de excepție, aceasta putând fi dispusă numai în cazurile și în condițiile expres prevăzute de lege.
Cazurile bine justificate reprezintă acele împrejurări legate de starea de fapt și de drept că procesul-verbal de punere în posesie intrând în circuitul civil nu mai putea fi anulat decât pe calea procedurii prevăzută de Legea nr. 554/2004.
Având în vedere faptul că din momentul în care actele administrative și-au produs efecte prin . raporturi juridice, posibilitatea autorității administrative de a-și revoca propriile acte este înlăturată, cele doua comisii erau obligate să emită titlul de proprietate încă din anul 1991 conform Legii 18/1991, sau măcar după întocmirea procesului-verbal de punere în posesie nr. 1055/50/23.02.2009
In concluzie, solicită admiterea cererii de intervenție așa cum a formulat-o, în sensul de a dispune obligarea Comisiei locale Sohatu să întocmească și să trimită actele necesare pentru emiterea titlului de proprietate conform procesului-verbal de punere in posesie nr. 1055/50/23.02.2009 și obligarea Comisiei județene Călărași să emită titlul de proprietate pe amplasamentele stabilite prin procesul-verbal de punere în posesie nr. 1055/50/23.02.2009, obligarea membrilor comisiei la plata despăgubirilor civile în suma de 100 lei/zi de fiecare membru al comisiei începând cu data de 19.09.2012 până la eliberarea titlului, precum și la plata cheltuielilor de judecată.
În drept, intervenientul a invocat dispozițiile art. 244 din vechiul Cod de procedura civilă, ale Legii nr. 554/2004, Legii nr. 18/1991, Legii nr. 247/2005 și ale H.G. nr. 890/2005.
La termenul din 23. 05. 2013, instanța a dispus disjungerea cererii de intervenție în interes propriu formulată de interveninetul M. V. de acțiune formulată de reclamanta D. M., pentru o mai bună înfăptuire a justiției pentru care s-a format prezentul dosar_ din 23.05.2013.
La același termen, intervenientul în interes propriu a formulat și o cerere de suspendare a judecății, până la soluționarea dosarului nr._, aflat pe rolul Tribunalului Călărași.
Apreciind că soluția care se va da în dosarul nr._, având ca obiect contestația formulată de reclamanta D. M. împotriva hotărârii nr. 57/10. 10. 2012 va avea o înrâurire hotărâtoare în prezenta cauză, instanța prin încheierea din 23.05.2015, a admis în parte cererea de suspendare a judecății, formulată de intervenientul în interes propriu M. V. și, în temeiul art. 144 alin. 1 pct. 1 Cod proc. civ., a suspendat judecata cererii de intervenție în interes propriu până la soluționarea dosarului civil nr._ ( din care a fost disjunsă prezenta cerere de intervenție, iar nu până la soluționarea dosarului civil nr._, a Tribunalului Călărași).
Prin sentința civilă 1084/23.05.2013 în dosarul nr._, instanța a admis excepția de necompetență materială invocată din oficiu și a declinat competența în favoarea CJSDPT Călărași.
Prin cererea depusă la 26.11.2014, intervenientul M. V. a solicitat repunerea pe rol a dosarului_ arătând că prin adresa nr. M.530,531 C. Județeană Călărași i-a comunicat că membrii acestei comisii nu au competența să se pronunțe cu privire la o hotărâre ce vizează operațiuni de punere în posesie, ca atribut exclusiv al comisiilor locale de fond funciar, conform dispoz. art. 5 alin. 1 lit. i din Regulamentul aprobat prin HG nr. 890/2005 cu modifcările și completările ulterioare.
In urma admiterii cererii de abținere formulată de judecătorul completului C9 prin încheierea camerei de consiliu din 26.11.2014, dosarul a fost repartizat aleatoriu completului C3 care a fixat primul termen de judecată la 15.12.2014.
Prin cererea completatoare și precizatoare primită la dosar la 3.12.2014, reclamantul M. V. a precizat că renunță la calitatea de intervenient din dosarul_ și își păstrează calitatea de reclamant.
A precizat că a formulat actiune împotriva pârâtelor Comisa locală pentru stabilirea dreptului de proprietate private a supra terenurilor din cadrul Primăriei Sohatu și C. județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor din cadrul Instituției Prefectului Călărași prin care solicitată: 1). obligarea Comisiei locale Sohatu să trimită Comisiei județene actele necesare pentru emiterea titlului de proprietate (în speță procesul verbal de punere în posesie nr. 1055/50/23.02.2009 și proiectul de parcelare privind tarlalele 4/2/1; 4/2; 4/2/3; 2). obligarea Comisiei judeteane Călărași să emită Titlul de proprietate conform actelor susmentionate; 3). obligarea membrilor comisiei locale Sohatu, sa-i plătească despăgubiri civile în suma de 100 lei/zi ,de fiecare membru al comisiei, pentru fiecare zi de întârziere începând cu data de 19.09.2012, data primirii cererii formulată de petent de către comisia locala si comisia județeană, până la data eliberării titlului de proprietate conform procesului verbal de punere în posesie nr. 1055/50/23.02.2009 ; 4). obligarea Comisiei locale la plata cheltuielilor judiciare pe care le va efectua.
In motivare a arătat că la data de 10.06.2010 a cumpărat de la numita D. M. terenul in suprafața de 1.55 ha (jumătate din cele 3,10 ha reconstituite defunctului D. V.), conform Contractului de vânzare cumpărare din 10.06.2010, Actului adițional si Acordului de mediere, teren situat în extravilanul localității Progresu, . ,., . verbal de punere în posesie nr. 1055/50/23.02.2009 emis de C. locala Sohatu.
Terenul în cauză a fost deținut de numita D. M., în calitate de moștenitoare a tatălui său, defunctul D. V., conform certificatului de moștenitor nr. 201/24.12.2004 defunct căruia i s-a reconstituit dreptul de proprietate în baza Lg. nr. 18/1991, așa cum figurează la poziția 196 în tabelul anexă 3 Progresu cu moștenitorii cooperatorilor decedați care solicită în scris stabilirea dreptului de proprietate, validat de C. județeană Călărași, așa cum se constată din anexa nr. M 583/10.09.2013 emisă de Instituția Prefectului Călărași și a fost pusă în posesie conform procesului verbal de punere în posesie nr. 1055/50/23.02.2009.
Datorită faptului că D. M. nu a dus la îndeplinire obligațiile asumate prin contractul de vânzare cumpărare în data de 06.07.2012 s-a adresat Judecătoriei Oltenița pentru ca instanța să dea o hotărâree care sa tină loc de act autentic de vânzare cumpărare, cerere care formează obiectul dosarului nr._ .
Din discuțiile purtate cu vânzătoarea D. M. a reieșit că ea a cerut eliberarea titlului de proprietate pentru terenul vândut conform Procesul verbal de punere în posesie nr. 1055/50/23.02.2009., atât comisiei locale Sohatu cât si Comisiei judeteane.
Văzând că nu rezolvă nimic s-a adresat comisiei locale cât și comisiei județene și a solicitat eliberarea titlului de proprietate conform procesului verbal de punere în posesie nr. 1055/50/23.02.2009.
C. locală în loc sa trimită actele la comisia județeană, i-a trimis adresa 2992/25/10 (anexa) prin care îl anunța că au revocat procesul verbal de punere în posesie nr. 1055/50/23.02.2009 la peste trei ani de la comunicare si la peste doi ani de la trimiterea către Oficiul de Cadastru si Publicitate Imobiliara Călărași.
C. locală, în loc să trimită, actele la comisia județeană, a emis hotărârea nr. 57/10.10.2012 prin care așa cum a arătat, în mod netemeinic și legal a revocat procesul verbal de punere în posesie nr.1055/50/23.02.2009.
Solicită să se ia act si să se constate ca nu există si nici nu exista nici un temei legal de revocare a procesului verbal de punere în posesie nr.1055/50/23.02.2009 ,procesul verbal în cauza a fost revocat în mod abuziv întrucât lui D. V. i s-a reconstituit dreptul de proprietate încă din anul 1991 asa cum se constată din Tabelul anexa 3 Progresu (anexa) cu moștenitorii cooperatorilor cărora li s-a recostituit dreptul de proprietae emis de C. Locala Sohatu si și validat de C. Județeană Călărași așa cum se constată din adresă.
Arată că PV-ul în cauza a intrat în circuitul civil prin comunicarea făcută lui D. M., respectiv prin semnarea si înmânarea acestui proces verbal la data punerii în posesie . Mai mult, acest proces verbal a fost trimis în anul 2010 Oficiului de Cadastru Călărași de doua ori Adresa nr.2103/30.09.201 poziția 23(anexa ) si Adresa nr.2608/24.11.2010 poziția 7 (anexa).
Data când i s-a înmânat proprietarului (lui D. mihaela) un exemplar al procesului verbal nr. 1055/50 este data când a intrat în circuitul civil, iar până în 10.10.2012, data revocării procesului verbal de punere în posesie nr. 1055/50/23.02.2009, sunt mai bine de 3 ani.
Conform art. 1 alin. 6 din Lg. nr. 554/2004, actele administrative intrate în circuitul civil nu mai pot fi revocate de emitent ci de către o instanță de judecată, însă termenul de introducere a acțiunii în anularea unui act administrativ este de 6 luni conf dispozițiilor art. 2 si art. 11 din Legea nr. 554/2004 si pentru motive temeinice acțiunea putând fi introdusă si peste termenul de 6 luni dar nu mai târziu de 1 an de la data comunicării actului sau de data luării la cunoștință, cum în cazul de față s-a prescris si dreptul Comisiei locale de a cere în instată revocarea procesului verbal de punere în posesie nr.1055/50/23.02.2009, drept urmare procesul verbal de punere in posesie nr.1055/50/23.02.2009 este perfect legal.
Invederează excepția tardivității revocării procesului verbal nr. 1055/50/23.02.2009 de către C. locala Sohatu - excepție dirimanta si absolută .
Asa cum a arătat mai sus procesului verbal nr. 1055/50/23.02.2009 nu putea fi anulat decât de către o instata de judecata, iar termenul de introducere a acțiunii în anularea unui act administrativ este de 6 luni ,conf dispozițiilor art. 2 si art. 11 din Legea nr. 554/2004 si pentru motive temeinice acțiunea putând fi introdusă si peste termenul de 6 luni dar nu mai târziu de 1 an de la data comunicării actului sau de data luării la cunostință. In cauză, reclamantul nu a respectat termenul de 1 an prevăzut de art 11 alin. 2 din Legea nr. 554/2004 pentru introducerea acțiunii în anularea de acte administrative si deci revocarea procesului verbal nr. 1055/50/23.02.2009 este nula .
Privitor la actele care nu mai pot fi revocate pe motiv că a trecut peste un an de la data când au intrat în circuitul civil spre lămurirea instanței depune anexat: 1) punctul de vedere al CSM-ului ; 2) punctul de vedere al ministrului sănătății.
Din tot materialul probator reiese clar că C. locala Sohatu nu si-a îndeplinit obligația de a trimite Comisiei județene, actele ( procesul verbal nr. 1055/50/23.02.2009 si proiectul de parcelare pt. . ;4/2/2;4/2/3) in vederea emiterii titlului de proprietate pentru autor D. V., iar C. județeană pentru neemiterea titlului de proprietate.
Pârâta C. L. pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Sohatu a formulat precizări/note de ședință prin care a solicitat respingerea cererii reclamantului. A arătat că Tribunalul Călărași prin sentința civilă nr. 1078/19.06.2013 pronunțată în dosarul nr._, a respins actiunea formulată de reclamantii M. V. și D. M. . De asemenea, cu privire la stadiul dosarului_ există adresa emisă de Instituția Prefectului prin care se arată că membrii comisiei CJSDPT Călărași nu au competența să se pronunțe cu privire la o hotărâre ce vizează operațiuni de punere în posesie ca atribut exclusiv al Comisiei locale de fond funciar, conform dispoz. art. 5 alin. 1 lit. i din Regulamentul … aprobat prin HG 890/2005 cu modificările și completările ulterioare.
Prin cererea precizatoare, înregistrată la dosar la 8.01.2015, reclamantul a arătat că a formulat actiune atât împotriva celor două comisii de fond funciar cât și împotriva următorilor membrii ai comisiei locale Sohatu care au participat în ședința din 10.10.2012 și au votat revocarea procesului verbal de punere în posesie nr. 1055/50/23.02.2009 de punere în posesie a autorului D. V. și anume:
1). D. G. .- președinte
2). S. I. – secretar comisie
3). I. C. – reprezentant al proprietarilor – membru
4). B. G. – consilier instituția prefectului – membru
5). Nalacu D. - reprezentant al proprietarilor – membru
6). O. C. M. – membru
7). I. C. – specialit agricol – membru
8).C. C. F.–reprezentant al proprietarilor–membru
9). M. D. – specialist cadastru – membru
Reclamantul a precizat că solicită obligarea membrilor comisiei locale, vinovați de revocarea fără temei legal a procesului verbal de punere în posesie 1055/50/23.02.2009 înregistrat în registrul comisiei locale 2010, să-i plătească despăgubiri civile în sumă de 100 lei/zi de fiecare membru al comisiei pentru fiecare zi de întârziere începând cu data de 19.09.2012 (data primirii cererii formulată de reclamant, la C. locală și respectiv Comsisia județeană) până la data eliberării titlului de proprietate conform procesului verbal de punere în posesie nr. 1055/50/23.02.2009.
Precizează că actiunea este îndreptată atât împotriva celor două comisii de fond funciar cât și nominal împotriva fiecărui membru al Comisiei locale Sohatu, întemeiată pe prev. legilor fondului funciar, a Regulamentului aprobat prin OUG 890/2005, a prev. Lg. 554/2004, a prevederilor Codului civil și de procedură civilă.
În motivare, reclamantul a precizat aceeași situație de fapt ca cea din cererea introductivă de instanță. Succint, a arătat că la 10.06.2010 a cumpărat de la numita D. M. terenul în suprafață de 1,55 ha. adică jumătate din suprafața de 3,10 ha. reconstituită defunctului D. V.. Datorită faptului că D. M. nu și-a adus la îndeplinire obligațiile asumate, reclamantul s-a adresat Judecătoriei Oltenița pentru ca instanța să dea o hotărâre care să țină loc de act autentic de vânzare – cumpărare, actiune ce formează obiectul dosarului nr._ . Totodată, reclamantul s-a adresat și celor două comisii de fond funciar solicitând eliberarea titlului de proprietate conform procesului verbal de punere în posesie mentionat anterior.
C. locală Sohatu în loc să trimită actele la comisia județeană emite hotărârea nr. 57/10.10.2012 prin care în mod netemeinic și nelegal revocă procesul verbal de punere în posesie nr. 1055/20/23.02.2009.
Reclamantul solicită instanței să constate că nu există și nu exista vreun temei legal de revocare a acestuia iar procesul verbal de punere în posesie a fost legal întocmit. Astfel, autorului D. V. i-a fost reconstituit dreptul de proprietate încă din anul 1991 așa cum rezultă din tabelul anexă 3 Progresu, validată de C. Județeană iar la data punerii în posesie 23.02.2009 și data înregistrării în registrul Comisiei locale din 2010, terenul nu era ocupat de nici o altă persoană. Membrii comisiei locale știau și trebuia să știe că procesul verbal în cauză a intrat în circuitul civil, prin faptul că a fost comunicat d-nei D. M., prin faptul că a fost trimis în anul 2010 Oficiului de Cadastru Călărași de 2 ori, conform adreselor 2103/30.09.2010 și nr. 2608/24.11.2010 și de asemenea, la primul termen din dosarul_ a Judecătoriei Oltenița. Dovada o reprezintă și procesul verbal al ședinței din 10 octombrie 2010 a Comisiei locale Sohatu din care rezultă că secretarul comisiei a informat membrii comisiei locale despre situația reală a procesului verbal de punere în posesie și despre faptul că a intrat în circuitul civil.
Susține că de la data comunicării procesului verbal de punere în posesie către D. M. și până la data revocării acestuia sunt mai bine de 3 ani, iar în conf. cu dispoz. art. 1 alin. 6 din Lg. 554/2004 actele administrative intrate în circuitul civil nu mai pot fi revocate de emitent ci de către o instanță de judecată.
Solicită să se constate că un alt motiv de anulare a hotărârii nr. 57/10-.10.2012 a Comisiei locale Sohatu, îl constituie faptul că unul dintre membrii acestei comisii și anume dl. I. C., se afla în conflict de interese la data votării acestei hotărîri prin faptul că era administrator al . și în această calitate încheiase cu reclamantul un contract cu privire la terenul în cauză.
În concluzie, a arătat că solicită prin hotărârea ce se va pronunța: 1). -anularea hotărârii nr. 57/10.10.2012 a Comisiei locale Sohatu prin care s-a anulat procesul verbal de punere în posesie 1055/50/23.02.2009; 2). - obligarea Comisiei Locale Sohatu să trimită Comisiei județene actele necesare pentru emiterea titlului de proprietate respectiv procesul verbal de punere în posesie 1055/50/23.02.2009 și proiectul de parcelare privind tarlalele 4/2/1, 4/2/2 și 4/2/3; 3). - obligarea Comisiei Județene Călărași să emită titlu de proprietate conform actelor sus mentionate; 4). - obligarea Comisiei locale Sohatu, a membrilor Comisiei locale Sohatu și a Comisiei Județene Călărași să-i plătească despăgubiri civile în sumă de 100 lei /zi pentru fiecare zi de întârziere începând cu 19.09.2012 până la data emiterii titlului de proprietate; 5). - obligarea Comisiei locale la plata cheltuielilor de judecată.
Pârâta B. G. a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii reclamantului M. V. ca fiind inadmisibilă și nefondată, având în vedere următoarele considerente:
In fapt, numitul M. V. a formulat cerere de chemare în judecată în calitate de cumpărător al unei suprafețe de 1,55 ha de la numita D. M., conform Contractului de vânzare-cumpărare din 10.06.2010, fără să depună un act translativ de proprietate încheiat în formă autentică, cerută de lege ad validatem.
Solicită respingerea excepției de tardivitate invocată de câtre reclamant, având în vedere următoarele considerente:
Prin art. 1 alin.(6) din Legea nr. 554/2004 cu modificările și completările ulterioare, legiuitorul dispune că: „Autoritatea publică emitentă a unui act administrativ unilateral nelegal poate să solicite instanței anularea acestuia, în situația în care actul nu mai poate fi revocat întrucât a intrat în circuitul civil și a produs efecte juridice. În cazul admiterii acțiunii, instanța se pronunță, dacă a fost sesizată prin cererea de chemare în judecată, și asupra validității actelor juridice încheiate în baza actului administrativ nelegal, precum și asupra efectelor jundice produse de acestea. Acțiunea poate fi introdusă în termen de un an de la data emiterii actului.
Prin urmare consideră că termenul de decădere din articolul mai sus menționat face referire strict la o eventuală cerere de anulare a actului administrativ, pe cale judecătorească, formulată de către autoritatea publică emitentă, ori nu este cazul în speța de față. Prin urmare dreptul de a revoca propriul act emis, de către autoritatea publică este recunoscut de Legea nr. 554/2004, fără să exista un termen de decădere, din dispozițiile legale reieșind că singura condiție stipulată de lege este aceia ca actul să nu fi intrat în circuitul civil, fapt neprecizat și dovedit de către doamna D. M., la data când s-a emis Hotărârea nr. 57/24.10.2012 (corectat ca fiind 10.10.2012).
Totodată, C. locală pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Sohatu, în temeiul prevederilor art. 52 alin. (1) din Legea nr. 18/1991, republicată cu modificările șl completările ulterioare, este autoritate publică cu activitate administrativă iar C. județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Călărași este autoritate publică cu activitate administrativ-jurisdicțională.
O astfel de calificare din partea legiuitorului prezintă importanță sub aspectul posibilității de revocare a actelor administrative emise de către acestea. Astfel, comisiile locale de fond funciar au posibilitatea de a revoca actele juridice emise în procesul de reconstituire/constituire a dreptului de proprietate, implicit a proceselor-verbale de punere în posesie, dacă astfel de acte nu au intrat în circuitul civil, în schimb acteie emise de C. județeană de fond funciar în calitatea de autoritatea administrativă cu atribuții jurisdicționale nu pot fi revocate decât pe calea justiției.
Deși numita D. Mihaeia s-a adresat, atât Comisiei locale de fond funciar Sohatu, cât și Comisiei județene de fond funciar Călărași, în nume propriu sau prin așa ziși „mandatari" ai acesteia, solicitând punerea în posesie pe amplasamentul stabilit conform Procesului-verbal de punere în posesie nr. 1055/50 încheiat la data de 23.02.2009, niciodată nu a precizat și nici nu a depus documente din care să reiasă că imobilul în suprafață de 3,10 ha a intrat în circuitul civil. Chiar, și în prezent, are îndoieli față de așa zisă formă autentică a „înstrăinării" făcute de către numita D. M. către reclamantul M. V., pentru terenul în suprafață de 1,55 ha, cu amplasamentul stabilit exclusiv de către numitul M. V. în tarlalele 4/2/1, 4/2/2 și 4/2/3, deoarece pe rolul Judecătoriei Oltenița se află dosarul civil nr._, în care reclamant este M. V., iar pârâtă este D. Mihaeia, având ca obiect „hotărâre care să țină loc de act autentic".
Mai mult din Acordul de mediere încheiat la data de 30.08.2012 (depus la dosar), reiese că doamna D. M. în calitate de moștenitoare a tatălui său D. V., în data de 10.06,2010 a vândut suprafața de 1,55 ha situată în .., . de vânzare-cumpărare sub semnătură privată...”. Prin urmare consideră că procesul-verbal de punere în posesie nr. 1055/50 (încheiat așa cum precizează reclamanta la data de 23.02.2009 și înregistrat în anul 2010 la Primăria . revocat, pe motive de nelegalitate, de către autoritatea publică emitentă, deoarece terenul nu a intrat în circuitul civil, prin acte translative de proprietate, încheiate în formă autentică care să fi produs efecte juridice.
Învederează faptul că, autoritatea publică emitentă, și anume, C. locală pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Sohatu, prin Hotărârea nr. 57/2012 nu a stabilit împuternicirea primarului . art. 52 din Legea nr. 18/1991. republicată cu modificările și completările ulterioare, să promoveze o acțiune la instanța de judecată prin care să solicite anularea procesului-verbal de punere în posesie nr._, ci a hotărât revocarea procesului-verbal de punere în posesie nr._, ținând cont că în urma verificării acestui proces-verbal, s-au constatat că acesta a fost emis cu încălcarea dispozițiilor speciale în materia legilor fondului funciar și a regulamentului de organizare și funcționare ale comisiilor județene, comunale, orășenești sau municipale de fond funciar, după cum urmează:
- s-au încălcat dispozițiile art. 5 alin. (1) lit. i) din Regulamentul,., aprobat prin H.G. nr. 890/2005 cu modificările și completările ulterioare care prevede faptul că punerea în posesie, prin delimitare în teren a persoanelor îndreptățite, este atributul principal al comisiilor comunale, orășenești sau municipale și nicidecum un atribut exclusiv al unuia dintre membrii comisiei respective, și anume, domnul M. V., specialist cadastral care motivat de faptul că avea încheiat Contractul de servicii nr. 1409/10.12.2007 cu Primăria . înceta la data de 02..06.2009) a depășit obligațiile izvorâte din acest contract precum și cele de membru al comisiei locale și în mod abuziv a procedat la punerea în posesie doar a numitei D. M. stabilindu-i unilateral amplasamentul prin procesul-verbal nr. 1055/50. Astfel, există o copie a procesulul-verbal de punere în posesie datat 23.02.2009 și semnat doar de către specialistul în măsurători topografice și moștenitoarea D. M., fără să fie semnat de către primar și secretar, lucru confirmat și de către numita D. M. în contestație „..am fost pusă în posesie în data de 23.02.2009 de către domnul M. V., dată la care am semnat pe teren și procesul-verbal de punere în posesie."
- s-au încălcat dispozițiile art. 27 alin.{1) din Legea nr. 18/1991, republicată cu modificările și completările ulterioare, care prevăd că „Punerea în posesie și eliberarea titlurilor de proprietate celor îndreptățiți nu pot avea loc decât numai după ce s-au făcut în teren delimitările necesare pentru măsurători, stabilirea vecinătăților pe temeiul schiței, amplasamentului stabilit și întocmirea documentelor constatatoare prealabile.", iar măsurătorile topografice se fac de către specialiștii în măsurători topografice, în cazul de față prin prestare de servicii, așa cum dispune art. 34 din Regulamentul... aprobat prin H.G. nr. 890/2005 cu modificările șl completările ulterioare. Ori domnul M. V., specialistul în măsurători topografice nu a procedat la delimitarea prin măsurători în teren, a tarlalelor: 4/2/1, 4/2/2 și 4/2/3 și întocmirea Planurilor de delimitare pe care ulterior să le predea pe bază de proces-verbal de predare-primire conform art. 10.1 din Contractul de servicii nr. 1409/10.12.2007, achizitorului din contract, fapt dovedit prin verificarea tuturor proceselor-verbale de predare-primire încheiate între domnul Mănăioiu V. și Primarul . C. locală pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Sohatu nu putea să pună în posesie în tarlalele nr. 4/2/1, 4/2/2 și 4/2/3 deoarece Planurile de delimitare a acestor tarlalele nu i-au fost prezentate, așa cum reiese din procesele-verbale ale ședințelor comisiei locale, având în vedere că de fapt ele nu au fost predate de către domnul Mănăioiu V., autorității administrației publice locale.
- s-au încălcat dispozițiile art. 34 alin.(5) din Regulamentul..,, aprobat prin H.G. nr. 890/2005 cu modificările și completările ulterioare, care prevăd că autoritățile administrației publice locale vor încunoștința în scris, cu confirmare de primire, persoanele îndreptățite, asupra datei la care va avea loc punerea în posesie, deoarece nu s-a făcut dovada că reclamanta a fost invitată, de către autoritatea administrației publice locale (primarul . și calitatea de președinte al comisiei locale pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor), în data de 23.02.2009 pentru punerea în posesie; Numita D. M. a recunoscut că punerea în posesie s-a făcut pe teren doar de către numitul M. V., care nu știe în ce calitate și sub ce formă a invitat-o la punerea în posesie în data de 23.02,2009. Din Acordul de mediere încheiat la data de 30.08.2012, reiese că deși numita D. M., recunoaște ca moștenitor legal al def. D. V., în cote egale, și pe fratele dânsei numitul D. M., totuși la punerea în posesie realizată în teren la data de 23.02.2009, în mod abuziv acesta nu este invitat.
- Procesul-verbal de punere în posesie nr. 1055/50 înregistrat în anul 2010 în Registrul special de înregistrare al proceselor-verbale de punere în posesie, din Primăria . s-a pus în posesie suprafața de 3,10 ha de la autoarea N. M. pentru moștenitorul D. V., și care a fost revocat prin Hotărârea nr. 57/2012, nu este semnat de către Primar, ci de o altă persoană, încălcându-se dispozițiile art.2 alin. (4) din Regulamentul... aprobat conform H.G. nr. 890/2005 cu modificările și completările ulterioare prin care se dispune că „...în cazul în care primarul este în imposibilitate de a-și exercita atribuțiile stabilite de prevederile legale și prin prezentul regulament ca urmare a situațiilor de boală, demisie sau suspendare, viceprimarul, membru în comisie, preia prerogativele acestuia....", ori nu s-a făcut dovada că primarul la acea dată era într-una din situațiile precizate în actul normativ mai sus menționat.
- Procesul-verbal de punere în posesie nr. 1055/50 revocat de către C. locală prin Hotărârea nr. 57/2012, există în trei forme diferite, și anume:
1. Proces-verbal de punere în posesie încheiat la data de 23.02.2009 pentru suprafața de 3,10 ha din Anexa 3 poz. 196 Sohatu, cu rubricile completate sub formă olografă și semnat de către specialistul în măsurători topografice și o persoană la rubrica Proprietar, depus la Primăria . numita D. M.;
2. Proces-verbal de punere în posesie nr. 1055/50 încheiat la data de 23.02.2009 conform anexei 3 poz. 196 Sohatu, cu rubricile completate la calculator și semnat de către specialistul în măsurători topografice, proprietar, secretar și cu bară la rubrica Primar, anexat de numita D. M. la cererea formulată către Primăria .> 3. Proces-verbal de punere în posesie nr. 1055/50 fără dată întocmit conform anexei 3 poz. 196 Sohatu, cu rubricile completate la calculator și semnat de către specialistul în măsurători topografice, proprietar, secretar și cu bară la rubrica Primar, care se află la Primăria corn. Sohatu și care a fost returnat de către OCPI Călărași cu mențiunea olografă în partea de sus-drepta, „lipsă plan parcelar format digital".
Din analiza celor trei forme ale Procesului verbal de punere în posesie, detaliate mai sus, reiese că deși la data de 23.02.2009, când numita D. Mihaeia a afirmat că a mers pe teren cu domnul M. V. și a fost pusă în posesie de către acesta, semnând împreună cu dânsul procesul-verbal de punere în posesie (nerespectându-se art. 34 alin.(4) din Regulamentul... aprobat prin H.G. nr. 890/2005, deoarece trebuia să fie semnat și de către primar, respectiv secretar așa cum apare înscrise în macheta procesului-verbal de punere în posesie prevăzută la anexa 19 din regulament), s-a întocmit un proces-verbal de punere în posesie cu rubricile completate sub formă olografă, ulterior tot numita D. Mihaeia a anexat o copie a unui alt proces-verbai de punere în posesie nr,1055/50, cu rubricile completate de calculator și datat 23.02.2009. precum și semnat la toate rubricile, pentru ca în documentele Primăriei . identifice un al treilea proces-verbal de punere în posesie având nr. 1055/50, însă nedatat, care se găsește înregistrat în Registrul special de înregistrare al proceselor-verbale de punere în posesie în anul 2010 la numărul 50, dintr-un total de 52 de numere atribuite pe tot parcusul anului 2010.
Din verificarea proceselor-verbale de punere în posesie înregistrate în registrul special din anul 2010, la numerele 49 și respectiv 51, reiese că înregistrarea procesului-verbal nr. 1055/50 s-a făcut în intervalul 20.09._10.
Totodată se reține faptul că procesul-verbal de punere în posesie a fost înregistrat direct în Registrul de înregistrare a proceselor-verbale de punere în posesie nr. 1055, la numărul 50 din cele 52 de numere atribuit pe anul 2010, în mod abuziv, fără ca acest proces-verbal de punere în posesie întocmit de către domnul M. V. să fie predat pe bază de proces-verbal de predare-primire către autoritatea administrației publice locale (primarul . art.10.1 din Contractul de servicii nr. 1409/10.12.2007, urmând ca după aceea să fie dat de către primar spre înregistrare persoanei care are atribuții de a înregistra procesele-verbale de punere în posesie în acest registru. Mai mult, în anul 2010, la data la care i-a fost atribuit numărul 50 din Registrul special, domnul M. V. nu mai avea calitatea de prestator de servicii cadastrale față de achizitorul Primăria . de servicii nr. 1409/2007 înceta să producă efecte la data de 02.06.2009.
Să se aibă în vedere faptul că Hotărârea nr. 57/2012 a fost adoptată de către C. locală de fond funciar Sohatu în urma analizării cererii domnului D. M., moștenitor legal al terenului reconstituit lui D. V. conform poz. 196 din Anexa 3 Sohatu, având ca obiect eliberarea titlului de proprietae, precum și a memoriului doamnei D. M. transmis de către Instituția Prefectului - județul Călărași cu adresa nr. M-515/2012, mai întâi în ședința din 03.10.2012, când s-a stabilit că este necesar ca ambii moștenitori să fie invitați pentru soluționarea cererilor de punere în posesie, prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire, la următoarea ședință din 10.10.2012.
La ședința Comisiei locale Sohatu din 10,10.2012 s-a prezentat doar domnul D. M. care după prezentarea Procesului-verbal de punere în posesie nr._ anexat de către doamna D. M. și a Procesului-verbal de punere în posesie nr._ aflat la Primăria . că nu a fost invitat la punerea în posesie și nu are cunoștință de acest proces-verbal de punere în posesie, drept pentru care s-a hotărât revocarea acestuia și punerea în posesie în Tarlaua 31 așa cum a fost de acord domnul D. M., semnând Procesul-verbal de punere în posesie întocmit. Precizează că doamna D. M. în contestația transmisă spre știință Primăriei . de fapt dânsa a fost invitată la ședința din 10,10.2012, pentru inducerea în eroare, când de fapt de acest amplasament sunt interesați anumiți membri ai comisiei locale. Acest aspect o face să considere că unica persoană interesată de acest amplasament este de fapt domnul M. V. cel care a cumpărat pe chitanță de mână terenul amplasat în T 4/2/1 . în mod exclusiv de dânsul și nicidecum de C. locală pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Sohatu.
La ședința din 24.10.2012 s-a analizat cererea domnului M. V., prin care solicita emiterea titlului de proprietate pentru amplasamentul (stabilit exclusiv de el) din procesul-verbal de punere în posesie încheiat la data de 23.02.2009, fără să-și dovedească calitatea, ceea ce a determinat C. locală de fond funciar Sohatu să-i comunice Hotărârea nr. 57 prin care a fost revocat Procesul-verbal de punere în posesie nr._ .
În subsidiar solicită respingerea cererii de obligare a membrilor Comisiei locaie pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Sohatu la plata despăgubirilor civile în sumă de 100 lei/zi de fiecare mebru, cât și a cheltuielilor judiciare efectuate de către reclamant, deoarece solicitarea este neîntemeiată și nefondată având în vedere că nu se poate reține în sarcina membrilor comisiei locale, vina asupra modului în care au votat pentru adoptarea hotărârii nr. 57/2012. Conform dispozițiilor art. 7 și art.8 din Regulamentul., aprobat prin H.G. nr. 890/2005 cu modificările și completările ulterioare, membrii comisiei locale participă la ședințe, având dreptul la un singur vot, iar hotărârile se adoptă cu votul majorității membrilor săi și se consemnează într-un proces-verbal semnat de toți participanții
Pe cale de consecință, având în vedere că prin Hotărârea nr. 57/24.10.2012 (corectat 10.10.2012) C. locală pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Sohatu a hotărât revocarea procesului-verbal de punere în posesie nr. 1055/50 înregistrat în anul 2010 în Registrul special de la Primăria . nelegal emis de către domnul M. V., care cu încălcarea dispozițiile speciale prevăzute în materia fondului funciar, s-a subrogat în atribuțiile principale și exclusive ale Comisiei locale pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Sohatu, procedând la punerea în posesie prin delimitare în teren a reclamantei, se solicită respingerea acțiunii ca inadmisibilă si nefondată, menținând Hotărea Comisiei locale Sohatu nr. 57/2012 ca fiind legal emisă.
Totodată, să se ia act de faptul că la P. de pe lângă Judecătoria Oltenița se fac cercetări față de M. V., ce fac obiectul dosarului penal nr. 1680/P/2013, iar la data de 11.03.2014 s-a dispus împotriva numitului M. V. începerea urmării penale pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune, faptă prevăzută și pedepsită de art. 244 NCP, așa cum s-a comunicat Judecătoriei Oltenița, de către Instituția Prefectului - județul Călărași cu adresa nr. 8218/02,12.2014, în dosarul nr._ . Conform site-ului Judecătoriei Oltenița, în dosarul nr._, la termenul din 14.01.2015 s-a amânat cauza pentru obținerea de relații din partea Parchetului de pe lângă Judecătoria Oltenița.
În drept, pârâta a invocat art. 115 C.p.c, Legea nr. 18/1991, republicată, cu modificările și completările ulterioare, Regulamentul., aprobat prin H.G. nr. 890/2005 cu modificările și completările ulterioare; Cod civil, codul de procedură civilă și Legea nr. 554/2004 cu modificările și completările ulterioare.
În cauză au formulat întâmpinare și pârâtii I. C., M. D., și M. D. – F. prin care au solicitat respingerea actiunii reclamantului astfel cum a fost completată și precizată, ca neîntemeiată.
În primul rând au invocat 4 excepții după cum urmează:
1). -excepția necompetentei materiale a Judecătoriei Oltenița .
Față de petitul principal al cererii reclamantului (anularea Hotărârii nr.57/10.10.2012 emisă de pârâta C. Locala Sohatu consideră că acțiunea a fost depusă la o instanță necompetenta material să judece prezenta cauză și să se dispună declinarea competentei de soluționare a cererii în favoarea Tribunalului Călărasi - Secția de contencios administrativ si fiscal. În susținerea excepției arată următoarele:
(a) hotărârea a cărei anulare se solicită de către reclamant este un act administrativ unilateral cu caracter individual al unei autorități administrativ teritoriale, instituție publică, adoptat în regim de putere publică în vederea organizării executării legii sau a executării în concret a legii si care dă naștere, modifică sau stinge raporturi juridice (art.2 alin.(l) lit.c) din Legea contenciosului administrativ nr.554/2004, cu modificările si completările ulterioare);
(b) litigiul privind actul administrativ referit (având ca obiect anularea acestuia si obligarea pârâților la plata despăgubirilor civile pentru revocarea pretins nelegală a PV de punere în posesie nr. 1055/50/23.09.2009) se judecă si se soluționează în fond de către tribunalele administrativ-fiscale [art.10 alin.(l) si art.16 alin.(l) din Legea nr.554/2004]; acțiunea reclamantului se va adresa astfel instanței de la domiciliul sau ori celei de la domiciliul pârâtului - în speță, instanța competentă (teritorial) din jud. Călărași în raza căreia se afla domiciliile pârâților [art.10 alin,(3) din Legea nr.554/2004];
(c) tribunalul (administrativ-fiscal/secția de contencios) judecă, în prima instanță, procesele si cererile în materie de contencios administrativ, în afară de cele date în competenta curților de apel [art.2 pct.l lit.d) din Codul de Procedură civilă – in forma în vigoare aplicabilă a C. la momentul exercitării acțiunii];
(d) cererile accesorii si incidentale (obligarea pârâtelor autorități publice locală si județeană de a pregăti actele necesare si, respectiv de a emite titlul de proprietate, ca urmare a anularii actului administrativ precum si obligarea pârâților la plata despăgubirilor civile) sunt în căderea instanței competente să judece cererea principală [art. 17 Cod Procedura Civilă.
In măsura în care instanța va respinge excepția si va aprecia că este pe deplin competentă să soluționeze cererea reclamantului, se solicită suspendarea judecării cauzei în temeiul prevederilor art.244 alin.fi) pct.2 Cod Procedură Civilă, până la soluționarea irevocabilă a cauzei penale ce formează obiectul dosarului nr.l680/P/2013 înregistrat de IPJ Clălăsi - Politia Municipiului Oltenița/Biroul de Investigare a Fraudelor.
În susținerea cererii se arată că, în cadrul dosarului referit, organele abilitate de cercetare penală ale politiei au dispus începerea urmăririi penale împotriva reclamantului M. V., sub aspectul săvârșirii infracțiunii de înșelăciune [a se vedea Adresa emisa de organele de Politie sub nr._/06.06.2014, comunicată si înregistrată la sediul Instituției Prefectului Călărași sub nr.M-201/11.06.2014 si depusă la dosarul cauzei la data de 16.12.2014], infracțiune care poate avea o înrâurire hotărâtoare asupra sentinței ce se va pronunța in prezenta pricină.
2). Excepția puterii de lucru judecat (inadmisibilitatea actiunii)
In cazul în care instanța va respinge cererea de suspendare si va dispune astfel continuarea judecații, să se constate existența puterii de lucru judecat in ceea ce privește acțiunea (inadmisibilă) a reclamantului prin care se contestă legalitatea si temeinicia hotărârii emise de pârâta C. Locala Sohatu si prin care se solicită, prin cereri accesorii, obligarea autorităților administrative locale si județene la emiterea titlului de proprietate pe baza PV de punere în posesie nr._ și respingerea acțiunii reclamantului ca inadmisibilă (existând putere de lucru judecat sub acest aspect), reținând următoarele considerente:
a) anularea Hotărârii nr.57/24.10.2010 precum si obligarea Comisiilor pârâte la îndeplinirea actelor necesare si, respectiv la emiterea titlului de proprietate, cu obligarea acestora la plata unor despăgubiri civile de 50 Lei/zi, au mai format obiectul unei alte acțiuni exercitată anterior atât de către numita D. M. (dosar nr._, înregistrat pe rolul secției civile a Tribunalului Călărași), cât si de către reclamantul (intervenient în speța). M. V. (dosar nr._ - înregistrat la același tribunal si la care s-a conexat cauza privind pe D. M.).
(b) pe fondul cauzei referite (dosar nr._ ), reclamantul M. V. a invocat aceleași argumente pe care le-a susținut si prin cererea (de intervenție) ce formează obiectul pricinii de față, acesta arătând astfel instanței că: (i) "hotărârea emisă de C. locală Sohatu este nulă de drept pe motiv că nu mai putea fi revocat un proces verbal de punere în posesie (nr._ ) privind o suprafața de teren ce a aparținut defunctului tată al reclamantei D. M., ci trebuia ca pârâta să se adreseze instanței pentru anularea PV, care a intrat in circuitul civil, (ii) "hotărârea a fost emisă cu participarea la procesul deliberativ a unui consilier local aflat în conflict de interese " (în speță, pârâtul I. C.), (iii) "revocarea unui act administrativ intrat în circuitul civil (făcându-se aici referire, în mod eronat, la procesul verbal de punere în posesie) nu mai este admisibilă, singura posibilitate legală fiind cea de sesizare a instanței competente ".
(c) judecând pricina prin prisma motivelor invocate si a temeiului juridic al cererii celor doi reclamanți, Tribunalul Călărași a respins acțiunile (conexate) ale acestora constatând că sunt inadmisibile în raport de dispozițiile art.5 alin.(2) din Legea contenciosului administrativ nr.554/2004; instanța a decis astfel că, potrivit dispozițiilor legale referite, "nu pot fi atacate pe calea contenciosului administrativ actele administrative pentru modificarea sau desființarea cărora se prevede, prin lege organica (L. 18/1991), o altă procedură judiciara" [sentința civ. nr.1078/19.03.2013, dos._ ], hotărârea dată de tribunal devenind definitivă (si irevocabilp) prin respingerea căilor de atac exercitate de către cei doi reclamanți [decizia civ. nr. 5094/18.11.2013, Curtea de Apel București].
Prin urmare, pârâtii consideră că atat capătul principal, cât si cele accesorii ale cererii (de intervenție) formulate în mod identic si în speța de față trebuie sa fie respinse în mod corespunzător si de către această instanță, ca urmare a efectelor cu putere de lucru judecat produse de hotărârea dată anterior de Tribunalul Călărași, reclamantul nemaiputand exercita astfel o nouă acțiune (inadmisibilă) care, având același obiect si cauză, a fost soluționată deja de către o altă instanță judecătorească.
(d) caracterul inadmisibil al acțiunii este relevat cu atat mai mult de faptul că reclamantul nu putea formula (neavând nici dreptul legal si nici interesul legitim de a exercita) o contestatie/plângere împotriva măsurilor dispuse de C. L. Sohatu sau de C. Județeană Călărași (autoritate competentă cu validarea sau invalidarea masurilor stabilite de comisia locală), nefiind incidente prevederile si procedura specială ale Legii nr.18/1991 [art. 4410 – 4411 din Legea nr.169/1997, cu modificările si completările ulterioarei).
Reclamantul a înțeles deci să eludeze în mod nepermis dispozițiile legale, intervenind în cadrul unui alt proces aflat pe rolul acestei instante (dosar nr._ - din care a fost disjunsă cauza de față), invocând un pretins interes propriu în judecarea cererii formulate de către numita D. M. si care avea ca obiect constatarea nulității absolute a Hotărârii nr.57/2010 emisă de C. L. Sohatu.
Trebuie reținut că, si în cadrul acestei pricini (dosar nr._ ), instanța s-a dezinvestit în mod judicios stabilind, încă o dată, că nu este competentă să soluționeze acțiunea dedusă judecații, pronunțând în acest sens o hotărâre de declinare a soluționării cauzei în favoarea Comisiei Județene Călărași (sentința civ.nr. 1084/23.05.2013).
Aceasta autoritate competentă a comunicat la rândul său atât Comisiei Locale Sohatu, cât si instanței judecătorești faptul că, "în ședința Comisiei Județene din data de 13.12.2013, a fost analizată contestația dnei D. M. formulată împotriva HCL Sohatu nr.57/2010 (...)", stabilindu-se că "membrii Comisiei Județene nu au competenta să se pronunțe cu privire la o hotărâre ce vizează operațiuni de punere în posesie, care este un atribut exclusiv al comisiilor locale de fond funciar, conform disp. art.5 alin.l lit.l) din Regulamentul aprobat prin HG nr. 890/2005, cu modificările si completările ulterioare ".
In acest sens a se avea în vedere adresele MAI - instituția Prefectului/C. Județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Călărași nr 8308/11.12.2014 si nr.4069/16.12.2013.
Prin urmare, rezultă că împotriva hotărârii si măsurilor dispuse de C. Județeană Călărași ca urmare a soluționării contestației numita D. M. era singura persoană îndreptățită, potrivit legii, să se adreseze cu plângere la instanța competentă art.53 alin. (2) din Legea nr. 18/_.
3). Excepția lipsei calității procesuale active (inexistența unui drept/interes legitim).
Daca instanța va trece si peste excepția puterii de lucru judecat si va aprecia că acțiunea reclamantului este admisibilă în raport cu temeiul juridic al cererilor sale, să se constate că numitul M. V. nu poate justifica niciun drept legal si/sau un interes legitim a cărui vătămare s-ar fi produs prin hotărârea a cărei anulare o solicită pentru următoarele argumente:
(a) dreptul de proprietate asupra terenului cu privire la care reclamantul a solicitat în mod nefondat pregătirea actelor si, respectiv emiterea titlului de proprietate de către cele două comisii pârâte pe baza PV de punere în posesie nr._ nu a aparținut si nici nu a fost dobândit ulterior de către reclamant prin una dintre modalitățile prevăzute expres de lege [art.557Noul Cod Civil].
Contractul de vânzare-cumpărare intervenit la data de 10.06.2010 între reclamant (cumpărător) si numita D. M. (vânzător), completat ulterior prin actul adițional semnat de părti la data de 16.06.2012, nu poate fi luat în considerare pentru justificarea dreptului pretins si a interesului în exercitarea acțiunii în cauza de față; acest contract nu a fost încheiat în mod valid de părti pentru a opera transferul dreptului de proprietate, fiind nesocotite condițiile de formă si de fond cerute de lege la data încheierii lui pentru perfectarea vânzării imobilului; trebuie avut în vedere că sancțiunea nerespectării formei autentice la încheierea contractelor de vânzare-cumpărare ce au ca obiect terenuri de orice fel este nulitatea absolută a actului juridic [art. 1242 alin. 1 Noul Cod Civil]; trebuie de asemenea reținut că actul de vânzare referit a fost întocmit de reclamant pro causa, doar în încercarea sa de a dovedi o situație de fapt care nu corespunde realității si în scopul evident de a obține o hotărâre judecătorească în dosarul nr._ al Judecătoriei Oltenița, în cadrul căruia a cerut instanței să pronunțe o sentința care să țină loc de act autentic de vânzare; aceasta, în condițiile în care pretinsa vânzătoare D. M. susținând că a fost de acord cu încheierea actului de vânzare, nu mai este justificat niciun interes al reclamantului de a derula o procedura contencioasă în fața instanței, pentru autentificarea actului juridic.
Să se constate așadar că reclamantul nu urmărește decât determinarea în mod injust a celor două comisii de fond funciar la emiterea unui titlu de proprietate asupra unui bun (teren) pe care nu a probat că 1-a dobândit, în fapt si în drept, în mod legal.
b). dreptul de proprietate asupra terenului referitor la care s-a solicitat emiterea titlului nu a fost stabilit în favoarea reclamantului nici prin reconstituirea sau constituirea acestui drept în condițiile prevăzute de Legea nr. 18/1991.
De prevederile acestei legi a beneficiat defunctul proprietar D. V., autor al moștenitorilor săi legali D. M. (fiica) si D. M. (fiu), aceștia din urmă fiind deci singurele persoane îndreptățite potrivit legii să solicite comisiilor de fond funciar punerea în posesie si emiterea titlului de proprietate ce a aparținut autorului lor [art.12 - 14, art.27si urm. din Legea nr.18/1991].
Trebuie reținut dealtfel că moștenitorii proprietarului defunct si-au exercitat drepturile lor legale, formulând în acest sens cererile (informe) înregistrate la C. L. Sohatu sub nr.2567/19.09.2012 (D. M.), si la data de 10.10.2012 (D. M.), petiție care a fost înregistrată însă de Primăria Sohatu, în mod greșit, sub nr.2312 din data de 23.08.2012.
Analizând aceste cereri prin prisma dovezilor puse la dispoziție de petenti si a prevederilor legale, pârâta C. L. Sohatu a dispus următoarele:
- a admis solicitarea petentului D. M. (care s-a prezentat urmare convocării la lucrările ședinței Comisiei din data de 10.10.2012), adoptând în acest sens Hotărârea nr.30/10.10.2012 prin care petentul a fost pus în posesie pe amplasamentul terenului ce a fost acceptat de acesta în urma propunerilor comisiei locale art.5 lit.c) din Regulamentul aprobat prin HG 890/2005, cu modificările si completările ulterioare): hotărârea si măsurile Comisiei Locale Sohatu au fost validate ulterior si de către C. Județeană Călărași (Hotărârea nr. 1081/11.10.2012);
- a respins cererea petentei D. M. (care nu a dat curs convocării Comisiei si nu a participat la lucrările ședinței din data de 10.10.2012!), revocând PV de punere în posesie nr. 1055/50/23.02.2009, care a stat la baza solicitării petentei (Hotărârea nr.57/10.10.2012) la adoptarea acestei masuri, membrii Comisiei (cu excepția numitului S. I. - semnatar al PV) au avut în vedere că actul de punere în posesie invocat de petenta si semnat de aceasta (în calitate de proprietar), de reclamantul M. V. (prestator de servicii de cadastru), de S. I. (secretarul Primăriei Sohatu) si, respectiv de o persoana pretins a fi fost împuternicită la acea dată de către Primar, este un act nelegal încheiat pentru suprafețe de teren (tarlalele 4/2/1, 4/2/2 si 4/2/3) pentru care Oficiul de Cadastru Călărași a comunicat că nu deține planuri parcelare [Adresa OCPI Călărași nr.5321/27.09.2012]
Rezultă deci cu evidență că reclamantul nu poate justifica niciun drept legal si/sau vreun interes propriu si legitim pentru a putea cere anularea hotărârii de revocare a actului de punere în posesie (act pe care, după cum vor arăta în continuare, l-a semnat în mod nelegal în calitatea sa de prestator de servicii de cadastrul), după cum nu este nici îndreptățit potrivit legii [art. 11 si urm. Regulamentul aprobat prin HG 890/2005] să ceară obligarea pârâtelor C. L. Sohatu si C. Județeană Călărași de a pregăti actele necesare si de a emite titlul de proprietate asupra terenului în favoarea sa.
Trebuie reținut faptul că, pe de o parte, bunul imobil (teren) aparține altor persoane îndreptatite la punerea în posesie si obținerea unui titlu de proprietate [moștenitorii defunctului proprietar D. V.], iar pe de altă parte, cererile persoanelor respective au fost deja analizate si soluționate, în condițiile legii, de către cele două comisii de fond funciar, în cadrul ședinței din data de 10.10.2012.
4). Excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtilor (persoane fizice – membri ai comisiei locale Sohatu.)
Instanța să constate că, în cauza de față, pârâții (membri ai Comisiei Locale Sohatu) nu pot fi obligați a răspunde pretențiilor nefondate si nelegale ale reclamantului (anularea Hotărârii nr.57/2010, pregătirea actelor si emiterea titlului ele proprietate sub sancțiunea plații unor despăgubiri civile), acesta nedovedind calitatea lor procesuală pasivă în pricina de față.
(a) potrivit legii, în scopul stabilirii dreptului de proprietate prin reconstituirea sau constituirea acestuia, al atribuirii elective a terenurilor celor îndreptatiti si eliberării titlurilor de proprietate, a fost constituită în speță, C. Locala Sohatu, condusă de Primarul comunei; aceasta comisie funcționează sub îndrumarea unei Comisii Județene, numită prin ordin al Prefectului Călărași si care este condusă de acesta; din cele două comisii fac parte cetățeni desemnați de obște din toate categoriile îndreptătite, specialiști si funcționari publici precum si, după caz, conducătorii unităților si instituțiilor de cercetare-dezvoltare din domeniul agricol [art. 12 aiin.(l) si (2) din Legea nr. 18/1991];
(b) procedura de constituire si modul de funcționare a comisiilor, precum si modelul si modul de atribuire a titlurilor de proprietate se stabilesc prin hotărâre a Guvernului [art. 12 alin.(3) din Legea nr. 18/1991; HG nr.890/2005 pentru aprobarea „Regulamentului privind procedura de constituire, atribuțiile si funcționarea comisiilor pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor (...)", cu modificările si completările ulterioarei.
Astfel, potrivit reglementărilor legale, C. locală (din care au făcut parte si pârâții la data adoptării hotărârii nr.57/10.10.2012), își desfășoară activitatea în plen, în prezenta majorității membrilor, cu prezența obligatorie a Primarului (sau, după caz, a viceprimarului), fiecare membru având un singur vot (lucrările de secretariat ale Comisiei locale se asigura de către secretarul unității administrativ-teritoriale, în speță, numitul S. I.);
(c) conform Regulamentului Comisiei Locale, printre atribuțiile principale ale acesteia [art.5 lit.a) -m) din Regulament] se număra următoarele:
- preluarea si analizarea cererilor depuse în conformitate cu prevederile legii, pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole si celor forestiere, cu excepția celor formulate de comune, orașe sau municipii;
- verificarea în mod riguros a îndeplinirii condițiilor prevăzute la art. 9 alin. (4) si (5) din Legea nr. 18/1991, solicitând în acest scop persoanelor îndreptățite toate relațiile si datele necesare;
- stabilirea mărimii si amplasamentului suprafeței de teren pentru care se reconstituie dreptul de proprietate sau care se atribuie potrivit legii, propunerea altor amplasamente si consemnarea în scris a acceptului proprietarului (sau al moștenitorilor acestuia) pentru punerea în posesie pe alt amplasament (a se vedea cazul în speță al numitului D. M.);
- punerea în posesie, prin delimitare în teren, a persoanelor îndreptatite să primească terenul, completarea fiselor de punere în posesie a acestora, dupa validarea de către comisia județeană a propunerilor făcute;
Precizează că terții care se consideră că au fost vătămați în drepturile lor prin hotărârea comisiei județene sau prin ordinul prefectului ori în alt mod, prin acte administrative prealabile ordinului, cum este cazul propunerilor primarului, si care nu aveau interes de a se adresa acestor organe (cazul în speță al reclamantului M. V.), având un titlu de proprietate privată asupra terenului (pretins de reclamant în baza contractului încheiat cu numita D. M.), ori cărora li se recunoscuse un asemenea drept, potrivit legii, nu pot folosi decât calea acțiunilor de drept comun, petitorii sau, după caz, posesorii, în special revendicarea, si nu procedura prevăzută de L.18/1991 art. 44 din Legea nr. 169/1997.
Față de aceste dispoziții legale si tinând seama de atribuțiile specifice ale comisiei locale urmează săse constate că pârâții (persoane fizice - membri ai Comisiei) nu au acționat, personal, în afara limitelor de competenta si/sau a sarcinilor legale, procedând în mod corect la adoptarea, prin vot, a unei hotărâri care este supusă controlului judiciar ca act administrativ al unei autorități publice. Susține pârâții că sunt de acord ca, în condițiile legii, poartă fiecare o răspundere pentru modul în care și-au îndeplinit obligațiile în exercitarea atribuțiilor de serviciu. În speță însă, reclamantul nu invoca drept temei juridic al acțiunii si nici nu probează în vreun fel o astfel de răspundere (civilă delictuală) pentru acte si/sau fapte culpabile, personale, săvârșite de fiecare dintre membrii Comisiei la momentul adoptării, prin vot, a hotărârii de revocare a PV de punere în posesie nr._ .
Atât în cazul legitimării procesuale active, cât si în cel al legitimării procesuale pasive sarcina justificării calității procesuale revine reclamantului; interesul său de a acționa astfel în justiție, care constituie conținutul legitimării sale procesuale active, trebuie sa se raporteze la un drept sau la o situație ocrotite de lege, pretins a fi fost contestate sau încălcate de către pârâți; ori, în cauza de față, reclamantul nu face dovada existentei unor astfel de drepturi/interese izvorâte din raportul juridic substanțial dedus judecății sau în legătura cu acesta.
Pentru aceste argumente, se solicită admiterea excepției ca întemeiată, să se constate că pârâtii nu au legitimare procesuală în cauza de față în raport cu drepturile pretinse de reclamant în cadrul acțiunii, urmând sî se dispună în consecință, respingerea cererii ca fiind îndreptată împotriva unor persoane lipsite de calitate procesuală pasivă.
Pe fondul cauzei, au arătat că:
(i) PV din 23.09.2009 a fost emis si semnat de reclamant si alte părti interesate (printre care si S. I., secretarul UAT Sohatu) fără însă ca suprafața de teren indicată în cuprinsul acestuia (tarlalele 4/2/1/ 4/2/2/ si 4/2/3) să fie verificată, delimitată si stabilită în mod real pe amplasamentul respectiv pe bază de planuri de delimitare si parcelare (inclusiv în format digital).
Contrar susținerilor nefondate ale reclamantului, acest fapt a fost confirmat si de către OCPI Călărași care, atașat la adresa înregistrată de C. L. sub nr.832/30.03.2011, a restituit acesteia un număr de 8 procese verbale, printre care si înscrisul purtând nr. 1055/50, nedatat, în care figura ca proprietar "D. V., moștenitorul defunctului N. L M., conform Anexei 3/poz. 196 ";
(ii) PV din 23.09.2009 nu a fost înscris niciodată în Registrul de evidenta a proceselor verbale de punere în posesie întocmite în anul 2009, la poziția nr._ din registru regăsindu-se astfel mențiuni referitoare la un alt proprietar si altă suprafață de teren decât cele privind pe defunctul proprietar D. V., respectiv "S. M., cu o suprafață totală de teren de 2,4600 ha. Anexa 20/poz 498".
Este deci mai mult decât evident că pretinsa "punere în posesie" a numitei D. M., de către reclamant, la data de 23.02.2009, pe tarlale de teren inexistente/ neidentificate dar menționate în PV referit, reprezintă o operațiune necorespunzatoare realității si evidentelor de fond funciar ale UAT Sohatu, statuată printr-un document întocmit si semnat de către toate persoanele implicate cu încalcarea gravă a legii, care nu poate fi deci considerat că si-a produs, în mod valid, efectele sale juridice;
(iii) punerea în posesie a numitei D. M. nu putea fi efectuată de către reclamant la data de 23.02.2009 deoarece competente si prerogative în acest sens are doar C. L., după delimitarea în teren a suprafețelor, completarea fiselor de punere în posesie si, respectiv dupa validarea propunerilor de către comisia județeană art.5 lit.(i) din Regulamentul aprobat prin HG nr.890/2005].
Reclamantul avea deci doar îndatorirea de a întocmi proiectele de parcelare si cel al procesului verbal, conform situației exacte si reale existente în fapt, cu respectarea întocmai a obligațiilor asumate prin Contractul de servicii nr. l409/10.12.2007 încheiat între acesta (în calitate de prestator servicii de cadastru) si autoritatea contractantă Primăria Comunei Sohatu (în calitate de achizitor);
Precizează că reclamantul si-a încălcat obligațiile contractuale asumate în ceea ce privește întocmirea proiectelor planurilor parcelare aferente tarlalelor în care a solicitat nelegal punerea în posesie a numitei D. M., si a nesocotit în mod nepermis prevederile Regulamentului Comisiei si ale Ordinului ANCPI nr 700/2014 (Capitolul 4, art. 223 si art. 224 al. 1 si 2).
Conform acestor reglementari, reclamantul era astfel dator să măsoare în teren tarlaua respectivă, să întocmească în condițiile legii proiectul de planul parcelar, să îl predea Primăriei Sohatu pe baza de proces verbal, urmând ca acesta să fie verificat de C. L. de fond funciar, să fie ulterior semnat de secretarul si primarul autorității locale si apoi trimis de aceștia spre validare catre OCPI; aceste reguli imperativ stabilite în sarcina reclamantului nu au fost respectate asa încât, la data ședinței Comisiei Locale din data de 10.10.2012, subscrișii pârâți au constatat că PV din 23.02.2009 referitor la punerea în posesie a numitei D. M. pe un amplasament stabilit în mod ilicit de reclamant a fost încheiat cu nerespectarea legii, motiv pentru care au votat ca actul referit să fie revocat.
(iv) PV din 23.02.2009 nu a fost semnat decât de către reclamant si D. M. (la rubrica proprietar), moștenitoare a defunctului proprietar D. V., nepurtând si semnăturile Primarului si secretarului Primăriei Sohatu; rubricile acestui PV au fost completate olograf si indicau punerea în posesie pentru întreaga suprafață de teren de 3,10 ha din Anexa 3 poz. 196 Sohatu, în condițiile în care însă beneficiar al imobilui era, alături de numita D. M., si fratele său, D. M. (ambii moștenitori ai defunctului proprietar D. V.).
Ulterior întocmirii si semnării acestui PV, reclamantul a mai întocmit si semnat alte două documente de punere în posesie, având același număr 1055/50 - un PV" înregistrat în "Registrul de evidență al proceselor verbale întocmite în 2010", datat tot "23.02.2009"" însă completat, de această dată, electronic (prin utilizarea PC); acest PV a fost semnat si de secretarul S. I., dar nu si de către Primar (în locul său semnând "cu bară" o altă persoană, pretins a fi fost împuternicita de acesta, fără a se indica însă si numele în clar al persoanei semnatare); rubricile acestui PV au fost completate de asemenea prin raportare la Anexa 3/poz. 196 Sohatu, pentru întreaga suprafață de teren de 3,10 ha; un PV întocmit conform aceleiași Anexe 3/poz. 196, însă nedatat, semnat de reclamant, D. M., S. I. si de aceeași persoana (neidentificată) pretins a fi fost împuternicită de Primar; acest PV i-a fost restituit Comisiei Locale Sohatu de către OCPI Călărași cu mențiunea "lipsă plan parcelar format digital". Din verificarea înscrierilor din Registrul de evidență a proceselor verbale de punere în posesie aferente anului 2010 a rezultat faptul că înregistrarea PV nr. 1055/50, care se regăsește menționat în registrul primăriei, s-a efectuat în perioada 20.09._10.
Ori, trebuie reținut că, pe de o parte, această înregistrare s-a efectuat de către reclamant direct în registrul referit, în mod nelegal si vădit abuziv, fără ca actul să fi fost predat Comisiei, pe baza de proces verbal de predare/primire, asa cum prevedea în mod expres art.10.1 din Contractul de servicii nr. 1409/10.12.2007; pe de altă parte, această înregistrare operată în registrul de evidentă nici nu mai putea fi efectuată de reclamant în anul 2010, contractul de servicii încheiat cu Primaria Sohatu încetând să își mai producă orice efecte la data expirării duratei sale de valabilitate (02.06.2009).
Rezultă deci cu evidență starea de nelegalitate în care reclamantul a acționat la emiterea si înregistrarea PV din 23.02.2009 cu încălcarea flagrantă a limitelor de competență, a atribuțiilor si mandatului expers stabilit potrivit legii si clauzelor contractului de servicii încheiat cu Primaria Sohatu.
Față de cele arătate, se solicită înlăturarea tuturor afirmațiilor vădit nefondate ale reclamantului care pretinde că PV din 23.09.2009 si-ar fi produs efectele mai bine de 3 ani si că, astfel, nu ar mai putea fi revocat pentru nelegalitate, precum si toate susținerile mincinoase si vădit tendențioase ale acestuia potrivit cărora numitul S. I. (secretarul Primăriei Sohatu) - care a semnat dealtfel PV nelegal - i-ar fi informat pe ceilalți membri ai Comisiei Locale Sohatu despre situația reala a acestui PV.
Se solicită înlăturarea alegațiilor reclamantului privitoare la . a PV din 23.02.2009 si la imposibilitatea adoptării măsurii de revocare dispusă prin Hotărârea nr.57/2010, prevederile Legii contenciosului administrativ nr.554/2004 neputând fi reținute ca incidente în sensul dorit de reclamant pentru admiterea excepției tardivității de revocare a actului; competentele si prerogativele legale ale Comisiei Locale Sohatu permit membrilor acesteia să primească si să verifice în mod riguors cererile si actele formulate de persoanele îndreptățite în vederea punerii lor în posesie si a emiterii ulterior a titlurilor de proprietate, precum si să identifice terenurile atribuite ilegal si să dispună, în consecință, toate măsurile legale necesare pentru restabilirea legalității; mai mult, Primarul si/sau secretarul Primăriei Sohatu sunt pe deplin îndreptățiți, la rândul lor, să își exercite atribuțiile si prerogativele legale si să procedeze la adoptarea oricăror alte măsuri s-ar impune pentru respectarea si aplicarea legii, o eventuală omisiune a îndeplinirii până acum a acestora neputând fi însă imputată pârâților, membri ai Comisiei Locale din cadrul Primăriei Sohatu.
Pârâtii solicită instanței să înlăture ca neîntemeiat si lipsit de relevanță în cauza de față si motivul în baza căruia reclamantul solicită anularea hotărârii de revocare raportat la un presupus conflict de intesere în care s-ar fi aflat, în opinia greșită a acestuia, unul dintre membrii Comisiei Locale (pârâtul I. C.).
Simplul fapt că un membru al Comisiei Locale Sohatu este si administrator al unei societăți comerciale (asa după cum este dealtfel chiar secretarul Primăriei Sohatu - numitul S. I. - semnatar al P V din 23.02.2009) nu poate atesta o situație de conflict de interese care să conducă la anularea, pentru acest motiv, a hotărârii de revocare a PV.
Mai mult, chiar admițând ipoteza avansată de reclamant, luându-se în considerare "relația patrimonială " dintre societatea comerciala administrată de dl. I. C. si reclamant, în speță nu poate fi reținut oricum un astfel de conflict de interese câtă vreme decizia (hotărârea) adoptată de membrii Comisiei la data de 10.10.2010 nu a vizat, în niciun fel, persoana reclamantului si/sau drepturile ori interesele acestuia; membrii Comisiei au fost chemați să analizeze si să verifice cererea formulată de petenta D. M., moștenitoarea defunctului proprietar D. V., nicidecum să se pronunțe în vreo chestiune privitoare la persoana reclamantului, acesta neavând niciun drept si nejustificând niciun interes legitim în sensul Legii nr. 18/1991.
Prin urmare, instanța să constate că dispozițiile art.79 alin.(l) lit.a) din Legea nr.l61/2003 au fost invocate în mod nefondat de reclamant în susținerea motivului său de anulare a hotărârii raportat la un presupus conflict de interese.
Pentru toate argumentele arătate si pe baza întregului probatoriu administrat în acest proces, instanța, pe fondul cauzei, să rețină faptul că subscrușii pârâți, în calitatea lor de membri ai Comisiei Locale Sohatu, și-au îndeplinit întocmai si cu bună credință toate îndatoririle legale adoptând, prin vot valid, o hotărâre justă de revocare a unui act ce a fost întocmit de reclamant cu nesocotirea si încălcarea legii.
În cauză au formulat întâmpinare și pârâtii D. G., O. C. M. și C. C. F., prin care au solicitat respingerea actiunii având în vedere următoiarele excepții și apărări pe fondul cauzei.
1) excepția lipsei calității procesuale active a reclamantului M. V.. Calitatea de reclamant cu privire la emiterea titlului de proprietate poate aparține doar uneia dintre persoanele îndreptățite, respectiv celor două persoane care pot fi puse în posesie, D. M. și D. M., or, în cazul de față, M. V. nu se încadrează în această ipoteză, cererea de chemare în judecată fiind formulată în cauză de o persoană fără calitate în acest sens.
1.2 Actul sub semnătură privată încheiat între D. M. si M. V., intitulat "contract de vânzare-cumpărare" si atestat de avocat B. M. la data de 10.08.2010 nu are natură juridică a unui act translativ de proprietate cu privire la terenul ce a format obiectul punerii în posesie întrucât nu a fost încheiat în forma autentică cerută de lege „ad validitatem”, acesta putând fi interpretat doar ca o promisiune bilaterală de vânzare-cumpărare a unui bun în viitor, bun care nu se află încă în patrimoniul promitentei-vânzătoare în condițiile în care nu fusese emis titlul de proprietate.
1.3 De asemenea, acordul de mediere încheiat îin considerarea promisiunii bilaterale sus-mentionate la data de 03.08.2012 nu este de natură a produce vreun efect juridic în privința procedurii emiterii titlului de proprietate în lumina dispozițiilor Legii nr. 192/2006 care reglementează limitele efectelor medierii si valoarea juridică a acestei proceduri, astfel că nici prin acest act reclamantul nu își poate justifica în cauză calitatea procesuală activă.
1.4 Totodată, D. M., despre care se susține ca i-ar fi transmis reclamantului drepturile de care acesta se prevalează, nu este unica moștenitoare a lui D. V., această calitate avand-o si numitul D. M., astfel că D. M. nu putea transmite valabil către M. V. drepturile de care acesta dorește să se prevaleze.
1.5 Mai mult, atâta timp cât nici măcar nu a fost dezbătută succesiunea de pe urma defunctului D. V., autorul numiților D. M. si D. M. (despre aceasta din urma M. V. sustinând că i-ar fi transmis în mod valabil drepturile de care se prevalează în cauza), este prematură orice discuție despre vreun drept pe care M. V. ar fi putut să-l dobândească de la D. M. (a se vedea si explicațiile din cadrul prezentei întâmpinări cu privire la situația dosarului nr._, aflat pe rolul Judecătoriei Oltenița.).
In aceste condiții, consideră că se impune suspendarea prezentului dosar până la soluționarea în mod irevocabil a dosarului nr._ .
Totodată, suspendarea judecării prezentei cauze, solicitată chiar de reclamantul M. V., a fost dispusă de instanța de judecată prin încheierea din data de 23.05.2013, în baza prevederilor art. 244 alin.d) pct.2 C.p.c. 1993, cu drept de recurs pe perioada suspendării, până la soluționarea în mod irevocabil a dosarului civil nr._ . Or, atâta timp cât nu a fost formulat recurs împotriva încheierii de suspendare si nici nu a fost soluționat în mod irevocabil dosarul nr._, prezentul dosar nu se poate afla în stare de judecată, impunându-se o nouă suspendare a acestuia, în temeiul acelorași prevederi ale art.244 alin.(1) pct.2 C.p.c. 1993.
Având în vedere aspectele arătate la punctele anterioare din prezenta întâmpinare, înțeleg să formuleze o nouă cerere de suspendare a cauzei, în temeiul dispozițiilor art.244 alin.(1) pct.2 C.p.c. 1993, până la soluționarea în mod irevocabil a dosarului nr._ .
De asemenea, tot in cadrul excepțiilor si chestiunilor prealabile, să se aibă în vedere si situația dosarului nr._, aflat pe rolul Judecătoriei Oltenița, cu termen de judecată la data de 18.02.2015, având ca obiect "hotărâre care să tină loc de act autentic", iar ca părți pe M. V., în calitate de reclamant, pe de o parte si pe D. M. si D. M., în calitate de pârâți, pe de altă parte, în care se tinde să se stabilească temeinicia dreptului invocat de către reclamantul din prezenta cauză. S-a depus acțiunea si întâmpinarea din dosarul nr._ și se apreciază cu privire la legătura dintre prezenta cauză si respectivul dosar, precum si de aplicabilitatea dispozițiilor art.244 alin,(1) C.p.c. 1993 cu privire la acest aspect.
Pe fondul cauzei invocă următoarele aspecte:
2). Dreptul unei autorități publice de a revoca propriul act emis, fără să existe un termen de decădere, în situația în care actul nu a intrat în circuitul civil, fapt indicat de art. 1 al. 6 Legea nr.554/2004, care arată extrem de clar următoarele:
Autoritatea publică emitentă a unui act administrativ unilateral nelegal poate să solicite instanței anularea acestuia, în situația în care actul nu mai poate fi revocat întrucât a intrat în circuitul civil si a produs efecte juridice. În cazul admiterii acțiunii, instanța se pronunță, dacă a fost sesizată prin cererea de chemare în judecată, și asupra validității actelor juridice încheiate în baza actului administrativ nelegal, precum și asupra efectelor juridice produse de acestea. Acțiunea poate fi introdusă în termen de un an de la data emiterii actului." Din interpretarea acestor dispoziții, reiese extrem de clar faptul că în situația în care actul nu a intrat in circuitul civil, autoritatea emitentă poate revoca actul respectiv, fără a fi instituit un termen de decădere, ci doar condiția, unică de altfel, ca actul să nu fi intrat în circuitul civil.
Se obseva totodată faptul că reclamantul M. V. confundă în cauză termenul de 1 an în care poate fi exercitat dreptul material la acțiune pentru situația în care actul a intrat deja în circuitul civil cu un asa-zis termen de prescripție / decădere (exclusiv în opinia reclamantului) în interiorul căruia actul ar putea fi revocat (de asemenea, tot în viziunea reclamantului). In realitate, un astfel de termen nu este instituit de către legiuitor cu privire la revocarea de către autoritatea publică a actului emis de însăși acesta, concluzie logică, de altfel, atâta timp cât, înainte ca actul să intre în circuitul civil, soluția cea mai simplă în cazul constatării unor aspecte nelegale, asa cum s-a întâmplat si în cazul de față, este revocarea de însăși autoritatea emitentă, pentru a nu pune în mișcare si alte mecanisme în afara autorității emitente. In situația lor, este îndeplinită condiția ca actul să nu fi intrat în circuitul civil, îndeplinirea acestei condiții nefiind contestată de altfel de doamna D. M., la data când s-a emis Hotărârea nr.57/10.10.2012. Totodată, termenul de decădere prevăzut de art.1 al.6 din Legea 554/2004 face referire strict la o eventuală cerere de anulare a actului administrativ, pe cale judecătorească, formulată de către însăși autoritatea publică emitentă, or, în speța de față nu este cazul.
In cazul de față, se observă faptul că, desi D. M. s-a adresat atât Comisie locale, cât si județene pentru stabilirea dreptului de proprietate privata asupra terenurilor Sohatu, respectiv Călărași, în nume propriu sau prin asa-zisi "mandatari" ai acesteia, solicitând punerea în posesie pe amplasamentul stabilit conform procesului-verbal de punere în posesie nr. 1055/50 încheiat la data de 23.02.2009, aceasta nu a precizat niciodată că terenul în cauză, în suprafață de 3,10 ha, ar fi intrat în circuitul civil, ulterior dovedindu-se, într-adevăr că imobilul nu este intrat în circuitul civil si, totodată, nici nu a depus documente din care să reiasă o astfel de susținere.
Terenul nu a intrat în circuitul civil, prin acte translative de proprietate, încheiate în formă autentică care să fi produs efecte juridice, astfel că procesul-verbal de punere în posesie nr. 1055/50 (încheiat asa cum precizează D. M. si M. V. la data de 23.02.2009) si înregistrat în anul 2012 la Primăria . revocat, pe motive de nelegalitate, de către autoritatea publică emitentă.
Asa-zisa „înstrăinare" prin chitanța sub semnătură privată, efectuatăa făcută de către D. M. către numitul M. V., a terenului în suprafață de 3,10 ha cu amplasament stabilit exclusiv de către numitul M. V. în tarlalele 4/2/1A 4/2/2/ si 4/2/3, poate fi interpretată cel mult drept o promisiune de vânzare, urmând ca actele să poată fi perfectate doar după clarificarea situației juridice a terenului.
3) Cu privire la nelegalitatea actului revocat să se observe următoarele:
3.1) C. locală pentru stabilirea dreptului de proiprietate privată asupra terenurilor Sohatu prin Hotărârea nr.57/10.10.2012, a hotărât revocarea procesului-verbal de punere în posesie nr._, având în vedere că, în urma verificării legalității acestui proces-verbal, s-au constatat că acesta a fost emis cu încălcarea dispozițiilor legilor fondului funciar si a regulamentului de organizare si funcționare ale comisiilor județene, comunal, orășenești sau municipale de fond funciar, si anume:
a) S-au încălcat dispozițiile art.5 alin.(1) lit i) din Regulamentul aprobat prin H.G. 890/2005, cu modificările si completările ulterioare, care prevede faptul că punerea în posesie, prin delimitarea în teren a persoanelor îndreptățite, este atributul principal al comisiilor comunale, orășenești sau municipale si nicidecum un atribut exclusiv al unuia dintre membrii comisiei respective, si anume, domnul M. V., specialist cadastral, care a motivat faptul că avea încheiat contractul de servicii nr.1409/10.12.2007 cu Primăria . înceta la data de 02.06.2009) si si-a depășit obligațiile izvorâte din acest contract precum si cele de membru ai comisiei locale de fond funciar si în mod abuziv a procedat la punerea în posesie a numitei D. M., stabilindu-i unilateral amplasamentul prin procesul-verbal nr.1055/50.
Dovedesc că cele afirmate cu copia procesului-verbal de punere în posesie datat 23.02.2009 si semnat doar de către specialistul în măsurători topografice (M. V.) si prezumtivul proprietar (D. M.), fără să fie semnat de către primar si secretar lucru confirmat si de către D. M. în contestația adresata Comisie județene pentru stabilirea dreptului de prorietate privata asupra terenurilor Călărași fiind înregistrata sub nr.M- 634/08.11.2012, unde la pagina 1 penultimul alineat afirma că a fost pusă în posesie doar"... de către domnul M. V.", iar apoi adaugă, referitor la data, "...data la care a semnat pe teren si procesul-verbal de punere în posesie (anexă, semnat de mine [D. M.] si de domnul M. pe teren după ce am fost pusă în posesie)".
b) S-au încălcat dispozițiile art.27 alin.(1) din Legea 18/1991, republicata cu modificările si completările ulterioare, care prevăd ca "Punerea în posesie si eliberarea titlurilor de proprietate celor îndreptățiți nu pot avea loc decât numai după ce s-au făcut în teren delimitările necesare pentru măsurători, stabilirea vecinătăților pe temeiul schiței, amaplasamentul stabilit si întocmirea documentelor constatatoare prealabile.", iar măsurătorile topografiece se fac de către specialiștii în măsurători topografice, în cazul de față prin prestare de servicii, asa cum dispune art.34 din Regulamentul privind procedura de constituire, atribuțiile și funcționarea comisiilor pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, a modelului și modului de atribuire a titlurilor de proprietate, precum și punerea în posesie a proprietarilor, aprobat prin H.G. 890/2005, cu modificările si completările ulterioare. Or, domnul M. V., speciaiist în măsurători topografice nu a precedat la delimitarea prin măsurători în teren a tarlalelor: 4/2/1/, 4/2/2 si 4/2/3 si întocmirea planurilor de delimitare pe care ulterior să le predea pe bază de proces-verbal de predare-primire conform art.10.1 din contractul de servicii nr.1409/10.12.2007, achizitorul din contract, fapt dovedit prin verificarea tuturor proceselor-verbale de predare-primire încheiate între domnul M. V. si Primarul ., C. locală pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Sohatu nu putea să pună în posesie în tarlalele nr.4/2/1/, 4/2/2 si 4/2/3 deoarece planurile de delimitarea a acestor tarlale nu i-au fost prezentate, așa cum reiese din procesele -verbale ale ședințelor comisie locale, având în vedere că de fapt ele nu au fost predate către domnul Manaioiu V., autorității administrației publice locale.
c) S-au incalcat dispozițiile art.34 alin.(5) din Regulamentul.... aprobat prin H.G. nr.890/2005, cu modificările si completările ulterioare, care prevăd autoritățile administrației publice locale vor încunoștiința în scris, cu confirmare de primire, persoanele îndreptățite, asupra datei la care va avea loc punerea în posesie, deoarece nu s-a făcut dovada că D. M. a fost invitată, de către autoritatea administrației publice locale (primăria comunei Sohatu, prin primar, care are si calitatea de președinte al comisiei locale pentru stabilirea dreptului de proprietate privata asupra terenurilor) în data de 23.02.2009 pentru punerea în posesie. In același timp, nu a fost invitată cealaltă persoană îndreptățită, respectiv D. M., neexistand niciun document care să ateste o astfel de convocare.
D. M. recunoaște că punerea în posesie s-a făcut pe teren doar de către numitul M. V., care nu se știe în ce calitate si sub ce formă a invitat-o pe aceasta la punerea în posesie în data de 23.02.2009.
Din acordul de mediere încheiat în mod fraudulos la data de 30.08.2012 între D. M. si M. V., depus în cadrul dosarului nr._ al Judecătoriei Oltenița, reiese faptul că, desi D. M. recunoaște ca moștenitor legal al defunctului D. V., în cote egale de 1/2, si pe fratele ei, numitul D. M., totuși, acesta nu este invitat la punerea în posesie realizată în teren la data de 23.02.2009, în mod abuziv.
d) Procesul-verbal de punere în posesie nr.1055/50 înregistrat în anul 2010 în Registrul special de înregistrare al proceselor-verbale de punere în posesie, din Primăria comunei Sohatu, prin care s-a pus în posesie suprafața de 3,10 ha de la autoarea N. M. pentru moștenitorul D. V., si care a fost revocat prin Hotărârea nr.57/2012, nu este semnat de către Primar, ci de o altă persoană, încălcându-se dispozițiile art.2 alin.(4) din Regulamentul ... aprobat conform H.G. nr.890/2005 cu modificările si completările ulterioare prin care se dispune ca "..In cazul în care primarul este în imposibilitatea de a-si exercita atribuțiile stabilite de prevederile legale si prin prezentul regulament ca urmare a situațiilor de boală, demisie sau suspendare, viceprimarul, membru de comisie, preia prerogativele acestuia...", or, nu s-a făcut dovada ca primarul la acea dată era într-una din situațiile precizate în actul normativ mai sus menționat, astfel că s-au încălcat încă o dată prevederile legale în materia fondului funciar la întocmirea si semnarea procesului-verbal de punere în posesie.
e) Cel mai grav aspect constatat constă în aceea că procesul-verbal de punere în posesie nr.1055/50, revocat de către comisa locala prin Hotărârea nr.57/2012, exista trei forme diferite, si anume:
1. Procesul-verbal de punere în posesie încheiat la data de 23.02.2009 pentru suprafața de 3,10 ha din Anexa 3 poz. 196 Sohatu, cu rubricile completate sub forma olografă si semnat de către specialistul în măsurători topografice, a cărei copie a fost depusă de către D. M. în dosarul nr._ .
2. Proces-verbal de punere în posesie nr. 1055/50 încheiat tot la data de 23.02.2009 conform anexei 3 poz. 196 Sohatu, cu rubricile completate la calculator si semnat de către specialistul în măsurători topografice, proprietar, secretar si cu bară la rubrica Primar, anexat de către domnul M. V. la memoriul înregistrat la instituția Prefectului -județul Clarasi sub nr. M-540/2012 si transmis Comisiei locale de fond funciar Sohatu.
3. Proces-verbal de punere în posesie nr. 1055/50 fără dată întocmit conform anexei 3 poz. 196 Sohatu, cu rubricile completate la calculator si semnat de către specialistul în măsurători topografice, proprietar, secretar si cu bară la rubrica Primar, care se află la Primăria comunei Sohatu.
Din analiza celor trei forme ale procesului verbal de punere în posesie, detaliate mai sus, reiese că desi la data de 23.02.2009, când se afirmă de către D. M. si de către M. V. că s-ar fi mers pe teren si s-ar fi efectuat punerea în posesie de către acesta din urmă, procedându-se la semnarea procesului-verbal tot de către D. M. si de către M. V., desi art. 34 alin (4) din Regulamentul....aprobat prin H.G. nr.890/2005 prevede foarte clar că acesta trebuie semnat si de către primar, respectiv secretar, asa cum apare înscris si în macheta procesului-verbal de punere în posesie prevăzută la (anexa 19 din regulament), s-a întocmit un proces-verbal de punere în posesie cu rubricile completate sub forma olografă, ulterior a fost anexată de către D. M. o copie a unui alt proces-verbal de punere în posesie, respectiv cel cu nr. 1055/50, cu rubricile completate de calculator si datat tot la data de 23.02.2009, precum si semnat la toate rubricile, pentru ca în documentele Primăriei . identifice un al treilea proces-verbal de punere în posesie având nr. 1055/50, însă nedatat, care se găsește înregistrat în registrul special de înregistrare a proceselor-verbale de punere în posesie în 2010 la numărul 50 din 52 de numere atribuite pe tot parcursul anului 2010.
Totodată s-a avut în vedere faptul că procesul-verbal de punere în posesie a fost înregistrat direct în Registrul de înregistrare a proceselor-verbale de punere în posesie nr. 1055, la numărul 50 din cele 52 de numere atribuit pe anul 2010, în mod abuziv, fără ca acest proces-verbal de punere în posesie întocmit de către domnul M. V. să fie predat pe bază de proces-verbal de predare-primire către autoritatea administrației publice locale (primarul . art. 10.1 din Contractul de servicii nr. 1409/10.12.2007, urmând ca ulterior să fie dat de către primar spre înregistrare persoanei care are atribuții de a înregistra procesele-verbale de punere în posesie în acest registru. Mai mult, în anul 2010, la data la care i-a fost atribuit numărul 50 din Registrul special, domnul M. V. nu mai avea calitatea de prestator de servicii cadastrale față de achizitorul Primăria . de servicii nr. 1409/2007 înceta să producă efecte la data de 02.06.2009.
g) Hotărârea nr. 57/2012 a fost adoptată de către C. locală de fond funciar Sohatu în urma analizării cererii formulate de domnul D. M., moștenitor legal al terenului reconstituit lui D. V. conform poziției 196 din Anexa 3 Sohatu, având ca obiect eliberarea titlului de proprietate, precum si a memoriului doamnei D. M. transmis de către Instituția Prefectului - județul Călărași cu adresa nr. M - 515/2012, în ședința din 03.10.2012, când s-a stabilit că este necesar ca ambii moștenitori să fie invitați pentru soluționarea cererilor de punere în posesie, prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire, la următoarea ședință din 10.10.2012.
h) La ședința Comisiei locale Sohatu din 10.10.2012 s-a prezentat doar domnul D. M., care, după prezentarea Procesului-verbal de punere în posesie nr. 1055/50/201 anexat de către doamna D. M. si a Procesului-verbal de punere în posesie nr._ aflat la Primăria comunei Sohatu, a precizat că nu a fost invitat la punerea în posesie si nu are cunoștință de acest proces-verbal de punere în posesie, drept pentru care s-a hotărât revocarea acestuia si punerea în posesie în Tarlaua 31, fapt cu care D. M. a fost de acord, semnând procesul-verbal de punere în posesie întocmit. Doamna D. M., în contestația formulată la C. Județeană, precizează că, de fapt, dânsa a fost invitată la ședința din 10.10.2012 pentru inducere în eroare, când, în realitate, de acest amplasament ar fi fost interesați anumiți membri ai comisiei locale.
Acest aspect îi face să considere că unica persoană interesată de acest amplasament este de fapt domnul M. V. cel care a "cumpărat" pe chitanță de mână terenul amplasat în T 4/2/1 . în mod exclusiv de dânsul si nicidecum de C. locală pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Sohatu.
La ședința din 24.10.2012 s-a analizat cererea domnului M. V., prin care solicita emiterea titlului de proprietate pentru amplasamentul (stabilit exclusiv de dânsul) din Procesul-verbal de punere în posesie încheiat la data de 23.02.2009, fără să-și dovedească calitatea, ceea ce a determinat C. locală Sohatu să-i comunice Hotărârea nr. 57 prin care a fost revocat Procesul-verbal de punere în posesie nr._ .
3.2) Din cele arătate mai sus la punctul 3.1) literele a)-i), reiese faptul că Procesul-verbal de punere în posesie nr. 1055/50, înregistrat în anul 2010 în Registrul special de la Primăria . nelegal emis de către domnul M. V., care, cu încălcarea dispozițiilor speciale prevăzute în materia fondului funciar, s-a subrogat în atribuțiile principale si exclusive ale Comisiei locale pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Sohatu, procedând la punere în posesie prin delimitare în teren a numitei D. M., C. locală pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Sohatu a hotărât legal revocarea acestui proces-verbal prin Hotărârea nr. 57/10.10.2012.
4) Cu privire la îndeplinirea condiției ca actul revocat să nu fi intrat în circuitul civil (precizări suplimentare)
a). Simplul fapt al remiterii procesului-verbal de punere în posesie întocmit cu încălcarea esențiala a normelor imperative ale Legii nr. 18/1991 si ale Regulamentului .... aprobat prin HG nr.890/2005 cu modificările si completările ulterioare, asa cum a arătat pe larg mai sus, nu poate fi considerat ca având semnificația intrării actului administrativ în circuitul civil, fiind un fapt material neproducător de efecte juridice;
b) Actul sub semnătură privată intitulat "contract de vânzare-cumpărare" si atestat de avocat Badulescu M. la data de 10.06.2010 nu are natura juridică a unui act translativ de proprietate cu privire la terenul ce a format obiectul punerii în posesie întrucât nu a fost încheiat în forma autentică cerută de lege ad validitatem, acesta putând fi interpretat doar ca o promisiune bilaterală de vânzare-cumpărare a unui bun în viitor, bun care nu se afla încă în patrimoniul promitentei-vanzatoare în condițiile în care nu fusese emis titlul de proprietate; prin urmare, nici acest act nu are relevanță sub aspectul intrării bunului în circuitul civil, asa cum greșit au susținut atât D. M., cât si M. V..
c) Acordul de mediere încheiat în considerarea promisiunii bilaterale susmenționate la data de 03.08.2012 nu este de natură a produce vreun efect juridic în privința procedurii emiterii titlului de proprietate în lumina dispozițiilor Legii nr. 192/2006, care reglementează limitele efectelor medierii si valoarea juridică a acestei proceduri, motiv pentru care nici prin prisma acestui act nu se poate susține că procesul verbal ar fi intrat în circuitul civil.
d) Procesul-verbal de punere în posesie revocat nu a produs, până la momentul revocării, niciun efect juridic, nefăcând obiectul propunerii comisiei locale si nici al analizei comisiei județene în vederea validării propunerii comisiei locale si emiterii titlului de proprietate.
Prin urmare, să se constate că, până la data revocării procesului-verbal de punere în posesie prin Hotărârea nr. 57/10.10.2012, acest act nu a produs niciun fel de efecte juridice, deci nu a intrat în circuitul civil, motiv pentru care era perfect legală revocarea lui pentru cauzele de nulitate enumerate.
In lumina celor arătate mai sus, consideră că este absolut temeinică revocarea procesului-verbal emis în mod nelegal si, pe cale de consecință, se cuvine a fi menținută Hotărârea nr. 57/10.10.2012 a Comisiei locale pentru stabilirea dreptului de proprietate privata asupra terenurilor a .> Înțelege totodată să se folosească si de apărările formulate în prezenta cauza de C. locală pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor a . de aspectele invocate de aceeași pârâtă prin întâmpinarea si precizările la întâmpinare depuse la termenul din data de 24.01.2013 în dosarul nr._, din care s-a format prezentul dosar prin disjungere.
In raport de cele ce preced, se solicită respingerea cererii de chemare în judecată modificată cu privire la toate capetele de cerere.
In drept, au invocat: art. 51-53 din Legea 18/1991; art.5 alin. 1 lit.i si 34 alin. 5 din Regulamentul... aprobat prin H.G. nr.850/2005; art.2 si art. 11 din Legea nr. 554/2004; art.1 alin. 6 din Legea nr.554/2004; art. 1237 cod civil 2009; art.115-118, 244,109 alin.(2) C.p.c. 1993.
Prin cererea depusă la dosar la 16.02.2015, (filele 282 – 284) reclamantul a reiterat excepția tardivității revocării procesului verbal 1055/50/23.02.2009 emis de C. locală Sohatu care în opinia sa este excepție dirimantă și absolută. A reluat succint apărările formulate în cererea inițială și cele precizatoare.
Reclamantul a formulat răspuns la întâmpinările formulate în cauză conform cererilor aflate la dosar filele 329 – 337 (răspuns la întâmpinarea pârâtilor D. G., O. C. M. și C. C.) filele 1 – 20 – volumul II (răspuns la întâmpinarea pârâtilor I. C., M. D. și M. D.) și filele 55 – 62 volumul II (răspuns la întâmpinarea pârâtei B. G.).
Reclamantul a solicitat respingerea tuturor excepțiilor invocate motivând pe larg netemeinicia acestora susținute printr-o interpretare gresită a faptelor și a actelor, reclamantul reluând descrierea situației de fapt și a modului cum s-a procedat atât la întocmirea procesului verbal de punere în posesie cât și la emiterea hotărârii nr. 57/10.10.2012 a Comisiei locale Sohatu, solicitând și respingerea apărărilor formulate pe fondul cauzei ca neîntemeiate.
În esență, a arătat următoarele:
1). Cu privire la excepția necompetenței materiale a Judecătoriei Oltenița a arătat că există autoritate de lucru judecat privind necompetența Tribunalului Călărași care prin sentința civilă nr. 1078/19.06.2013 pronunțată în dosarul nr._ a arătat că actiunea reclamantilor M. V. și D. M. împotriva Comisiei locale Sohatu și Comisiei Județene de fond funciar Călărași nu poate fi soluționată în baza Lg. 554/2004 ci reclamantii au la dispoziție procedura specială prev. de Lg. 18/1991.
2). Cu privire la suspendarea judecății reclamantul arată că se impune respingerea acestei cereri întrucât în dosarul 1680/P/2013 invocat de pârâti nu există nicio probă împotriva sa, nu există nici o parte vătămată și nici un prejudiciu adus cuiva prin întomcirea procesului verbal de punere în posesie nr. 1055/50/23.02.2009. De asemenea, în respectivul dosar nu s-a început urmărirea penală față de vreo persoană așa cum a comunicat P. de pe lângă Judecătoria Oltenița, în dosarul nr._ .
3). Cu privire la excepția puterii lucrului judecat (inadmisibilitatea actiunii) arată că respingerea acesteia se impune motivat de faptul că actiunea care a făcut obiectul dosarului nr._ nu a fost respinsă pe fondul cauzei ci pe motivul că aceasta nu poate fi soluționată în baza Lg. 554/2004, fiindu-le indicată porocedura specială prev. de Lg. 18/1991.
4). Cu privire la excepția lipsei calității sale procesuale active (inexistența unui drept sau interes legitim) reclamantul a arătat că are acordul expres al numitei D. M. de a cere în numele ei și pentru ea dreptul ce i se cuvine conform Lg. 18/1991, conform procesului verbal de punere în posesie 1055/50/23.02.2009, dreptul de a reclama în justiție izvorăște din dreptul constituțional de petiționare care apartine oricărei persoane iar în cauză reclamantul justifică un interes legitim, născut și actual, personal și determinat, acela de a-și apăra un bun. In jurisprudența CEDO s-a lărgit accesiunea noțiunii de „bun” și s-a stabilit că acesta cuprinde nu numai drepturile de proprietate și alte drepturi reale ci și drepturile de creanță chiar interesele economice și speranțele legitime cu anumite limitări. Față de aceste considerente a solicitat respingerea excepției ca neîntemeiată, argumentând pe larg modul în care a dobândit terenul de la D. M..
5). Cu privire la excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtilor solicită respingerea ei deoarece pârâtii au calitate de funcționari publici – membrii ai comisiei locale și în această calitate avea obligația de a respecta prevederile legale și actele și faptele reglementate de lege în ce privește revocarea unui act administrativ. În mod neîntemeiat au susținut pârâtii că fiind organ colegial, responsabilitatea este colectivă și că persoană juridică nu poate răspunde pe tărâm delictual întrucât în conformitate cu dispoz. art. 52 alin. 2 din Lg. 18/1991 rep. „comisia județeană și cea locală au, în limitele competenței lor și prin derogare de la dispozițiile codului de procedură civilă calitate procesuală pasivă și, când este cazul, activă, fiind reprezentate legal prin prefect, respectiv primar sau pe baza unui mandat convențional de către unul dintre membrii, nefiind obligatorie asistarea prin avocat.”
Reclamantul a argumentat pe larg motivele care stau la baza excepției tardivității revocării procesului verbal de punere în posesie, considerente față de care a solicitat respingerea apărărilor formulate de pârâti în legătură cu această excepție.
Cu privire la emiterea procesului verbal de punere în posesie, reclamantul a arătat că el nu punea în posesie și nu stabilea amplasamentul ci doar întocmea procese verbale olograf în 3 exemplare, le semna împreună cu proprietarii sau cei îndreptățiți cărora le dădea un exemplar al pv-ului și al proiectului de parcelare (al schiței terenului) și pe teren le arăta amplasamentul terenului, după care un exemplar al procesului verbal olograf, îl dădea secretarului comisiei dl. S. I., iar al treilea exemplar îl păstra în arhiva PFA M. V. pentru justificări ulterioare în sensul îndeplinirii obligațiilor contractuale. Ulterior, S. I. scotea la calculator în 3 exemplare pv identice în conținut cu cel olograf. Așa s-a întâmplat și în privința numitei D. M. căreia la 23.02.2009 i-a predat un exemplar al pv-ului olograf, un exemplar al poiectului de parcelare al tarlalelor 4/2/1, 4/2/2 și 4/2/3 și i-a arătat pe teren amplasamentul. Nu s-a substituit comisiei locale cum greșit afirmă pârâtii. Ulterior, procesul verbal era semnat de secretarul și primarul (sau viceprimarul după caz) pe alte exemplare identice în conținut întocmite la calculator, după exemplarul olograf.
Reclamantul susține că nici unul din motivele invocate în întâmpinare nu sunt reale, acestea se bazează exclusiv pe o . speculații și afirmații neadevărate și defăimătoare la adresa sa nesusținute de probe și rupte din context. Pârâtii intenționat și cu rea credință creează confuzie între actele și prevederile legale privitoare la reconstituirea dreptului de proprietate cu cele necesare pentru emiterea titlului de proprietate.
În contractul de serviciu nr. 1409/10.12.2007 nu este mentionată obligația sa de a întocmi planuri de amplasamet și delimitare în format digital. Conform contractului, avea obligația să întocmească proiecte de parcelare în format analog.
Întrucât contractul 1409/10.12.2009 încheiat între reclamant și Primăria . vigoare și în decembrie 2012, (așa cum recunosc și membrii comisiei locale în ședința din 23.01.2013) dar sistat până la achitarea facturilor restante 24.12.2012 se dovedește că și în anul 2010, data înregistrării procesului verbal de punere în posesie în registrul comisiei locale reclamantul avea drept de semnătură la rubrica „întocmit” pe procesele verbale de punere în posesie emise de C. locală și drept urmare se dovedește că procesul verbal de punere în posesie 1055/50 din 23.02.2009 a fost legal întocmit.
În ședința publică din 2.03.2015, instanța a reținut că față de raportul juridic dedus judecății, care vizează anularea HCL 57/2012 și obligarea CJSDPT Călărași de a emite titlu de proprietate, titlu care vizează pe moștenitorii defunctului D. V., precum și procesul verbal al Comisiei Locale Sohatu în care s-a examinat cererea numitului D. M. care a solicitat un alt amplasament decât cel mentionat în procesul verbal de punere în posesie 1055/2010 rezulta necesitatea introducerii în cauză a celor doi moștenitori D. M. și D. M..
Prin încheierea ședinței publice din 2.03.2015, (filele 120-122 vol. II) instanța, având în vedere precizările reclamantului, a dispus introducerea în cauză a numiților D. M. și D. M. dispunând citarea acestora conform art. 79 alin. 1 C.pr.civilă.
La 4.03.2015, s-a primit la dosar cererea reclamantului M. V. de introducere în cauză a numitei D. M., domiciliată în orasul P. .. 22 jud. Ilfov, cu citarea la reședința sa din .) jud. Ialomița.
In motivare a arătat că atât el cât și D. M. au același interes în cauză respectiv acela de emitere a titlului de proprietate pe numele autorului D. V. conform procesului verbal de punere în posesie 1055/50/23.02.2009 și respectiv interesul ca Judecătoria Oltenița să poată soluționa dosarul nr._ .
Prin aceeași cerere reclamantul a revenit la poziția exprimată în ședință publică și a arătat că în opinia sa nu se impune introducerea în cauză a comoștenitorului D. M. care într-adevăr a cerut titlu pentru același autor D. V. însă nu a cerut și revocarea procesului verbal de punere în posesie nr. 1055/50/23.02.2009. Deși inițial D. M. a acceptat amplasamentul stabilit anterior în T. 4/2/1, 4/2/2 și 4/2/3, după care s-a răzgândit fără nici un motiv sau temei legal cerând un alt amplasament iar comisia locală s-a supus orbește și chiar mai mult, a revocat procesul verbal 1055/50/23.02.2009 deși nu a fost cerut de nimeni acest lucru.
Intervenienta D. M. a depus la dosar note de ședință (filele 133 – 135) prin care s-a declarat de acord cu actiunea formulată de reclamant arătând în esență că este persoană îndreptățită să solicite emiterea titlului de proprietate, drept pe care i l-a transmis reclamantului, amândoi având interesul de soluționare a dosarului nr._ pe rolul Judecătoriei Oltenița.
Intervenientul D. M. nu a formulat întâmpinare.
De asemenea nu a formulat întâmpinare în cauză nici C. Județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Călărași.
Prin cererea depusă la termenul din 7.04.2015 reclamantul a denunțat ca false actele depuse la dosar de către pârâtul D. G., cerere care a fost înaintată la P. de pe lângă Judecătoria Oltenița.
În cauză au fost administrate probele cu înscrisuri atât cele depuse prin inițiativa părtilor cât și cele solicitate din oficiu de către instanță de la C. locală (fila 181 primul volum) interogatoriul pârâtilor D. G. și S. I. luat la propunerea reclamantului cât și interogatoriul reclamantului luat la propunerea pârâtilor (filele 198-206), interogatoriul pârâtului D. G. luat din oficiu precum și relații care au fost obținute de la OCPI Călărași.
In ședința publică din 7.04.2015, instanța s-a pronunțat asupra excepțiilor privind necompetența materială a Judecătoriei Oltenița, a lipsei calității procesuale active a reclamantului, a puterii de lucru judecat, a inadmisibilității invocate de pârâti, prin respingerea acestor excepții, cu motivarea cuprinsă în încheierea de ședință de la aceeași dată.
Cu privire la excepția tardivității revocării procesului verbal de punere în posesie invocată de reclamant, instanța a reținut că aceasta nu este nici excepție de fond și nici excepție de procedură ci ea vizează fondul primului capăt de cerere din actiunea reclamantului astfel că apărările invocate de acesta vor fi analizate pe fondul cauzei. În același sens s-a dispus și asupra excepției de inadmisibilitate invocată de pârâta B. G..
Totodată, instanța a respins cererea de suspendare a judecății.
Din examinarea materialului probator instanța reține următoarea situație de fapt:
În baza dispozițiilor Lg. 18/1991, i s-a reconstituit numitului D. V., în calitate de moștenitor al defunctei N. M. dreptul de proprietate pentru o suprafață totală de 3,10 ha. pe teritoriul ., fiind înscris la poz. nr. 196 în anexa nr. 3 Progresu (filele 111-112), tabelul anexă 3 Progresu fiind validat de C. județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Călărași prin Hotărârea nr. 37 din 8.08.1991 așa cum rezultă din adresa Prefecturii Călărași, M 583,15/INF din 10.09.2013 (fila 149).
Numitul D. V., a decedat la 12.03.2002 iar succesiunea sa a fost dezbătută notarial conform CM nr. 201/24.12.2004 eliberat de notar public Domokoș A. din ., conform căruia moștenitori ai defunctului sunt cei doi copii D. M. și D. M. fiecare cu câte o cotă de 3/8 din succesiune și soția supraviețuitoare D. I. cu o cotă de 2/8 din succesiune. Aceasta din urmă a decedat ulterior la 17.04.2007 conform copiei certificatului de deces (fila 119 vol. II).
Punerea în posesie cu terenul de 3,10 ha. reconstituit în proprietate defunctului D. V., s-a efectuat la 23.02.2009 conform procesului verbal de punere în posesie încheiat la aceeași dată în format olograf, (fila 227 vol. I) după cum urmează: 2,2566 ha. teren arabil ./2/1; 3037 m.p. arabil ./2/2 și 5.397 m.p. arabil, ./2/3, act semnat de specialistul în măsurători topografice, respectiv dl. M. V. (după cum acesta a recunoscut la interogatoriu) și de d-na D. M., moștenitoarea defunctului D. V. (după cum aceasta a recunoscut prin înscrisul olograf depus la dosar).
Întocmirea procesului verbal de punere în posesie s-a realizat prin intermediul reclamantului M. V. care în anul 2009 era în executarea contractului de servicii nr. 1409/10.12.2007 încheiat cu Primăria . al acestui contract constând în aceea că prestatorul, respectiv dl. M. V. se obliga să presteze servicii de cadastru constând în întocmirea proiectelor de parcelare pentru suprafața de 6353 ha. teren arabil situat în extravilanul . proceselor verbale de punere în posesie pentru persoanele cărora nu li s-a emis titlu de proprietate, în perioada/perioadele convenite și în conf. cu obligațiile asumate prin respectivul contract.
Cu privire la executarea acestui contract, au existat mai multe litigii în care dl. M. V. a obținut câștig de cauză, conform hotărârilor judecătorești depuse la dosar. Instanța reține totodată că până în prezent, nu există nicio dovadă în sensul că împotriva reclamantului M. V. s-ar fi început urmărirea penală pentru vreo faptă în legătură cu contractul de prestări servicii mai sus mentionat.
Intervenienta D. M. a recunoscut prin declarația depusă la dosar (fila 119) că la data de 23.09.2009 a fost pusă în posesie de către dl. ing. M. V. cu terenul moștenit de la tatăl său D. V., teren în suprasfață de 22.566 m.p. în T. 4/2/1, P.1, și că a semnat procesul verbal de punere în posesie primind un exemplar al acestuia și un exemplar al planului parcelar.
Procesul verbal de punere în posesie completat olograf, a fost depus de dl. M. V. la Primăria . la interogatoriu de pârâtul S. I.) și prin prelucrarea datelor a fost editat exemplarul la calculator și ulterior înregistrat cu nr._ în registrul de evidență a proceselor verbale de punere în posesie ( filele 60 – 75).
La data de 10.06.2010 între intervenienta D. M. în calitate de promitentă vânzătoare și reclamantul M. V. în calitate de promitent vânzător, s-a încheiat antecontractul de vânzare – cumpărare intitulat „contract de vânzare – cumpărare” atestat sub nr.8 din 10.06.2010 la C.. av. B. M., în conf. cu dispoz. art. 3 alin. 1 teza a III-a din Lg. 51/1995 (atestându-se data, identitatea părtilor și conținutul actului redactat de avocat) prin care D. M., a vândut dl. M. V., cota sa parte din dreptul de proprietate asupra terenului arabil în suprafață de 3,1 ha. din extravilanul localității Progresu, . act că terenul a fost obținut prin reconstituirea dreptului de proprietate în baza Lg. 18/1991 așa cum reiese din anexa 3 CAP Progresu, poz. 196 . Ulterior, la 16 iunie 2012 părtile antecontractului au făcut și un act adițional prin care au mentionat că obiectul convenției îl reprezintă terenul arabil în suprafață de 1,55 ha. situat în extravilanul localității Progresu, ./2/1, P.1, cu următoarele vecinătăți: la N, S și E – drum iar la V – rest proprietate.
La data de 30.08.2012, aceleași părti au încheiat și un acord de mediere(filele 22 – 23, vol. I) la Biroul Mediatorului C. M., cu sediul în București în scopul stingerii pe cale amiabilă a litigiului ce formează obiectul dosarului nr._ aflat pe rolul Judecătoriei Oltenița, (având ca obiect actiunea reclamantului M. V. de a se constata intervenită vânzarea – cumpărarea pentru terenul promis spre vânzare de D. M.) act în care D. M. a declarat că suprafața promisă spre vânzare, face parte din suprafața totală de 3,10 ha. deținută împreună cu fratele său D. M., reconstituită în proprietate tatălui lor D. V. conform anexe 3 Progresu, poz. 196, așa cum sunt prevăzute în procesul verbal de punere în posesie nr. 1055/50/3.02.2009. În același act, D. M. a declarat că a vândut definitiv și irevocabil reclamantului M. V., cota parte de ½ din terenul de 3,10 ha. respectiv 1,55 ha. teren asupra căruia reclamantul a intrat în stăpânirea de drept și de fapt de la data de 10.06.2010 data semnării actului de vânzare – cumpărare și că a primit pretul vânzării la aceeași dată, nemaiavând pretenții de la promitentul cumpărător (fila 22 – 23, vol. I).
C. locală Sohatu, prin adresa 2103/30.09.2010 a înaintat Oficiului de Cadastru și Publicitate Imobiliară Călărași un nr. 27 procese verbale de punere în posesie și documentația necesară (planuri parcelare în format analog cât și în format digital, copii cărti de identitate, copii certificate de deces, după caz, declarații) în vederea emiterii titlurilor de proprietate pentru 27 de persoane nominalizate printre care, la poz. 23, figurează N. L. M. cu procesul verbal nr. 1055/50. Ulterior, cu adresa 2608/24.11.2010 (fila 122) C. locală Sohatu mentionează că returnează OCPI Călărași, un nr. de 8 procese verbale de punere în posesie și documentația necesară, (planuri parcelare în format analog cât și în format digital, copii cărti de identitate, copii certificate de deces, după caz, declarații) în vederea emiterii titlurilor de proprietate pentru 8 persoane, printre care la poz. 7, figurează N. M. cu procesul verbal 1055/50.
OCPI Călărași, cu adresa 7704/2010 /24.03.2011 (înregistrată la Primăria .. 832 din 30.03.2011) a comunicat că cele 8 procese verbale de punere în posesie nu pot sta la baza emiterii titlului de proprietate, motivele returnării lor fiind înscrise pe fiecare proces verbal de punere în posesie atașate. În privința procesului verbal de punere în posesie nr. 1055/50 s-a mentionat lipsa planului parcelar în format digital.
Cu cererea înregistrată la Primăria Sohatu sub nr. 2567/19.02.2012 intervenienta D. M. a solicitat eliberarea de urgență a titlului de proprietate pentru terenul de 3,10 ha. conform procesului verbal de punere în posesie nr. 1055/50/23.02.2009 și proiectului de parcelare pe care l-a vizualizat la data întocmirii procesului verbal.
La fel a procedat și reclamantul M. V. în anul 2012, iar CJSDPT Călărași cu adresa M.540 din 2 octombrie 2012 a remis memoriul Comisiei locale cu solicitarea de a se comunica dacă s-a înaintat către OCPI Călărași, procesul verbal de punere în posesie nr._ iar în caz contrar, motivul pentru care nu s-au făcut demersurile legale (fila 153 vol. 1).
În anul 2012, a formulat cerere pentru eliberarea titlului de proprietate conform anexei 3 A Progresu, poz. 196, și intervenientul D. marian ( fiul lui D. V.) cerere înregistrată la Primăria . din 23.08.2012.
Cu adresele din 3 octombrie 2012, emise de Primăria . D. M. și D. M. au fost invitați la sedința Comisiei locale de fond funciar Sohatu din 10.10.2012, ora 11,00, pentru soluționarea memoriilor privind eliberarea titlurilor de proprietate conform procesului verbal de punere în posesie nr._ .
Conform procesului verbal al ședinței Comisiei locale de fond funciar Sohatu din 10.10.2012, rezultă că potrivit convocării s-a prezentat dl. D. M. care a arătat că nu are cunoștință de procesul verbal de punere în posesie_ și nici de amplasamentul stabilit anterior acceptând în primă fază amplasamentul stabilit anterior în T. 4/2/1, 4/2/2 și 4/2/3 urmând să se întocmească un alt proces verbal de punere în posesie pe același amplasament. S-a consemnat că după câteva minute, dl. D. M. revine asupra deciziei și solicită punerea în posesie pe un alt amplasament în T. 31 Progresu. Din oficiu, C. locală a propus modificarea poz. 196, din anexa nr. 3 Progresu, prin invalidarea suprafeței de teren din intravilan și majorarea terenului arabil din extravilan, conform cererii nr. 2010/1991 propunere aprobată cu majoritate de voturi (secretarul S. I. abținându-se de la vot.) În continuare, s-a supus la vot revocarea procesului verbal de punere în posesie nr._ iar membrii comisiei cu majoritate de voturi a aprobat revocarea procesului verbal ( secretarul S. I. abținându-se de la vot).
La aceeași dată 10 octombrie 2012, C. locală de fond funciar Sohatu, a emis hotărârea nr. 57 prin care la art. 1 s-a mentionat că se revocă procesul verbal de punere în posesie_ întocmit conform anexei 3, poz. 196 Progresu, la Lg. 18/1991. La aceeași dată, a emis și hotărârea nr. 30/10.10.2012 prin care s-a admis cererea petentului D. M. de modificare a poz., 196 din anexa 3 Progresu, în sensul corectării numelui autoarei acesta fiind N. M., radierea suprafețelor de 600 m.p. teren neagricol, 1000 m.p. vie, 800 m.p. pajiște și majorarea suprafeței de teren arabil extravilan de la 2,92 ha. la 3,10 ha. C. locală Sohatu, a emis cele două hotărâri mentionate anterior în componența stabilită prin Ordinul 355/16 iulie 2012 a Prefectului jud. Călărași (fila 147), respectiv pârâtii persoane fizice din cauză.
Prin hotărârea nr. 1081/11 octombrie 2012 a CJSDPT Călărași s-a admis propunerea comisiei locale pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Sohatu și s-a modificat poz. 196 din anexa 3 Progresu, la Lg. 18/1991 în sensul celor reținute prin Hotărârea nr. 30/2012 a Comisiei locale Sohatu.
Persoanele interesate, respectiv D. M. și M. V., au formulat o actiune de anulare a hotărârii nr. 57/2012 a Comisiei locale Sohatu, care a constituit obiectul dosarului nr._ a Tribunalului Călărași, în care s-a pronunțat sentința civilă nr. 1078/2013 prin care actiunea a fost respinsă în baza art. 18 alin. 1 rap. la art. 5 alin. 2 din Lg. 554/2004 reținându-se că atât capătul principal de cerere cât și cele accesorii nu pot fi soluționate în baza lg. 554/2004 a contenciosului administrativ, întrucât reclamantii au la dispoziție procedura specială prevăzută de Lg. 18/1991.
Față de această soluție, d-na D. M., a formulat actiune înregistrată la Judecătoria Oltenița sub nr._ (cu capetele de cerere mentionate la începutul considerentelor acestei hotărâri) în care s-a pronunțat soluția de declinare a competenței în favoarea CJSDPT Călărași prin sentința civilă nr. 1084/23.05.2013. In dosarul_ a formulat cererea de intervenție dl. M. V. care a fost disjuns și formează obiectul prezentei cauze cu nr._ .
Răspunzând solicitării instanței, de a comunica soluția în contestația d-nei D. M., CJSDPT Călărași, a comunicat cu adresa nr. 8308/11.12.2014 (fila 138 vol. I) că în urma analizării contestației, membrii Comisiei Județene au stabilit că nu au competența să se pronunțe cu privire la o hotărâre ce vizează operațiuni de punere în posesie, care este un atribuit exclusiv al comisiilor legale de fond funciar conform art. 5 alin. 1 lit. i din Regulamentul …aprobat prin HG nr. 890/2005 cu modificările și completările ulterioare. De asemenea, prin adresa nr. 498/12.02.2015 (fila 307 vol. I) a răspuns în sensul că nu a adoptat nici o soluție în dosarul nr._, deoarece nu a fost soluționat dosarul penal nr. 1680/P/2013 în care s-a dispus începerea urmăririi penale împotriva reclamantului M. V., procedura penală atrăgând răspunderea oricărei proceduri civile.
În cauză, pârâtii au învederat că terenul ce constituie obiectul procesului verbal de punere în posesie nr._ este întabulat în CF în favoarea altor persoane decât moștenitorii defunctului D. V., depunând la dosar înscrisuri (filele 188-196) referitoare la un teren în suprafață măsurată de 44.386 m.p. situat în intravilanul . nr. cadastral 20.292 înscris în CF nr._ a . de carte funciară pentru informare (fila 194) rezultă că prima înscriere a dreptului de proprietate s-a făcut în baza încheierii 8108/27. iulie 2009 în baza actului administrativ nr. 163 din 4 octombrie 2005 emis de Academia de Științe Agricole și Silvice, urmate de înscrierile cu nr. 21.237 din 16.05.2014 în baza actului notarial 1315/12.05.2014 .
La solicitarea instanței, C. locală Sohatu, a depus la dosar, copiile proiectelor parcelare atât în format electronic (CD) cât și în format de hârtie (print A3) pentru parcelele 4/21, 4/2/2 și 4/2/3.
Instanța a solicitat relații de la OCPI Călărași (înaintând planurile parcelare în format electronic și în format de hârtie, precum și setul de înscrisuri depus de pârâti, pentru terenul cu nr. cad._ înscris în CF 20.292 .), în sensul dacă pentru terenul în legătură cu care reclamantul M. V. a formulat actiunea din prezenta cauză, respectiv parcelele situate în T. 4/2/1, 4/2/2 și 4/2/3 UAT Sohatu, s-au emis titluri de proprietate în baza Lg. 18/1991 și dacă aceste tarlale se suprapun cu suprafața de 44.386 m.p. cu nr. cad. 20.292 întabulat în CF. 20.292 ..
Cu adresa 2441/15.06.2015 OCPI Călărași a comunicat instanței că nu există titluri de proprietate emise, în care să fie înscrise imobilele existente în aceste tarlale, pe teritoriul administrativ al . că planul parcelar transmis pentru T. 4/2/1, 4/2/2 și 4/2/3, teritoriul administrativ al . cu imobilul înscris în CF 20.292 cu nr. cadastral 20.292 teritoriul administrativ al . anexate, rezultând din acest plan anexat că suprapunerea vizează terenurile din T. 4/2/2 și T. 4/2/3 (filele 248-252).
În baza situației de fapt reținute prin prisma materialului probator administrat în cauză, instanța constată că actiunea reclamantului M. V. este în parte întemeiată după cum urmează:
Se constată întemeiat capătul de cerere privind anularea hotărârii nr. 57/10 octombrie 2012 emisă de C. locală de fond funciar Sohatu, întrucât această hotărâre prin care s-a revocat procesul verebal de punere în posesie nr._, a fost adoptată după ce acest proces verbal a intrat în circuitul civil.
Procesul verbal de punere în posesie înregistrat sub nr._ este un act administrativ în sensul dat de art. 2 alin. 1 lit.c din Lg. 554/2004 privind contesnciosul administrativ, act emis de o autoritate publică cu activitate administrativă conform art. 52 alin. 1 din Lg. 18/1991 republicată cu modificările și completările ulterioare.
Din interpretarea dispoz. art. 1 alin. 6 din Lg. 554/2004 rezultă că autoritatea publică care a emis un act administrativ unilateral nelegal îl poate revoca numai dacă acest act nu a intrat în circuitul civil și nu a produs efecte juridice. După această dată, se poate solicita anularea actului pe cale judecătorească. Cu alte cuvinte, un act administrativ care a intrat în circuitul civil și a produs efecte juridice, nu mai poate fi revocat de către organul emitent.
Instanța reține că procesul verbal de punere în posesie 1055/50/23.02.2009 înregistrat în evidențele Primăriei Sohatu, în anul 2010, a intrat în circuitul civil cel puțin la data de 30.08.2012, dată la care a fost mentionat în mod expres în acordul de mediere încheiat între M. V. și D. M., la biroul mediatorului C. M. din București, înregistrat la acela birou sub nr. 04/30.08.2012. In acest mod, procesul verbal de punere în posesie a produs efecte juridice, iar în temeiul dispoz. legale mentionate anterior, acest act nu mai poate fi revocat de organul emitent.
Procedând la revocarea procesului verbal de punere în posesie prin hotărârea nr. 57/10.10.2012 C. locală de fond funciar Sohatu, a pronunțat o hotărâre nelegală. Faptul că celălalt moștenitor, D. M. a solicitat la 23.08.2012 eliberarea TP pentru suprafața de 3,10 ha. nu putea constitui un motiv de revocare a procesului verbal de punere în posesie_, după . civil.
Alegațiile pârâtilor în sensul că specialistul în măsurători topografice, reclamantul M. V. s-a subrogat în atribuțiile comisiei locale, nu sunt întemeiate. Reclamantul, în executarea contractului de prestări servicii, nr. 1409/10.12.2007, a întocmit procesul verbal de punere în posesie, pe care l-a depus la sediul primăriei așa cum a procedat și în cazul întocmirii tuturor proceselor verbale de punere în posesie, la care era obligat în baza contractului. Procesul verbal_ a fost înregistrat sub acest număr în registrul special al Comisiei Locale Sohatu, și a fost înaintat de 2 ori în anul 2012 al OCPI Călărași cu solicitarea de a se emite titlul de proprietate în baza lui, manieră care dovedește că C. locală Sohatu și-a însușit acest proces verbal de punere în posesie. De altfel, tranșând un litigiu în legătură cu executarea contractului nr. 1409/2007 Tribunalul Călărași, a reținut în considerentele sentinței . decembrie 2010 definitivă și irevocabilă prin decizia Curtii de Apel București 1132/23.06.2011 că restituirea de către OCPI Călărași a 88 procese verbale de punere în posesie către C. locală Sohatu, s-a declarat neprezentării planurilor parcelare în format digital care însoțesc procesele verbale și nicidecum că au fost greșit întocmite.
Instanța reține că nu a fost sesizată cu cercetarea legalității sau temeiniciei procesului verbal de punere în posesie 1055/50/23.02.2009 sau a modului de executare a contractului de prestări servicii nr. 1409/10.12.2007 astfel că toate apărările făcute de pârâti referitoare la aceste aspecte, exced cadrului procesual, respectiv cererilor cu care instanța a fost investită, astfel că nu se va face analiza acestor apărări.
Cu privire la îndreptățirea reclamantului de a solicita anularea hotărârii Comisiei locale Sohatu, instanța reține că prin antecontractul de vânzare – cumpărare încheiat la 10.06.2010 între promitenta vânzătoare D. M. și promitentul cumpărător M. V., nu a avut loc o transmitere a dreptului de proprietate pentru suprafața de 1,55 ha., suprafață indiviză din totalul de 3,10 ha. Promitenta vânzătoare, și-a asumat numai obligația de a transmite dreptul de proprietate reclamantului de la care a încasat pretul integral iar reclamantul și-a asumat doar obligația de a cumpăra acest teren, convenție în legătură cu care există pe rolul instanței nr._ (în care judecata s-a suspendat până la judecarea prezentei cauze). Promisiunea bilaterală de vânzare prin care părtile s-au obligat să încheie în viitor, la pretul stabilit, contractul de vânzare, este un contract distinct de acesta din urmă și nu produce efectele vânzării, ceea ce înseamnă că acesta nu transferă dreptul de proprietate ci dă naștere doar unor obligații cu caracter personal pentru ambele părti, respectiv obligația de a vinde/cumpăra terenul. Reclamantul este beneficiarul unei promisiuni neexecutate de a vinde terenul situat în extravilan, motiv pentru care s-a adresat instanței de judecată pentru pronunțarea unei hotărâri care să țină loc de act autentic de vânzare – cumpărare. Reclamantul este astfel titularul unui drept de creanță, corelativ obligației de a vinde asumată de promitenta vânzătoare, în temeiul antecontractului, drept în baza căruia sunt incidente dispoz. art. 1279 C. civil, în baza cărora este îndreptățit să întreprindă toate demersurile necesare în vederea obținerii titlului de proprietate pentru terenul ce constituie obiectul antecontractului de vânzare – cumpărare, act fără de care nu poate fi luată în discuție valabilitatea înstrăinării unui teren.
Pentru acest considerent, sunt neîntemeiate și apărările pârâtei B. G. referitoare la inadmisibilitatea actiunii reclamantului M. V. pentru motivul că n-ar dovedi dreptul de proprietate asupra terenului. Reclamantul M. V., în calitate de promitent cumpărător a actionat în justiție tocmai pentru a obține emiterea titlului de proprietate și astfel să-și poată realiza dreptul izvorât din încheierea antecontractului de vânzare – cumpărare cu intervenienta D. M..
Față de considerentele expuse, instanța va dispune anularea hotărârii nr. 57/10 octombrie 2012 emisă de C. locală de fond funciar Sohatu.
În aceste condiții și constatând temeinicia cererii pentru eliberarea titlului de proprietate pentru terenul reconstituit în proprietate în anul 1991, moștenitorului D. V., instanța, va obliga pe pârâta C. locală de fond funciar Sohatu să întocmească și să înainteze Comisiei județene pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Călărași documentația completă necesară emiterii titlului de proprietate pe numele moștenitorului D. V. pentru suprafața totală de 3,100 ha. în extravilanul ., conform anexei 3 A Progresu, poz. 196, modificată prin hotărârea Comisiei locale nr. 30 din 30 octombrie 2012, validată prin hotărârea nr. 1081/11 octombrie 2012, a CJSDPT Călărași, fiind inadmisibil ca după aproape 24 ani de la data reconstituirii dreptului de proprietate asupra terenurilor prin anexa 3 a Progresu, să nu fie emis titlu de proprietate.
În ce privesc parcelele de teren pentru care se va întocmi documentația, instanța reține în primul rând că amplasamentul stabilit în T. 4/2/2 și T. 4/2/3 nu poate face obiectul emiterii titlului de proprietate, întrucât dreptul de proprietate pentru cele două suprafețe sunt întabulate încă de la data de 27 iulie 2009 (deci înainte de înregistrarea procesului verbal_ în evidențele Primăriei Sohatu) în favoarea altor persoane înscrierea fiind opozabilă tuturor și până la proba contrară se prezumă că dreptul lor și înscrierea acestui drept în cartea funciară este conformă cu legea. Alegațiile reclamantului cu privire la modul în care proprietarii tabulari au obținut titlul de proprietate și respectiv înscrierea dreptului lor în cartea funciară sunt străine de obiectul cererilor cu care instanța a fost investită și nu au relevanță în cauză.
Pentru terenul în suprafață similară cu cel mentionat în T. 4/2/2 și 4/2/1 C. locală Sohatu este obligată să identifice și să stabilească alte amplasamente cu acordul moștenitorilor prin respectarea regulamentului aprobat prin HG 890/2005 cu modificările și completările ulterioare, respectiv, prin respectarea dispoz. art. 5 alin. 1 lit. i care prevede atributul comisiei locale de punere în posesie, prin determinarea în teren a persoanelor îndreptățite și completarea fișelor de punere în posesie și a dispozițiilor art. 27 alin. 1 din Lg. 18/1991 rep. cu modificările și completările ulterioare, care prevăd că punerea în posesie și eliberarea titlurilor de proprietate celor îndreptățiți nu poate avea loc decât numai după ce s-au făcut în teren delimitările necesare pentru măsurători, stabilirea vecinătăților pe temeiul schiței amplasamentului stabilit și întocmirea documentelor constatatoare prealabile.
Rămâne valabil amplasamentul mentionat în T. 4/2/1 conform procesului verbal de punere în posesie nr._ pentru care nu s-a emis titlu de proprietate până în prezent și nu este ocupat de alte persoane îndreptățite în suprafață de numai 22.566 m.p. așa cum este înscris în planul parcelar (fila 216 verso vol. 2).
Pe cale de consecință, și pârâta CJSDPT Călărași va fi obligată să emită titlul de proprietate pe numele moștenitorului D. V., pentru suprafata totală de 3,100 ha in extravilanul ., din care suprafata de 22.566 mp in T4/2/1 conform planului parcelar vizat de Primăria Sohatu si procesului-verbal de punere in posesie înregistrat sub nr._ la Primăria ., prin respectarea dispoz. art. 6 lit. e și f din Regulamentul aprobat prin HG nr. 890/2005 cu modificările și completările ulterioare care prevăd atribuțiile comisiei județene în validarea propunerilor Comisiei locale, împreună cu proiectele de delimitare și parcelare și respectiv în emiterea titlurilor de proprietate pentru cererile validate.
Cu privire la ultimul capăt de cerere în pretenții, instanța reține că pârâtii persoane fizice, membrii ai Comisiei locale Sohatu, au calitate procesuală pasivă întrucât în raport de situația premisă reliefată de reclamant în cerere, au obligația de a sta în proces și de a răspunde la cererea formulată, pe temeiul răspunderii civile delictuale.
Instanța va respinge ca neîntemeiat capătul de cerere privind obligarea pârâtilor la despăgubiri civile de 100 lei/zi de întârziere.
In primul rând, se constată că nu sunt incidente dispoz. art. 64 din Lg. 18/1991 republicată cu modificările și completările ulterioare. Acest text prevede posibilitatea obligării primarului la penalități, în condițiile în care se constată că C. locală refuză înmânarea titlului de proprietate emis de C. județeană sau punerea efectivă în posesie, ipoteze care nu se regăsesc în speța de față.
In al doilea rând nu sunt întrunite cumulativ nici condițiile antrenării răspunderii civile delictuale a pârâtilor, membrii ai Comisiei locale Sohatu, care au aprobat revocarea procesului verbal de punere în posesie, în temeiul art. 1357 C. civil (potrivit căruia cel care cauzează altuia un prejudiciu printr-o faptă ilicită săvârșită cu vinovăție, este obligat să îl repare) condiții referitoare la existența unei fapte ilicite cauzatoare de prejudiciu, existența unui prejudiciu, a legăturii de cauzalitate dintre faptă și prejudiciu și săvârșirea faptei cu vinovăție.
Instanța constată că reclamantul nu a suferit nici un prejudiciu în condițiile în care a avut în posesie întregul teren încă de la data încheierii antecontractului de vânzare – cumpărare în anul 2010. După acest moment, reclamantul a încheiat cu . reprezentată de I. C., un acord (vezi fila 151 vol. I) prin care reclamantul a transmis folosința terenului de 3,1 ha. din T. 4/2/1, P.1, pe care îl deținea în baza chitanței sub semnătură privată terenul fiind identificat prin procesul verbal de punere în posesie nr. 1055/50/23.02.2009. Ambele părti ale acordului s-au înțeles ca terenul să fie lucrat și recoltat de . pe anii agricolo 2010 – 2011 și respectiv 2011 – 2012 urmând ca reclamantul să primească arendă de 1200 kg. /ha. în natură sau în bani, la pretul pieței. Si după expirarea termenului acestui acord, reclamantul a avut în posesie terenul așa cum rezultă și din acordul de mediere pe care l-a încheiat cu D. M. precum și din rezoluția Parchetului de pe lângă Curtea de Apel București din 4.12.2013 prin care s-a dispus neînceperea urmăririi penale față de pârâtul I. C. pentru fapta de conflict de interese prev. de art. 253/1 C.p. (filele 304-306, vol. 1). In condițiile în care a avut în posesie terenul și a putut dispune cu privire la exploatarea acestuia nu se poate reține că reclamantul a suferit vreun prejudiciu prin neemiterea titlului de proprietate. De altfel, reclamantul nu a dovedit așa cum avea obligația conform art. 249 C.pr.civilă, întinderea prejudiciului suferit.
În lipsa unui prejudiciu, este de prisos a se mai analiza celelalte condiții a căror întrunire cumulativă antrenează răspunderea civilă delictuală a unei persoane fizice conform art. 1357 NCC.
Instanța constată că reclamantul si-a rezervat dreptul de a solicita pe cale separată cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite în parte actiunea precizată formulată de reclamantul M. V. domiciliat în București . A, ., sect. 4 în contradictoriu cu pârâtii C. locală pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Sohatu, C. Județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Călărași,D. G. – cu domiciliul procesual ales pt. comunicarea actelor de procedură la av. Tintă Vass E. în București, ., . ., sect. 3, S. I. domiciliat în ., I. C. - cu domiciliul procesual ales la sediul SPRL „ M. și Asociații denumită anterior B. și Asociații” din București . nr. 70, sect. 2 B. G. cu domiciliul ales pt. comunicarea actelor de procedură la sediul Prefecturii jud. Călărași din mun. Călărași,. .-11, jud. Călărași, M. D. cu domiciliul procesual ales la sediul SPRL „ M. și Asociații denumită anterior B. și Asociații” din București . nr. 70, sect. 2, O. C. M. - cu domiciliul procesual ales pt. comunicarea actelor de procedură la av. Tintă Vass E. în București, ., . ., sect. 3, I. C. domiciliat în ., C. C. F. cu domiciliul procesual ales pt. comunicarea actelor de procedură la av. Tintă Vass E. în București, ., . ., sect. 3, M. D. cu domiciliul procesual ales la sediul SPRL „ M. și Asociații denumită anterior B. și Asociații” din București . nr. 70, sect. 2, si intervenientii introdusi in cauză D. M. domiciliată în orasul P., satul P., .. 22, jud. Ilfov și cu reședința în .) jud. Ialomița si D. M. domiciliat în or. P. .. 22, jud. Ilfov.
Anulează hotărârea nr. 57/10.X.2012 emisă de pârâta C. L. Sohatu.
Obligă pe pârâta CLFF Sohatu să întocmească si să înainteze CJSDPPT Călărași documentatia completă necesară emiterii titlului de proprietate pe numele moștenitorului D. V., pentru suprafata totală de 3,100 ha in extravilanul comunei Sohatu, jud. Călărași, din care suprafata de 22.566 mp in T4/2/1 conform planului parcelar vizat de Primăria Sohatu si procesului-verbal de punere in posesie înregistrat sub nr._ la Primăria ..
Obligă pe pârâta CJSDPPT Călărași să emită titlul de proprietate pe numele moștenitorului D. V., pentru suprafata totală de 3,100 ha in extravilanul ., din care suprafata de 22.566 mp in T4/2/1 conform planului parcelar vizat de Primăria Sohatu si procesului-verbal de punere in posesie înregistrat sub nr._ la Primăria ..
Respinge capătul de cerere privind obligarea pârâtilor la despăgubiri civile de 100 lei/zi de întârziere.
Ia act că reclamantul si-a rezervat dreptul de a solicita pe cale separată cheltuieli de judecată.
Cu drept de apel în 30 zile de la comunicare.
Pronunțată astăzi, 30.06.2015, în ședință publică.
Președinte, Grefier,
M. A. E. M.-L.
Pt. președinte plecat CO s-a semnat de Pt. grefier plecat CO s-a semnat de
președintele instanței, grefierul șef,
RD/MA/VM
6.08.2015
16 ex.
| ← Plângere contravenţională. Sentința nr. 940/2015.... | Plângere contravenţională. Sentința nr. 942/2015.... → |
|---|
